Sperantele ca israelienii vor cumpara Santierul Naval Militar de la Mangalia pentru a produce corvete par sa se fi naruit sau, cel putin, au fost puse on hold pentru o buna perioada de timp.
Pe 11 mai 2015 grupul german TKMS (Thyssen Krupp Marine Systems) a semnat contractul pentru livrarea catre marina israeliana a 4 corvete de patrulare.
Din cei 430 milioane Euro, Israelul va plati 315 milioane Euro, restul de 115 milioane Euro urmand sa fie subsidii ale guvernului federal german sau, daca ne luam dupa rautaciosii de la strategypage.com, <a large “genocide guilt” discount>.
Israelienii intentioneaza sa utilizeze noile nave pentru protejarea zonei economice exclusive din estul Mediteranei unde explorarile recente au dus la descoperirea unor rezerve importante de petrol si gaze. Prima nava va fi livrata in 2019 urmata de celelalte trei in ritm de una pe an.
Guvernul israelian a aprobat cumpararea noilor nave ca parte a unui program de masuri de protejare a bunurilor si intereselor din estul Mediteranei.
Aceste masuri vor include o retea automatizata de sisteme de supraveghere actionand in aer, la suprafata apei si sub apa. Mai pe romaneste, senzori si drone cat incape.
Ca parte a intelegerii, TKMS isi va extinde achizitiile din Israel pana la nivelul de 150 milioane Euro.
Ati vazut cum se face offset !!!!
TKMS a oferit israelienilor doua variante:
Prima varianta ar fi corveta de patrulare Meko din clasa 80, de 1500 tdw, cu versiunile de 1900 si 2100 tdw.
A doua varianta ar fi un OPV de 87 m lungime si 1800 tdw deplasament.
Mai probabil, navele vor fi o versiune a clasei de corvete K-130, existenta in serviciul marinei germane sub numele de Braunschweig, vor avea cca 2000 tdw deplasament, si vor primi denumirea de Sa’ar-6.
In functie de solutia de motorizare aleasa, navele clasei pot atinge 26 noduri dar pot actiona si pe propulsie electrica la o viteza economica de 12 noduri. La o viteza de 14 noduri, autonomia navei se ridica la 4500 mile marine si doua saptamani pe mare.
Navele sunt operate de un echipaj de 65 persoane si mai pot imbarca inca 23, in functie de specificul misiunilor.
In privinta echipamentelor de la bord, acordul da posibilitatea israelienilor sa vina cu armele si sistemele lor complete de radare, EO, razboi electronic, sonare, comunicatii, battle management.
Cel mai probabil, radarele vor fi EL/M 2248 pe care intentioneaza sa le instaleze si pe clasa Sa’ar-5.
De la linia de plutire in sus, proiectarea se va face in comun pentru a croi navele dupa necesitatile marinei israeliene.
Pentru a vedea de la ce se pleaca, am aruncat un ochi pe site-ul TKMS pentru a vedea parametrii clasei K-130:
Clasa K-130. Vedere tribord
Lungime: 89.12 m;
Latime maxima: 12.44 m;
Pescaj: 3.40 m;
Deplasament: cca 1840 tdw;
Viteza maxima: 26 noduri;
Autonomie: 4000 mile marine / 15 noduri;
Propulsie: 2 motoare diesel MTU 20V 1163 TB 93, cu putere totala de 14.8MW (cca 20.000 CP)
Echipaj: 65 oameni;
Armament:
1 x Oto Melara 76 mm;
4 x RBS15 Mk3;
2 x tunuri automate Mauser BK-27;
2 x 21 RIM-116 RAM;
capacitati de minare;
helipad pentru helicopter pana in 10 tone;
hangar pentru 2 x Camcopter S-100.
Clasa K-130. Vedere pupa
Acum sper ca nu va imaginati ca israelienii vor lua nave de 2000 tdw ca sa plimbe 4 rachete antinava, fara torpile, fara rachete antiaeriene cu raza cel putin medie.
E suficient sa ne uitam ce au pus pe clasa Sa’ar 5 (1275 tdw) sau ce au putut sa inghesuie pe Sa’ar 4.5 (500 tdw) ca sa ne dam seama ce vor pune pe noua clasa.
Sa’ar 5, INS Lahav, dupa modernizare, cu EL/M 2248 si Barak-8
Sa’ar 4.5
La o nava de 2000 tdw, pariul meu este ca vor pune:
1 x 76 mm Oto Melara (sa nu le vina vreo idee gen 127mm 🙂 );
8 x Harpoon sau similare;
6-8 x Gabriel (se chinuie sa scoata Gabriel V, buna pentru zone aglomerate din apropierea litoralului);
16-32 x Barak-8 (cel putin pana intra in dotare Stunner);
2 (cel putin) turele Typhoon cu 27mm + 7.62 + 2 Spike/ Lahat N;
1 (cel putin) turela Typhoon cu 8 Spike ER;
2-4 mitraliere de 12,7 si 7.62 mm;
2 x 11mRHIB / Protector USV
6 lanstorpile x 324mm;
Lansatoare grenade de adancime;
Helicopter 10-12 tone
2 drone (cel putin), posibil Camcopter S-100.
Toate tipurile de sonare, de la hull array sonar pana la towed array sonar.
Posibilitati de imbarcare si operare ROV-uri;
Spatii pentru imbarcare SOF de toate tipurile (20-25 persoane);
Nu mai intru pe partea de radare, senzori optoelectronici, battle management, comunicatii, razboi electronic etc pentru ca sunt depasit de ce scot astia.
In privinta proiectelor Sa’ar S-72 sau S-85 (ultimul, probabil, un Sa’ar 5 produs de ei) israelienii le vor pastra ca oferta pentru export.
Modul de negociere a contractului de achizitie ca si strategia pentru asigurarea protectiei intereselor economice israeliene la Mediterana ar trebui folosite ca manual de catre decidentii nostri atunci cand vine vorba de protejarea intereselor noastre la Marea Neagra si atunci cand demaram programe de achizitii de tehnica militara.
Surse: www.defence-update.com
www.strategypage.com
www.thyssenkrupp-marinesystems.com/en/blohmvoss-class-130-corvette.html
Eroul Bula
„Din cei 430 milioane Euro, Israelul va plati 315 milioane Euro, restul de 115 milioane Euro urmand sa fie subsidii ale guvernului federal german sau, daca ne luam dupa rautaciosii de la strategypage.com, .”
Săracul poporul german… Si acum dupa 70 de ani de la WW2, inca trebuie sa plătească.
Si asta e un exemplu printre multe altele:
-La muzeu Holocaustului din Israel (Yad Vashem) nemtii sunt singurii care au intrare gratuită! Sa nu cumva sa UITE si culpa sa fie eterna 🙂
Holocaust business 🙂
Pai de o retea automatizata de sisteme de supraveghere actionand in aer, la suprafata apei si sub apa am avea si noi nevoie.Cand ai o asemenea retea operationala, la pachet cu elicoptere de ultima generatie dedicate luptei AS, corvete multirol de ultima generatie si baterii mobile de rachete sol-nava te-ai scos in fata rusului la Marea Neagra.Stiu, asta inseamna cu siguranta foarte multi bani pe care nu ii avem.
Pentru nevoile sale reale, Romania de cate asemenea corvete multirol ar avea nevoie?
Ce sa faci bre cu ele cand de ex rachetele anti-nava au ajuns la raza de iti permite satragi direct din Constanta in navele rusesti din Sevastopol di invers.
Odata cu ocuparea Crimeei pentru noi nu mai are rost sa avem mai mult de o paza de coasta, toata doctrina fortelor navale trebuie schimbata si adaptata la noile necesitati.
Odata cu ocuparea Crimeii chiar nu avem nevoie de mari nave de suprafata, inclusiv de actualele fregate insa de senzori, drone, elicoptere dedicate misiunilor AS, corvete multirol si bateriile mobile de rachete sol-nava avem nevoie.Daca senzorii depisteaza un submarin inamic in apele teritoriale pe acest il anihilez cu elicopterele AS sau corvetele multirol si nu cu o salupa costiera.
Cel mai eficient monitorizezi un perimetru naval cu senzori si drone iar cand depistezi ceva trimiti elicopterele, corvetele multirol sau apelezi direct la bateriile de rachete sol-nava, in functie de context.
De dragul exercitiului intelectual, ca de fapt cam habar n-avem 🙂 imagineaza-ti urmatoarea situatie: reteaua ta de senzori din apropierea uneia dintre platformele tale petroliere iti semnaleaza ca „vede” ceva la adancimea „x”.
Starea vremii este nasoala vant si valuri de forta „x”, asa ca nema elicopter AS, nema drona de supraveghere, nimic – nimicuta decat o nava.
Presupui ca e un submarin inamic asa ca decizi sa trimiti o nava cu destinatie AS. Pana ajunge poate ca mai primesti si alte avertizari de la alti senzori astfel incat iti faci oarecum o idee despre directie si viteza.
Ajungi acolo si incepi urmarirea zonei, lucru nasol ca e mult zgomot de fond de la valuri si de la mama ma-sii ce-o mai fi pe acolo, adancime mica bla-bla
Furtuna dureaza 3 zile si la un moment dat hidrolocatorul iti localizeaza ceva. Sa presupunem acum ca vrei sa-l distrugi, dar marea este inca extrem de agitata (forta 5-6, habar n-am, zic si eu). In acest moment cu ce ai vrea sa ataci? Cu o corveta de 1800 – 2000 tone sau cu o fregata de 4000 – 4500 de tone? Care crezi ca are mai multe sanse sa-si si foloseasca armamentul AS?
Faci media intre 2000 si 4500/5000 si obtii Forbidable Class de 3000+
Adica o noua clasa de „light frigate” 🙂 Sau ca asta: https://en.wikipedia.org/wiki/USS_Freedom_(LCS-1)
Nu stiu astia ce sa mai inventeze domnule! 🙂
Fuck LCS!!! 🙂 ..sa ma scuze unii baieti dar…fuck them! si pe Independence si pe Freedom!
Ce-ai bre cu ele? 🙂 De ce iti displac atat de mult? 🙂
sunt echivalentul „multirol” al lui F-35…nautic 🙂
Arata ca niste ghene de gunoi plutitoare si totul la bord e parca facut sa functioneze cat mai greu posibil (am vazut niste documentare cand testau armament sau cand incercau la lanseze un ROV anti-mina, doamne ce se mai chinuiau saracii! 🙂
Ma gandeam eu ca cam asta ai in minte 🙂
Intr-adevar, testeaza la greu cu ele si nu pare sa fie o „masinarie bine unsa si reglata” 🙂 am citit chiar recent despre ele.
Decat 4 bucati de Sigma (fiecare de 2300 tone si 105 metri lungime) mai bine 3 bucati Formidable (de 3200 tone si 115 metri lungime).
De armament nu mai vorbesc (ba bine ca nu);
Formidable poate fi dotata pe langa numarul standard de 8 Harpoon -daca situatia o cere – cu maxim 24 Harpoon!(fata de 4 Exoceturi la Sigma).
La AntiAeriana, Formidable are 32 de VLS-uri Sylver( cu Aster 15 si/sau 30…deci raza intre 30 si 120 km) fata de numai 8 Tetraluri (raza de 6 km) la Sigma.
La torpile Formidable are 2×3 tuburi (raza de 13,5 km), Sigma tot atat (insa raza e intre 10km la viteza maxima si 23 km la viteza minima).
Am putea construi la Galati, ce-i drept, corvetele Sigma (3 la noi si una la olandezi sau 2 si 2 …diferenta fiind de tehnologie, ar trebui sa se faca ceva modificari in linia de fabricatie)….
sigma …parca si pe pagina lor web o punea sunt modulare
modulare in adevaratul sens ..adica de la lungimea corpului pana la armamentul montat ce poate fi din diferite surse
@Razvan Mihaileanu,
Si mie imi plac si poate sunt cele mai tari Light Frigate, dar au un cost….. iar la cat costa daca tot vrei nave mai pui ceva si achizitionezi fregate, nu fregate usoare
Hehehe!
SIGMA 9814 pentru Vietnam, se schimba socoteala!
8 Exoceturi
12 MICA VL (cate una in fiecare container VLS, va incurca linkul de mai jos unde e pusa poza unui Sea Ceptor in quadpack)
4 Torpile MU90 (desi eu mizez pe 6)
…la 2150 tone si 100 de metri lungime
http://www.graphicnews.vn/data/items/883/Sigma%20infographic.jpg
Daca le-ar veni ideea s-o doteze cu Multi Mission Bay..s-au scos!
Pentru conditiile din Marea Neagra, indiferent ca este specializata pe antinava sau antisubmarin, o corveta de, sa zicem, 2000 tdw trebuie sa aiba macar:
– 8 rachete antiaeriene cu raza lunga (Barak-8/Barak-8ER/Stunner),
– 24 rachete cu raza medie (ESSM/Derby);
– 1 SeaRam (daca ajung aproape rachetele adverse nu apuci sa tragi 21 de RAM);
– Oto Melara 76mm (as prefera Strales ca sa-si poata ghida singur tirul in caz ca pica EL/M 2248.
– radar multifunctional destept care sa poata face fata unui atac de saturatie (EL/M2248);
– 1 helicopter-drona dotat cu radar care sa poata detecta de la distanta mare (100-120km) sea skimmerele si sa coordoneze tirul cu rachete antiaeriene dincolo de cei 25-30km „vazuti” de radarul navei;
Acum, trecand la variante, pentru antinava:
– 8-12 rachete antinava;
– 2x2x 324mm torpile;
– 2 x Typhoon 27-30mm + 7.62 + 2 Spike-ER/Lahat-N;
– 1 x Typhoon x 8 Spike NLOS sau 2 x 3 Brimstone II
– hull sonar;
Pentru antisubmarin:
– 4 rachete antinava;
– 4-8 rachete antisubmarin (un bloc ASROC sau ceva mai modern);
– lansator balize sonar (1-2 blocuri Jumper);
– 2x3x 324mm torpile;
– 2 cai lansare grenade adancime;
– towed array sonar;
– dipping sonar;
– hull array sonar;
– 2 x Typhoon 27-30mm + 7.62 + 2 Spike-ER/Lahat-N;
– helicopter-drona, cu 2 torpile 324mm si balize sonar;
Acuma faceti voi un calcul cat ar costa fiecare varianta.
Eroule lansator de balize sonar si dipping sonar? De pe o nava? Serios? Dece crezi ca ai hull si towed array sonar? Nu crezi talica ca intre astea doua ai cam tot spectrul acoperit. Balize si dipping sonar sunt pentru aplicatii „airborne” si/sau „”heliborne”. Hai inapoi la tabla de proiectie.
Pai sa-ti explic cum e la noi.
Pe fiecare nava se gaseste cel putin un Dorel care stie cum sa „imbunatateasca” performantele echipamentelor, dincolo de ce spun cartile tehnice si regulamentele de utilizare.
Asa ca ori baga surubelnita pe undeva si-ti fute hull sonarul ori stramba ceva la vinci si ramai fara towed array sonar. Asa ca un dipping sonar e bun la casa omului mai ales ca nu ocupa mult spatiu. Daca il folosesc si clase foarte mici de nave cred ca gasim un coltisor pentru el pe o nava de 2000 tdw.
In privinta stropitoarei cu balize, asta iti este utila in zone costiere sau insulare cum ar fi Marea Egee unde sonarele tale de la bord nu pot sa „vada” dupa insule sau dupa diversele capuri / peninsule iesite in mare.
In loc sa ridici helicopterul care poate fi detectat, spârcâi cateva balize sonar direct de pe punte si-ti culegi informatiile de care ai nevoie.
Pentru lansarea lor ai nevoie de, am zis eu, doua blocuri Jumper putin modificate care ti le trimit la 40-50km.
Amprenta pe punte a unui astfel de bloc ar fi de 1.5 x 1.5 m iar masa lui este de 1.5 tone. Usor de amplasat, usor de operat, usor de indepartat,
Bre, ce tot ai dai cu diping sonar pe Corvette-ul ala 🙂 🙂
Towed array sonar se scufunda si ala si se trage dupa nava, cablul e lung ca sa elimini din influentza zgomotului navei
Diping sonar e la beliscoptere, il coboara cu cablul in apa
Si daca se ridica elicopterul ce, cine il detecteaza, sujimarinul 🙂 ?
Stiu domle ca e folosit de helicoptere dar il folosesc si nave de lupta, in special cele mici. Nu stiu care-i problema sa-l pui pe o nava mai mare daca nu ocupa spatiu.
Daca-l inlocuim cu variable depth sonar esti multumit ?
Eroule, potzi sa-i pui si 7 sonare ca in final or sa se asculte sonarele intre ele
Insa hull + towed arrayul acopera toate necesitatzile, asa ca nu vad rostul
Decat sa o umpli de sonare acuma mai bine ai mai pui niste turele, un Green Pine cu Arrow si niste IMI Extra, parerea mea 🙂
Esti de belea. Nu trebuie sa le folosesti pe toate simultan 🙂 )))
Nu, folosesti numai unul si pe celelalte 6 le tzii de rezerva 🙂
pai bai neica in final ce corvete or sa ia ashtia pt FMMRO? sper ca nu iar nushte cazane plutitoare la mana a 2-a precum frigatili 2 Type 22 de la bitanici? ca de ceva nou noutz si facut la noi nu prea cred io ca e vreo pomeneala….!!! acu depinde ce shpagi or sa-shi traga baietzii din system de decizie…loool. iar ne aburi nea dushika cu modernizarili la frgatili britanice si submarine….leitmotivu anual de ziua marinii!!!
In Mediterana marea este mai blanda sau evreii sunt tampiti la capitolul forte navale?Daca ar fi mai ok doar fregatele de 5000t crezi ca jidanii nu s-ar dota doar cu asa ceva?Din cate stiu evreii nu fac rabat la calitate cand vine vorba de intarirea capacitatii de lupta a fortelor armate.
Marea Neagra este mai imprevizibila ca sa zic asa si furtunile din M.N. au anumite particularitati. Asa cum si detectia unui submarin in M.N. are anumite particularitati specifice doar acestei mari. Dar nu despre asta e vorba. Intr-un post de mai jos mi-am exprimat, zic eu foarte clar, parerea despre evrei si capacitatile lor militare. Eu doar constatam ca dintre marinele civilizate evreii si suedezii par sa fie cam singurii care merg in directia asta. Uita-te la flotele Norvegiei si Danemarcei, daca si aia au ambitii mondiale…
Si mai constatam ca au inceput incet incet sa ridice tonajul navelor lor, poate in anticiparea potentialului nou descoperit al zonei lor economice exclusive.
Mai e ceva: noi avem platforme petroliere, avem rute comerciale de aparat, ii avem pe rusi in coasta pe cand Israelul e putere dominanta in zona. Sunt mult mai multi factori. Uita-te la Egipt (Canalul Suez) ce nave au cumparat in ultima vreme.
Apoi nu-l subestima pe Itic, renumit pentru „cumpatare” 🙂
Nu in ultimul rand citesc acest site nu doar pentru calitatea informatiei dar si pentru calitatea comentariilor unora dintre noi care pe subiecte clar determinate chiar stiu ce vorbesc (evident nu ma includ printre ei). Trebuie doar sa-i ascultam ca sa intelegem mai multe.
Marea Baltica este ca si Marea Neagra, un spatiu destul de limitat ca si dimensiune iar marile nave de suprafata sunt expuse atacului cu rachete nava nava, sol nava sau aer-sol, fiind mult mai vulnerabile fata de navele de dimensiuni ceva mai mici.Sa nu mai vorbim de impactul financiar si psihologic rezultat de pierderea unei nave cu deplasamentul de peste 5000t sau cum este Zumwalt, in jurul a 15000 t si alta este o nava cu deplasamentul de pana la 3000 t.Practic iti permiti mai multe nave cu deplasamentul de pana la 3000t pe care le porti dispersa in diverse locatii fata de cateva mari nave de suprafata.Suedezii, ca si israelienii au spatii mici de apa asa ca nu au nevoie de mari nave de suprafata deoarece acestea sunt suplinite, la o adica, de bateriile mobile de rachete sol-nava si aviatia militara.
Este foarte adevarat ca pe o mare nava de suprafata poti instala mai mult echipament militar iar in conditii meteo extreme o mare nava de suprafata se comporta mai bine fata de o nava mai bine.
Subscriu in totalitate la ultima propozitie.
@ Sorin
OK, in mod cert avem opinii diferite 🙂
„Marea Baltica este ca si Marea Neagra, un spatiu destul de limitat ca si dimensiune iar marile nave de suprafata sunt expuse atacului cu rachete nava nava, sol nava sau aer-sol, fiind mult mai vulnerabile fata de navele de dimensiuni ceva mai mici.”
Cateva argumente contra:
1) de ce ne entuziasmam de fiecare data cand apare cate un aegis prin zona? Astea-s cel putin fregate/distrugatoare, au trimis chiar si un Ticonderoga pe aici;
2) 400.000 km patrati (si Marea Neagra si Marea Baltica) nu este un spatiu chiar atat de mic cu precizarea ca formele celor doua mari sunt diferite;
3) toate navele moderne, fie ca au 500 de tone, fie ca au 10000 de tone sunt expuse atacurilor cu rachete. Am citit doar despre un singur caz cand o racheta nava-nava a ratat tinta pentru ca aceasta (tinta) era, atentie, nu neaparat mica in general, cat foarte putin inalta! Adica cam ca un submarin la suprafata din care se vede doar chioscul;
4) cu cat „barca” ta e mai mare cu atat are capacitatea de a incasa mai bine, scazand riscul de a o pierde complet. Din ce am observat rachetele nava-nava sunt la fel, nu ai rachete mai mari pentru nave mai mari si invers.
Apoi, pierderea unei nave va provoca un impact psihologic mare indiferent de dimensiunile ei, conteaza doar cat de bine este gestionata criza pentru ca in astfel de cazuri reactiile sunt strict emotionale si prin urmare relativ facil de controlat.
Niciodata in lumea in care traim o baterie de rachete nu-ti va impune suveranitatea in zona economica exclusiva. Un avion o va putea face, dar nu pentru doua zile ci doar pentru cateva ore.
Razboaiele navale recente s-au purtat in apropierea tarmurilor sau pe mari mici, oarescum inchise (Golful Persic – 251.000 km patrati) fiind implicate nave mari, uneori chiar ditamai portavioanele in raza rachetelor si in relativa apropiere de tarm (in raza aviatiei). Nimeni din cei implicati nu si-a schimbat strategia in sensul ca sa se apuce sa faca nave mai mici.
In final, uitati o racheta nava-nava in actiune: https://www.youtube.com/watch?v=IUZu8bvxJs4
Si aici: http://belgranoinquiry.com/article-archive/british-use-of-nuclear-weapons
S-a scufundat in final (Sheffield) dar cred ca a fost prima data cand au patit-o. Englezii, baieti practici, au tras concluziile de rigoare si si-au adaptat tacticile.
Diferenta de opinie pentru mine nu este o problema.
Cand aparare o nava militara americana la Marea Neagra, ne simtim bine stiind ca nu suntem singuri deoarece SUA este de partea noastra.
Ca sa castigam suprematia navala la Marea Neagra in fata Rusiei, bazandu-ne exclusiv pe navele de suprafata, ar trebui ca banul sa nu fie o problema pentru noi deoarece am avea nevoie de foarte multe nave de suprafata, lucru total imposibil.
In caz de conflict militar spontan, cele 3-4 fregate vor fi imediat atacate si distruse cu rachete sol-nava, aer-nava sau nava-nava iar dupa aia iesim in larg cu remorcherele si slepurile.
Flota ruseasca de suprafata poate fi tinuta la distanta de apele noastre teritoriale cu bateriile mobile de rachete sol-nava, aviatia militara si cateva submarine de ultima generatie cu propulsie conventionala(stiu ca nu avem bani pentru asa ceva dar nici politicienii nostrii nu sunt interesati sa avem acesti bani pentru inzestrarea flotei militare).
O mare nava de suprafata costa mult mai mult fata de o corveta multirol, inclusiv cand ne referim la mentenanta.Cu banii cheltuiti pe achizitionarea si exploatarea a 2-3 mari nave de suprafata putem cumpara cateva corvete multirol, noi, de ultima generatie.Pentru ca suntem parliti(datorita modului cum politicienii administreaza tara)nu ne permitem prea multe asa ca putinii bani trebuie cheltuiti cu grija pentru a satisface macar la nivel minim, nevoile tuturor fortelor noastre armate(trupe terestre care au tehnica uzata moral probabil peste 90% din cea aflata in dotare, aviatia militara si fortele navale).
Mi-ar face placere daca Alex, veteranul din US.MARINES, absolvent al academiei militare navale de la Annapolis si-ar exprima, fara diplomatie, obiectiv, punctul sau de vedere vis a vis de nevoile reale ale flotei noastre de suprafata la Marea Neagra, ma refer la clasa de nave de suprafata de care considera el ca am avea nevoie, si ii multumesc frumos, anticipat, pentru opinia sa.
…si navele.
Englezii, vreau sa zic. Ai vazut cat de inalt e catargul lui Type 45 Destroyer cu SAMPSONul rotindu-se la cucurigu?
Pe langa eficienta tehnica englezii mai protejeaza si fauna marina! 🙂 este un fel de statie pentru pescarusii obositi 🙂
In seara asta, la un post tv, generalul in rezerva Mircea Budiaci, fost sef al Statului Major al Armatei, de profesie pilot de vanatoare a afirmat ca Marea Neagra este o mare inchisa in care distantele se comprima, un avion supersonic putand strabate in circa 6 minute 200km iar un portavion este o tinta sigura pentru actuala tehnica militara existenta aici.Generalul afirma ca peninsula Crimeea poate fi comparata pe buna dreptate cu un portavion si practic asta este pentru fortele aeriene rusesti.
Si atunci cand esti parlit, tinand cont de aspectele mentionate mai sus, are vreo logica sa iti cheltui putinii bani pe care ii ai disponibili pentru fortele tale armate, in special doar pe 2-3 nave de suprafata si sa ramai in fundul gol cu celelalte arme?
@nicolae
Evreii sunt concentrati mai mult pe fortele aeriene si terestre si mai putin pe navale, de asta au cele mai mari nave de lupta corvetele, dar au totusi niste nave si submarine cu mult peste altele din aceste clase.
Suedia, daca te uiti pe harta iti vei da seama ca ai gresit cand ai comparat-o la litoral cu israelul, are chiar un litoral imens, iar faptul ca au in prezent pentru lupta doar clase de corvete cinsider ca nu s-a mizat nici la ei atat de mult pe marina, dar si pe faptul ca litoralul suedez este unul presarat de insule in spatele carora se ascunde usor o nava de dimensiuni mai mici. Visby consider ca a fost momentul Suediei de modernizare a flotei si de crestere a tonajului, daca nu ma insel Goteborg au cca 3-400t iar Visby are vreo 800t. In plus, odata cu aceasta trezire, suedezii au anuntat de 3-4 ani ca doresc ca in urmatorii ani sa produca o fregata de vreo 3.000t, adica o light-frigatte si implicit o crestere foarte mare in tonaj fata de predecesoarele nave de lupta, Gotland si Visby.
Acum ramane de vazut ce vor face suedezii pentru ca sunt un popor serios si care are capacitatea de a-si crea aceste nii light frigatte de 3.000t, si noile submarine A26, problema ramanand la fondurile care vor fi date unor astfel de proiecte si armatei in general pentru ca Suedia nu mai aloca fonduri programelor si proiectelor militare cum o facea acum 20-30 ani si aceasta relaxare se vede.
In plus, legat de Israel, nu putem compara posibilii adversari sau vecinii Israelului cu posibilii adversari si vecinii nostri, asta in conditiile in care noi nu suntem putere regionala si nu putem da de pamant cu toti cei din jur. Israelul isi poate sustine fortele navale cu aviatia, capitol la care toti din zona au un mare nid in gat, chiar si turcii sau sauditii, ori egiptenii, care au aviatii destul.de mari.
Si nu in ultimul rand Israelul se poate baza pe flota americana din mediterana, sau cel putin pe cateva vorbe spuse de americani dupa cotloane si orice eveniment se linisteste.
In marea Baltica, iar ne putem la ce state au flota pe acolo si statele care pot interveni, ceea ce aici in marea Neagra e mult mai dificil candstatele NATO nu au flote puternice si nici altii care sa vina din zona, n-ai sa vezi grecii sarind pentru turci in fata rusilor.
Raptor, vezi ca Sorin a comparat litoralul suedezilor cu cel al israelienilor. Eu doar am remarcat un trend si am zis ca astia 2 au aceeasi conceptie la barci.
Nu cunosc particularitatile litoralului suedez dar daca stai sa te uiti suedezii au o doctrina de aparare specifica unei tari neutre. Vezi strategia de utilizare a Gripenurilor.
Acu ca s-a trezit prietenul de la rasarit si lumea s-a panicat au inceput sa bage din nou si ei bani in armata. Si au si bani si producatori de armament.
Planul pentru fregatele suedeze de cca 3.000t e de vativa ani, la fel si cel pentru SSK A26 si o noua nava de razboi electronic.
Posibil, dar acum au o motivatie in plus! 🙂
Dintre nordici as miza tot pe norvegieni va vor lua primii masuri de dotare suplimentara sau inlocuire armament mai vechi.
Suedezii in urmatorii 2-3 ani ii vad sa ia masuri serioase, la ei tine de modul de gandire a societatii care e cam gresit, isi pun intrebari de moralitate sunt si pacifisti, o societate de gay si de familii unde fameia s-a transformat in cocos si barbatul in gaina, sunt sustinatori de imigranti si primesc o gramada in tara inclusiv tigani cu miile, in inchisori gardienii sunt doar femei si o parte din ele sunt maritate cu detinuti, mai nou vor sa renunte la regimul de detentie definitiv…..
@ Nicolae
„Sa presupunem acum ca vrei sa-l distrugi, dar marea este inca extrem de agitata (forta 5-6, habar n-am, zic si eu). In acest moment cu ce ai vrea sa ataci?”
Un clip fain legat de enuntul tau, cu imagini superbe incepand de la secunda 0.30 🙂
https://www.youtube.com/watch?v=YuIO4Cyni-w
Mda. N-as vrea sa am nevoie la buda pe vremea aia… 🙂
Si inca o chestie. Spuneam la un moment dat ca sunt foarte importante calitatile nautice ale unei nave. Imagineaza-ti concentrarea in lupta a bietilor mateloti dupa 3 zile de zgaltaiala ca aia din clip, clip foarte spectaculos de altfel.
@ Nicolae
Tangaju` ala ii tare nasoibil insa daca stii ca ai sub tine un sub rusnac sau oricare alt inamic nu crez ca ai mai avea timp sa te gandesti la „banalitatea” unei furtuni 🙂 Chiar daca tocmai ti-ai decorat peretii cu cina, iar buda-in buda rau de tot, stai cu deshtu pe „tragaci” si te rogi sa-i trimiti lu` Poseidon niscai ofrande proaspte, strasnic ambalate in otel de calitate „home made, premium quality” 🙂
Depinde de mateloti. Unii isi dau afara ficatii alti nu pot dormi iar altii n-au nicio treaba.
L-am avut pe frate-miu imbarcat pe pescadoare, mai mici decat nava din imagine, si a prins furtuni in Atlanticul de nord, inclusiv in Biscaya, in Africa de Sud, in zona Capului, in oceanul Indian.
N-avea nicio treaba. Cand trecea la somn, se lega de pat si dormea fara probleme.
Unul din voiaje l-a facut impreuna cu taica-meu. Mosul statea pe marginea patului si incerca sa se fereasca de lucrurile care zburau prin cabina in timp ce frate-miu, legat de pat, sforaia de n-avea aer.
Cand s-a intors acasa, mosul i-a zis maica-mii: „Asa-mi venea sa-i fut una lu’ feciortu …….. eu nu puteam sa inchid un ochi iar el sforaia ca porcul” 🙂 )))
E si o problema de ureche interna sau cum i-o zice. Un prieten, la 15 minute dupa ce s-a urcat pe o Bavaria de 13 metri a inceput sa dea la boboci desi nici nu iesisem din rada portului in mare deschisa.
Oricum cred ca tatal si fratele tau au niste povesti foarte faine! 🙂
E problema de la raul de miscare in general, nu doar cand esti pe o nava.
De ex eu si la fel pateste si o prietena de-a mea, noua ni se face rau daca ne dam in hamac, mersul cu telecabina, sau mergem in spatele masinii si se lasa cu ametel, urechi infundate si piuituri in urechi zile in sir.
frumos clip… si cele doua oceanice ale noastre trebuie sa fie capabile la acelasi nivel de mare framantata.
„Ce sa faci bre cu ele cand de ex rachetele anti-nava au ajuns la raza de iti permite satragi direct din Constanta in navele rusesti din Sevastopol si invers.”
De fapt pentru noi la ora actuala numai inversul e valabil 🙁
@Razvan, eu am dat exemplu, n-am spus ca avem astfel de baterii de coasta dotate cu rachete care sa traga pana in Sevastopol. Stixurile daca nu ma insel bat vreo 60 sau 65km, dar nici nu trebuie amintit de ele.
Nu stiu daca suedezii au scos RBS-15 Mk IV care se laudau ca ajunge la 1.000km, deci pana la Novorossiysk in celalalt port rusesc de la MN
de astea ne trebuie. clar. doctrina pasiva sigur e mai ieftina ca acea activa.
„La o nava de 2000 tdw, pariul meu este ca vor pune:”
Aici e de Eroul Bula, paradisul turelelor 🙂
Pretzul e pt copaile chele, ca sa le echipeze probabil costa mai mult decat copaile
Ai zis tu odata ca iau acareturle de pe alea vechi si le muta pe astea noi
Da, in plus, partea de proiectare deasupra liniei de plutire o fac impreuna. Noi, de banii platiti de israelieni pentru 4 bucati, luam doar una si nici nu avem garantia ca ar fi la fel de dotata cum vor fi ale lor.
Bag seama ca si la israelieni creste incet incet tonajul… De la 500 la 1275 si acum la 2000. Maine poimaine parca-i vad si cu fregate de 5000 – 6000 de tone. Din alea – „tinte mobile” – ca ale noastre (ce-i drept ale lor ar fi tinte mobile inarmate, spre deosebire de ale noastre). Cam contrazice doctrina aia mult vehiculata pe aici, ma intreb cum de-or fi ajuns israelienii la concluzia ca au nevoie de nave mai mari?
La cate ingramadesc pe jucariile alea cred ca echipajul beneficiaza de o ergonomie de exceptie! Ma rog, nici ca pe Marasestiul nostru cu camera de oaspeti cat toata latimea navei pentru conducatorul iubit.
Io zic ca te cam grabesti cu 5-6000 tone.
2000 tdw, fara hangar pentru helicopter, inseamna o idee mai mult decat Tetalurile noastre.
In plus, faptul ca se bazeaza in continuare pe drone si senzori, plus ambarcatiuni rapide gen Dvora / Shaldag, nu pare sa contrazica „doctrina” vehiculata pe aici. Din contra.
Decat sa tii in aer avioane cu personal uman iar pe mare nave de patrulare cu echipaj uman, pe termen mediu si lung iesi mai ieftin financiar si mult mai eficient cu senzorii si dronele.O drona poate patrula un sector vast lejer 24 h iar senzorii isi vad de ale lor, indiferent de conditiile meteo fiind activi la parametrii maximi 24h din 24h.
Pai cand am zis maine-poimaine nu m-am referit chiar in intelesul strict al cuvantului. 🙂
Marina lor este una foarte experimentata si una care este practic intr-o continua alarma de lupta. Sunt una din putinele daca nu chiar singura marina civilizata care s-a axat strict pe nave de suprafata de mici dimensiuni, suprainarmate raportat la tonaj si la modalitatea in care alte marine si-au inarmat navele de tonaj asemanator.
Fara pretentia de a fi vreun mare analist/specialist, dar observand „trendurili” in materie am observat o tendinta de crestere a tonajelor la principalele categorii de nave (corvete, fregate, distrugatoare etc) combinata cu incercarea de a mari capacitatile stealth ale navelor. Putin ciudat nu? Mai mare – mai stealth? Marirea tonajelor este ciudata mai ales in conditiile in care miniaturizarea si-a facut masiv simtita prezenta in toate domeniile conexe (electronica, mecanica etc) Uita-te la Zumwalt, se apropie de 15000 tone si e, cel putin asa zic americanii, stealth. Stiu, contra-exemplu Visby.
In afara de asta, nu ti se pare interesant ca descoperirea unor zacaminte in zona economica exclusiva i-a motivat brusc sa-si faca niste nave mai mari? De ce n-au ramas la acelasi tonaj? Au ingramadit destule pe ele oricum…
Iarasi, ce mi se mai pare este ca navele lor sunt mai putin focalizate pe vanatoare AS, probabil se bazeaza pe submarinele pe care le au in flota.
Si uite, ca desi suprainarmate cu diverse, mai mici ca dimensiuni, tot si-au luat-o in bot destul de zdravan, chiar recent: https://en.wikipedia.org/wiki/INS_Hanit
Stiu, o sa-mi zici ca aia dadeau la peste in loc sa fie cu geana pe tarm, concluzia fiind ca degeaba ai toate solutiile de protectie la dispozitie daca oamenii nu sunt atenti. Si, in astfel de situatii, conteaza capacitatea de a incasa si banuiesc ca stii foarte bine cazul USS Stark care si-a halit 2 exocet-uri dupa care au reparat-o si folosit-o in continuare. Oricum si aia dadeau la peste dar mai putin ca astia, ca au apucat macar sa-l apeleze pe pilotul agresor si au vazut bucuriile care se indreptau spre ei.
Sunt convins ca sistemul lor de nave e foarte potrivit pentru situatia specifica zonei aleia zbuciumate dar cred ca acelasi sistem nu poate fi aplicat si in alta parte, adica la noi.
Ideea e ca israelienii si suedezii sunt cam singurii (din ce stiu eu) care merg pe directia asta.
Americanii gandesc la scara globala asa ca au nevoie de nave ca si Zumwalt ca sa acopere toate colturile lumii alaturi de flota de portavioane.Noi nu avem asemenea ganduri si vrem, sper eu, sa ne axam doar la Marea Neagra si cel mult Marile Egee si Mediterana unde ne descurcam ok cu corvete multirol de ultima generatie avand tonajul intre 2000-2500t.
Unul din cele douà Exocet care l-au lovit pe USS Stark n-a explodat, iar celàlalt a explodat într-o zonà neimportantà pentru navà (importantà însà pentru echipaj, fiindcà a fost chiar zona dormitoarelor).
Îmi aduc aminte de episodul àsta fiindcà au fost lansate de un Falcon 50 modificat, care era inedit.
Mircea poate incercam un Mirage F1 ca platforma de lansare. Incidental, ambele rachete au explodat: http://www.jag.navy.mil/library/investigations/uss%20stark%20basic.pdf
Pài sà încercàm si raportul tàu, care este din septembrie 1987
– pagina 4, paragrafele dupà 5a (capabilitatea unui F1 sà care douà Exocet) au fost suprimate pentru difizarea publicà. Întrebarea nu era retoricà, în mod normal Marage F1 nu putea sà tragà mai mult de un Exocet.
Falcon-ul 50 modificat a intrat în serviciu cu câteva luni înainte de atacul fregatei si purta douà Exocet, una sub fiecare aripà.
Falcon-ul respectiv a avut montat radarul lui Mirage F1 (Cyrano), putea sà fie confundat prin caracteristicile de emisie cu un Mirage F1.
Istoria a fost relevatà prin 2009, cu un interviu al pilotului irakian care pilota Falcon-ul, deci mult dupà raportul JAG, care nu puteau sà aibà cunostintà.
– pagina 25 – paragraful 2.3:
„The first missile entered the port side of the ship at frame 110 but DID NOT EXPLODE”
Incidental, numai o rachetà a explodat, JAG dixit.
Poate ne explici si noua de cand trage un avion cu destinatie eminamente civila rachete nava -nava. In ce-i priveste pe irakieni toate referintele la fortele lor aeriene dau avioaneleMirgae F1 si Super Etendard ca singurele capabile sa poarte si sa lanseze rachete Exocet. N-am gasit insa nici o referinta la un Flacon 50 modifcat pentru lansarea de rachete antinava.
„Falcon”, eroare de tastare.
„Poate ne explici si noua de cand trage un avion cu destinatie eminamente civila rachete nava -nava” (probabil aer-navà)
Cum nu afirmasem decât din memorie, am càutat confirmare. Citisem articolul si nu mai am revista.
O urmà pe internet: (al optulea mesaj)
http://forum.aviationsmilitaires.net/viewtopic.php?t=2418
Articol al lui Ahmad Sadik st Tom Cooper (trad. Michel Bénichou), « Un Falcon 50 lance-missiles : Avion d’affaires contre navire de guerre », Le fana de l’aviation, no 470, janvier 2009, p. 41-45
Pài de atuncea. A fost un singur Falcon 50 (imatricularea YI-ALE- poreclit „Suzanne” ) care a avut modificarea „nasului” cu cel al unui Mirage F-1, având un radar de la Mirajul F1EQ-5 (Cyrano IVM). I s-a pus exact instrumentele de luptà de pe Mirage, practic un alt cockpit pentru achizitia tintei si dirijarea Exocet-urilor alàturi de cockpitul „normal”. Plus douà agàtàtori sub aripi pentru douà rachete si cablajul respectiv.
Modificare fàcutà de francezi la baza de la Istres, si în februarie 1987 livrat la escadrila 84 irakianà, specializatà în lupta anti-navà.
A devenit operational de la 17 martie 1987 si misiunea era sà distrugà petrolierele iraniene. Dupà atacul involuntar (ca tintà) asupra Stark-ului, a fost remodificat ca un avion „normal”. În 1991 a fàcut parte din avioanele „refugiate” în Iran.
Pilotul a avut cariera sa blocatà (màcar Saddam nu l-a càsàpit) si a fugit mai târziu din Irak.
Merci pentru lamuriri.
Prima pozà trebuie sà faci un copy-paste, nu merge direct.
Am gàsit si douà imagini
Asta cu nasul de la Mirage F1 (bidonul ventral este pentru kerozen, nu-i un Exocet)
http://www.agoravox.fr/local/cache-vignettes/L227xH170/falcon50irakien-2-d434c.jpg
Si o reprezentare „artisticà”:
http://i29.servimg.com/u/f29/15/19/21/09/falcon10.jpg
Editare:
Mirage
revelatà
Pagina 16 para 17: Both EXOCET cruise missiles were launched by a single Iraqi Mirage F1 fighter aircraft.
Pagina 34 para 2.3: The second missile entered the ship at about the same location as the first missile and exploded about three feet inside the skin of th ship.
Quit spreading bullshit.
Mài, parc eu asi fi „fluently english speaker” între noi doi.
Eu nu am spus cà ambele au explodat, ci doar una a explodat ! Si raportul pe care îl citezi spune la fel ca mine („Unul din cele douà Exocet care l-au lovit pe USS Stark n-a explodat”), nu ca tine („Incidental, ambele rachete au explodat”).
Prima nu a explodat, ci numai a doua.
„The first missile entered the port side of the ship at frame 110 but DID NOT EXPLODE”
„The second missile entered the ship at about the same location as the first missile and exploded about three feet inside the skin of the ship.”
Si încà o datà, în septembrie 1987 nu stiau ce s-a stiut dupà aceea despre vectorul lansator.
Track 2202 (Mirage F1) desemnata de AWACS si confirmata de USS Stark si USS Coontz si potential USS Waddell atat din inregistrarile telemetrice cat si din inregistrarile comunicatiilor verbale. Crezi ca au mai gasit astia o banda de date prin nu stiu ce ungher care sa ? Ma indoiesc, iar tot felul de interviuri acordate de asa zisul echipaj al unui Falcon nu este evidenta.
off http://www.paginaderusia.ro/fostul-ministru-dezvaluie-amanunte-nestiute-avioanele-americane-au-salvat-tbilisi-de-bombardamentele-armatei-ruse/
Interesant ce spune ministrul ala.
ii putem ruga pe Israeliti sa negocieze cateva jucarii de astea si pt … noi ?
Io mai degrabă sunt pt. 5-6 bucăți de Hazard Perry de la americani, cumpărate gata modernizate pe șantierele lor, totul, motorizare, armament, aegis… totul!
vand ?
Ar fi de recomandat să se achiziționeze doar variantele de 138m lungime, fiindcă acestea au fost lungite cu 2m în plus pt. a putea încorpora în structura navei o punte mai mare de aterizare pt. elicopterul Seahawk… plus că au și un sistem de asistență zbor/aterizare pt. Seahawk-uri, R.A.S.T.(Recovery Assist Securing and Traversing), variantele de 136m lungime au punte de aterizare pt. mai puțin potentul Seasprite și nu dispun de sistem R.A.S.T….
Cât despre navele retrase și dispuse spre vânzare, disponibile sunt următoarele:
FFG-55, nume botez: Elrod, construit 1985, Decommissioned, on hold for foreign military sale, 30 January 2015
FFG-52, nume botez: Carr, construit 1985, Decommissioned, on hold for foreign military sale, 13 March 2013
FFG-49, nume botez: Robert G. Bradley, construit 1984, Decommissioned, on hold for foreign military sale, 28 March 2014
FFG-46, nume botez: Rentz, construit 1984, Decommissioned, on hold for foreign military sale, 9 May 2014
FFG-45, nume botez: De Wert, construit 1983, Decommissioned, on hold for foreign military sale, 4 April 2014
FFG-43, nume botez: Thach, construit 1984, Decommissioned, on hold for foreign military sale, 1 November 2013
FFG-42, nume botez: Klakring, construit 1983, Decommissioned, on hold for foreign military sale, 22 March 2013
FFG-38, nume botez: Curts, construit 1983, Decommissioned, on hold for foreign military sale, 25 January 2013
Alți operatori ai acestei clase de fregate sunt Taiwan, Australia, Pakistan, Turcia, Egipt, Bahrain, Spania, Polonia, Tailanda și SUA… De menționat că majoritatea operatorilor externi, cu excepția SUA, Australia și Pakistan, operează varianta de 136m, adică cea ”short”…
frumos. si pretul, negociabil ?
Prețul se întocmește de către DoD(Department of Defense) SUA la cerere, în funcție de mai mulți factori… câte nave anume se doresc a se achiziționa, ce să se pună pe ele(în momentul de față stau cam chele ancorate în port), se dorește înlocuirea turbinelor pe gaz ori nu, ce modernizări, dacă se poate ori nu, instala AEGIS pe ele, cât costă modificările, ce armament, etc, etc… nu se poate ști niciodată prețul în prealabil, fiindcă nimeni n-are de unde să știe ce vrea clientul… Să nu facem prostia să le achiziționăm chele, cum am făcut cu 22urile, de zici că ne-am întors în WW1… Dacă se poate achiziționa numai una, atunci una și bună să fie! Să pună de toate, de ultimă oră pe ea, ca în caz de conflict, să fie în stare să ”deie la buci”! Atât ne permitem asta e… Dar măcar sunt nave de dimensiuni mai mici, mai ieftin de operat și de modernizat, în comparație cu măgăoile de 22uri…
Nu ai unde sa inghesui sist. Aegis pe fregatele tip Perry. Iar daca vroiau sa faca o afacere cred ca trebuia de la inceput mers pe acest tip de fregate decat cele englezesti.
Putem ține 22urile pt. operațiuni de suport NATO ”abroad”, combaterea pirateriei, blocade, etc… plus că nu se putea ”merge pe Hazard Perry” în 2004 când au fost achiziționate 22urile, fregatele Hazard Perry erau încă în plin serviciu activ în 2004…
Nu, pentru ca nu ne-am alege cu o afacere buna, israelienii ne-ar trage pe sfoara.
Negocierea ar trebui facuta de „patrioti competenti”, ceea ce din pacate nu avem multi, chiar daca am avea banii.
imi place termenul de „patriot competent”. caci asa cum a zis Napoleon: in politica prostia nu e dezavantaj.
desi o alta vorba romaneasca zice ca: la prost nu trebuie sa ii furi caciula, si-o fura singur.
din pacate… patrioti competenti – atatia cati mai sunt, ai zis fff bine: sunt f putini si probabil „musamalizati” intr-o mare de ragete agresive. asta daca nu cumva intre timp, nu s-au dat si ei pe „aceeasi brazda ca restul”.
caci competenta tine de moralitate. ti-o zice orice popa de la sat.
o completare: cine si cum ne-a adus la nivel de turma cam stim.
intrebarea e ce ne tine acolo… si de ce nu avem mai multi patrioti competenti… caci e din ce in ce mai vizibila lipsa lor.
Am uitat să mai menționez că clasa de fregate Oliver Hazard Perry, e una de mărime medie, 4200 tone deplasament încărcată la maxim(undeva la 3500+/- gol), deci nu ca 22-urile de 4800(prea mari)…
Hazard Perry vin gata dotate(armamentul vechi) cu: 1xC&C Mark 92 FCS, 1x 76mm Oto melara, 1x CIWS 20mm, mk15 1B Phalanx, 4 x 12,7mm mitraliere acționate manual, rachetele sol-aer și sol-sol au fost scoase în 2004, dar pot fi reinstalate la loc, original Boeing Harpoon sol-sol si Raytheon SM-1MR sol-aer și elicopterul mai poate căra rachete suplimentare Penguin LAMPS 3, 2x mk32 tuburi lanstorpile cu 3 găuri(3 torpile în așteptare de lansare), de pe ele pot fi lansate torpile mk46 mod 5 antisubmarin și torpile mk50, 2x Sikorsky SH-60B LAMPS 3 Seahawk allweather(toate tipurile de vreme) fabricate în 1984(varianta modernizată fiind MH-60R Seahawk 2009, tot allweather presupun), ce pot căra torpile antisubmarin și rachete anti-navă și mai pot efectua un număr de varii operațiuni de sprijin, 2x hangare să încapă ambele elicoptere, 1x 410m pătrați punte de aterizare pt. elicopter, 1x AN/URN-25 TACAN, platformă de informații/sprijin tactic aerian pt. elicoptere, 2x SRBOC mk36 dispersori de momeală, contra-măsuri împotriva rachetelor ghidate electro-optic și prin radar și a sistemelor C&C, n x mk53 Nulka rachete momeli împotriva rachetelor anti-navă ghidate prin radar, n x T-Mk6 Fanfare torpile momeală împotriva altor torpile, 1x Raytheon SLQ-32(V)2 sistem de avertisment și bruiaj împotriva radarelor inamice, 1x Raytheon SPS-49(V)5 sau (V)4 radar aerian cu o rază de detecție de 460km, 1x ISC Cardion SPS-55 radar de suprafață, 1x AN/SQQ-89 (CV)2 sistem ASW, compus din 1x Raytheon SQS-56, sonar activ/pasiv, lipit de carena navei și 1x Gould SQR-19, sonar de adâncime tractat, 2x General Electric LM 2500, turbine pe gaz, ce dezvoltă împreună 41000 cai putere, viteza maximă a navei fiind de 30 de noduri.
saar-6 design! http://waronline.org/fora/index.php?attachments/1955021-5-jpg.31088/
Original:- http://newswalla.co.il/item/2879148
Uite cat spatiu are pentru rachete, in zona de mijloc !
In plus, par sa opteze si ei pentru solutia cu 2 insule pentru cresterea sperantei de viata a navei in caz ca este lovita comanda navei.
A Buyer’s Guide to the Frigate Market
https://beyonddefence.wordpress.com/tag/iver-huitfeldt/
Daca as avea bani pentru fregate, Huitfeld ar fi preferatul meu.
Iti dai seama ca pretul este cam cat al unui cacat de corveta Gowind pe care ni-l propuneau francezii. Aparare antiaeriana / antiracheta zdravana, capacitate anti-nava idem. Doua lanstorpile duble dar cu reincarcare.
Ii mai iei un towed array sonar, ceva drone la bord si ar arata bine de tot la bani putini.
… si sa nu uitam de StanFlex.
cred ca ala e pretul „basic”,fara VLS-uri instalate pe ele sau altfel de armament.Asa citisem la un moment dat pe militaryphotos,cum ca e pretul fregatei „cheala”.
Da, dar toate acestea sunt nave peste 5000t deplasament… ceea ce toată lumea a reiterat până acum, că România NU are nevoie de nave așa de mari… io zic că vreo 5-6 de Hazard Perry de @3500t, 4165t deplasament maxim, e mai mult decât de ajuns pt. ce avem noi nevoie… și 22urile vândute mai departe…
Еroul Bula Radar for 3+1 analogue saar-5. Missiles- Gabriel-6(new!). 3×8 Barak-8. White modules – 2×8 Barak-8/2×6 Barak 8ER/Stunner(David’s sling)/C-Dome. Oto Melara 76 mm Strales. 2xMK44 Typhoon 30mm./MK44 Typhoon Spike NLOS? Torpedo, Helicopter SH-60 Seahawk, etc…
Eroul Bula VLS in front of Oto Melara… Barak 1.2? Other? The best,- destroyer… Smiley…
Turela nu e Strales ci Superrapid cu cupola stealth. Cauta pe net si ai sa vezi diferenta la partea frontala a turelei.
Gabriel 6? Nici macar n-au reusit sa scoata Gabriel 5 (care mi s-ar parea potrivit pentru misiunile in zona litorala si a platformelor de foraj).
Nu cred ca sunt rachete in fata turelei. Mai degraba un hatch pentru aprovizionarea cu munitie pentru tunul de 76mm.
OK!..