O posibilă organizare a Forțelor Terestre Române

Introducere

În ultimii ani, deși au fost și episoade caracterizate de eșec (corvetele, marina are nevoie de nave noi și/sau modernizate ca de aer, chiar și contractul pentru Cobra II îmi pare dubios, dar aici alegerea s-ar putea să fie geopolitica, la fel ca și OPV-ul „chel” turcesc), Forțele Armate Române au trecut printr-un proces de modernizare și reorganizare. Deși nu avem o modernizare la ideală a Armatei, în ultimii doi-trei ani se poate observa o accelerare a înzestrării. Creșterea economică și apartenența la NATO și UE ne-au oferit accesul la tehnologii superioare, dacă nu chiar de vârf, în cadrul achizițiilor militare. Patru escadrile de F-16 MLU nu trebuie ignorate, HIMARS, K9, Abrams, Patriot, sisteme de telecomunicații și radar noi. Programul SAFE este o adevărată gură de oxigen pentru Armată, dar și pentru industria națională de apărare. Implementat corect, ar putea fi unul din pilonii creșterii economice pe viitor.

Dar o întrebare îmi rămâne în minte. Cum sunt organizate Forțele Terestre române? O mare parte din contracte vizează această branșă a Forțelor Armate. Care ar fi organizarea generală a Forțelor Terestre? La o scurtă căutare pe Wikipedia am găsit o imagine care se intitulează Romanian Land Forces operational units as of 2025 și imediat mi-a sărit gândul la cum , cred eu, că ar putea arăta Forțele Terestre pe baza noilor achiziții, adică ce unități primesc „X” echipament, care unități primesc „Y” echipament și care ar putea fi rolul lor.

 

 

Brigăzile de azi și echiparea lor

În momentul de față România are opt brigăzi de manevră, dintre care șașe în cele două divizii, brigada de la Craiova în cadrul diviziei multinaționale și o brigadă ISR independentă cu sediul la Timișoara.

Brigada de la Craiova rămâne principala unitate majoră echipată cu mașini moderne, mai exact Pirahna 5. Din poze postate de Forțele Terestre Române pe platforma Facebook se poate observa că și batalionul de infanterie de la Dej este echipat cu Pirahna 5. Semn că brigadă de infanterie ar putea fi dotată cu Pirahna 5. Plauzibil, căci 227 de bucăți (AFV+derivate) ar putea ajunge, la limită, pentru echiparea a două brigăzi de luptă.

Cât despre cele 139 de Pirahna 5 noi, s-a confirmat că o parte din ele vor fi utilizate ca și platforme pentru Skyranger. Probabil că restul, în diverse configurații, să completeze unitățile care au deja în dotare P5. Cele 298 de MLI noi ar urma să echipeze, măcar parțial, cele trei brigăzi mecanizate din cadrul Div. II Getica. Probabil un contract viitor va fi încheiat pentru a completa divizia cu mașini șenilate. Cert este că această divizie va primi anul acesta tancurile Abrams și vehiculele de suport aferente. Între timp, unitățile de vânători de munte vor fi echipate în principal cu Cobra II.

Pornind de la cele spuse mai sus, probabil că unitățile majore ale Forțele Terestre ar putea arăta în felul următor:

Nume unitate majoră Rol Organizare și echipare
Divizia II Getica Divizie „grea” ·         Trei brigăzi mecanizate de manevră.

·         Trei brigăzi dotate cu noul MLI.

·         Două brigăzi cu două batalioane de tancuri, o brigadă cu un batalion de tancuri.

·         Fiecare brigadă are în componență câte un batalion de artilerie K9.

·         Ghepard și Skyranger ca protecție AA de rază foarte scurtă și scut anti-dronă

Divizia IV Gemina Divizie „ușoară” ·         Două brigăzi de vânători de munte, infanterie ușoară, foarte mobilă, tactici de tip force multiplier.

·         O brigadă de infanterie grea dotată cu P5.

·         Brigăzile de munte dotate cu sisteme de artilerie de tip shoot-and-scoot, precum Archer/Caesar/Atmos.

·         Vehicul principal pentru vânătorii de munte:Cobra II.

Categoric că ceea ce am expus mai sus este o presupunere. Și nu am inclus regimentele și batalioanele de suport, din cadrul diviziilor, în calcul. O divizie nu se rezumă doar la cine și cu ce se bate în prima linie. Un factor important, poate chiar mai important, este ceea ce se petrece în spatele liniei principale. Logistică, apărare AA, combaterea sabotajelor și a operațiunilor speciale inamice, iar lista poate continua.

 

Gânduri pentru viitor

Că ne place sau nu, că avem bani sau nu, sunt de părere că România trebuie să formeze o a treia divizie de trupe active, asta pe lângă revigorarea și mărirea rezervei. Formatul de trei divizii, cu una grea, una „medie” și una ușoară îmi pare cel mai convenabil. Ai avea unități capabile de luptă blindată, formațiuni pentru spargerea frontului, care să apere flancurile, dar și unități de intervenție rapidă, de mare mobilitate, care ar putea înainta rapid și eficient în fisurile inamice(precum s-a întâmplat la Harkov, unde ucrainienii au folosit mașini blindate ușoare sau medii, dar cu un grad ridicat de mobilitate).Totuși toate acestea ridică costurile enorm, plus că populația trebuie angrenată spre cariera militară. Degeaba ai echipament, dacă nu ai cu cine să te lupți.

Formatul ar putea fi:

Nume unitate majoră Rol Organizare și echipare
Divizia IV Gemina -Divizie ușoară.

-Shoot-and-scoot.

-Mobilitate ridicată.

-Capabilități de pătrundere în adâncime.

-Intervenție rapidă unde este cazul.

-Dotare cu Cobra II și derivate.

-De ce nu dotare și cu Piranha 5 6×6(APC) și derivate.

-Artilerie tip shoot-and-scoot și MLRS(APRA-LAROM)

-Trei brigăzi de manevră, două brigăzi de vânători de munte, una de infanterie.

-Defensivă AA de rază scurtă, foarte mobilă.

Divizia „medie” -Divizie de cavalerie ușoară

-Echilibru între putere de foc, protecție și mobilitate

-Capabilă de a susține lupte intense.

 

-Trei brigăzi de infanterie.

-Dotare cu Piranha 5 8×8(AFV) și derivate.

-Artilerie tip SPG(RCH 155, pe platformă Piranha 5 10×10 îmi pare ideal) și MLRS(APRA și LAROM).

-Defensivă AA stratificată.

Divizia II Getica -Divizie de cavalerie grea.

-Capabilă să ducă lupte intense de lungă durată.

-Divizie pe șenile.

-Principala formațiune de atac.

-Trei brigăzi mecanizate.

-O brigadă cu 1 batalion de tancuri și 2-3 de infanterie mecanizată.

-Două brigăzi a câte 2-3 batalioane de infanterie mecanizată și 2 batalione de tancuri.

-MLI șenilat și derivate.

-Protecție AA stratificată.

-SPG pe șenile(K9) și MLRS.

Concluzii

Ceea ce s-a expus în rândurile de sus sunt presupuneri. Realitatea s-ar putea să fie total diferită. Totuși logica utilizată are fundamentele ei. Multe state folosesc astfel de formate. Ucraina are un format asemănător, Polonia la fel. Într-adevăr că Polonia are și brigăzi echipate cu tancuri și Patria(AFV pe roți), de aceea această idee nu trebuie exclusă nici în cazul nostru. Posibil ca datorită costurilor unele brigăzi mecanizate, de tancuri și infanterie, să primească în viitor Pirahna 5. Din punct de vedere al costului este mai rentabil decât un AFV pe șenile, dar să nu uităm că ambele tipuri de platformă are plusuri și minusuri. Asta dacă excludem Boxer, care este proiectat să țină pasul cu tancurile în regim off-road.

Revenind la România, dotarea începe să fie la standarde moderne. Să nu spunem „hop” până nu am sărit, dar treburile se mișcă. Și o fac bine. Nu ar strica nici un surplus de echipamente pentru a putea antrena și dota rezerva Armatei, dar asta înseamnă costuri suplimentare care nu sunt chiar mici.

P.S. : într-o postare pe platforma Instagram din zilele trecute am văzut un antrenament serios al soldaților români și francezi care avea în centru HK-416. Dacă memoria nu mă înșeală, titlul era HK-416 versus AK-47. O cunoștiință din zona Cugir mi-a spus că se zvonește tot mai mult că o mare companie germană este interesată de zonă. Dacă ne uităm la listele SAFE și de la cine cumpărăm, cred că deja avem un câștigător pentru dotarea armelor de infanterie.

Darianus

 

5 comentarii:

  1. Dar in Dobrogea, ce am putea avea ? E o zona mai excentric geografic si cu fata direct spre Sevastopol/Novorossisk. Poate ne-ar trebui, tinand cont de culoarul geografic pe care se afla si de importanta obiectivelor noastre de infrastructura, sa avem o brigada/ divizie dedicata AA, iar RIM, sa fie brigada.

  2. Neata Darianus! Ideea ta nu e rea dar vad ca pe partea de artilerie ai renuntat total la cea tractata in favoarea autopropulsatelor ceea ce ar fi ideal dar putin probabil…mai degraba cred ca o parte din artileria tractata va ramane la brigazi iar cele autopropulsate vor dota regimentele de artilerie ale diviziilor. Poate ca ar fi o solutie o licenta israeliana sau turceasca(vezi Panter 155) pentru tunurile semimobile, ar fi o variantă mai ieftina si ar permite achiziționarea unui numar mai mare de piese? Ce spui?

    1
    • dupa numarul de obuziere K9 comandate (54) as zice ca vor fi 18 pt fiecare brigada, cate 3 baterii / batalion de artilerie, deci nu vor fi la nivel divizie.

      la nivel divizie o sa fie LAROM-urile, mutate de la Bg ROT catre celelalte unitati; de vazut daca vor mai lua si obuziere la nivel de divizie

      tractate si noi sunt disponibile f putine tipuri, cred ca numai GD filiala spaniola mai face ceva, vorbes de tarile NATO. mai degraba mi-as bate capul sa fac ceva gen ATROM aici si sa pun si mortierul de 120 mm pe sasiu

      1
  3. Eu asi organiza armata aducand o grupa mica de generali americani/israelieni in retragere cu experienta combatanta invatata in lupta. Asi transcrie un plan de organizare, echipare si instructie cu ajutorul acestor consultanti fara un pic de rusine. Acest pas v a fi cel mai destept menit in mod rapid sa aduca armata la anii 2030. Am scris asta ca vad
    ce cacofonie merge cu NATO, EU in toate domeniile.
    Asi vrea sa mentionez ca armata romana nu are experienta in lupta, nici in lupta moderna.
    Numai asa poti scurta drumul la o evidenta victorie.
    Ukr de exemplu a invatat lectia in 10 ani dar acum a ajuns la rezultate epuizata si gafaie.
    Scuzati, dar asta e parerea mea privind de afara in
    majoritatea timpului

  4. Oare de ‘urmasul’ lui SAUR si AGILIS nu se intereseaza cineva de la MAPN? Vad ca acest proiect, alta data prioritar pentru aparare, nu apare pe nicio lista…. nicaieri si nici nu mai vorbeste nimeni de el. Probabil sa se reia discutia abia dupa ce vor incheia total achizitia de P.V

    La ce vremuri traim, sper sa nu fie cazul sa ne multumim cu ce avem si ce mai putem sa produsem local, in autonomie totala. Adica….mai nimic!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *