L118 si Puma
E de notorietate intentia MApN de a achizitiona o cantitate simbolica de obuziere in calibrele standard NATO 155mm si 105mm.
Daca in privinta 155mm miscarea este binevenita si demult asteptata, in legatura cu 105mm exista niste semne de intrebare.
Pentru a incepe controversa cu o generalizare provocatoare: 105mm este un dinozaur, un calibru pe cale de disparitie in armatele moderne aliniate la standardul NATO, situatie relativ similara cu 122mm al blocului Est. Ca o paranteza, includerea Romaniei la capitolul armate moderne este mai mult pentru a avea o baza de discutie.
Si acum nuantarea: obuzierele de 105mm sint inca folosite cu succes chiar si de cele mai puternice state ale Aliantei in roluri de nisa, acolo unde greutatea redusa si manevrabilitate usoara sint cei mai importanti factori, acceptandu-se o bataie maxima si un efect la tinta mai reduse in comparatie cu fratii mai mari, de 155mm.
Sau cel putin asta era situatia pana de curand, in ultimul timp aparand o noua categorie de obuziere ultra-usoare de 155mm care concureaza cu destul succes mai vechile 105mm la capitolul greutate si le depasesc la celelalte capitole, cu exceptia pretului de achizitie.
O comparatie rapida intre caracteristicile obuzierului de 105mm best-seller in cadrul NATO (L118/L119 britanic, produs in licenta de SUA ca M119), copilul-minune de 155mm (M777, pana nu demult “copilul-problema”) si un obuzier clasic de 155mm, M198.
| Tip | L119/M119 | M777 | M198 |
| Calibru (mm) | 105 | 155 | 155 |
| Lungime teava (calibre) | L37 | L39 | L39 |
| Greutate (tone) | 2 | 3,7 | 7,1 |
| Bataie maxima (km) | 14/17 | 24 | 22 |
Datele sint doar orientative, putand fi destul de imprecise insa sint suficiente pentru a da o imagine generala valida. Bataia maxima este cotata folosind proiectile HE clasice, au fost excluse obuzierele mai grele (L45/52) care necesita APU (nefiind comparabile dpdv al greutatii cu cele pur tractate) sau care au doar versiuni auto-propulsate.
Se poate vedea destul de clar de ce M777 este destinat a inlocui atat obuzierele de 105mm dar si pe cele de 155mm (cu tevi “scurte”) in majoritatea rolurilor care necesita piese de artilerie usoare si mobile.
In viitorul imediat vor ramane anumite segmente foarte specializate, cum ar fi trupele aero-purtate sau VM, in care 105mm isi pastreaza deocamdata utilitatea, avand si avantajul pretului, M777 fiind penalizat de folosirea unor tehnologii foarte avansate de constructie.
Romania a mai fost interesata de obuzierele de 105mm cu aproape 10 ani in urma, candidatul (auto?)propus de la acea data (Expomil 2005) fiind MOBAT al RDM Technology.
Prototip obuzier romanesc de 105mm, la EXPOMIL 2005
Desi aspectul pare la o prima vedere modern, piesa de artilerie este in realitate o modernizare, prin schimbare tevii la L33, a veteranului american M101 (L22), obuzier conceput in anii ’20 si intrat in productie la inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Afacerea nu s-a materializat, Romaniei trecandu-i deci proiectilul de 105mm pe la ureche. Olandezii de la RDM au oferit MOBAT si canadienilor care, intelept, au decis sa merga totusi pe M777.
In cazul in care cerinta pentru o piesa de artilerie ultra-usoara a existat in tot acest timp, ramane de gasit o explicatie pentru misterul retragerii din dotare a obuzierelor de 98mm romanesti.
Md. 1995 sau Bucegi, a fost proiectat la mijlocul anilor ’80 in calibrul 100mm, redus ulterior la 98mm in anii ’90, atunci cand inca se credea ca Romania ar fi fost in pericol de a depasi numarul limita de piese de artilerie de calibru 100mm sau mai mare, impus prin tratatele internationale (ce naivitate! sau cat optimism!).
Era destinat in principal vanatorilor de munte si parasutistilor insa odata ce “pericolul” incalcarii tratatelor a trecut, “multumita” reducerilor voluntare, a fost scos din dotare in anii 2000. Coincidenta sau nu, cam tot de atunci a inceput cautarea unor obuziere de 105mm.
La o greutate de 1,5 tone, cu o teava de 25 de calibre si o bataie maxima de 10km, Bucegi s-ar fi incadrat la categoria “pana” insa o eventuala retubare pentru 105mm/L39 ar putea sa duca bataia maxima mai aproape de standardul acceptat la acest moment.
Daca a fost retras doar pentru a face loc unor importuri in cantitati farmaceutice, atunci sint necesare niste explicatii.