Obuzierul autopropulsat Samsung Techwin – EVO-105

Obuzierul Samsung Techwin – EVO-105, prezentat prima data presei in 2011, este un proiect pornit ca si concept demonstrator de tehnologie in 2009, ca parte a unui efort de a creste capacitatea de lupta a unor sisteme de artilerie larg raspandite si relativ simple si ieftine. Intrarea in serviciu a sistemului este planificata pentru acest an.

Practic, cu un cost minim, se creste performanta artileriei clasice tractate prin instalarea obuzierului
M101 cal. 105mm/EVO-105 pe un camion 6×6 Kia KM500 (versiune imbunatatita a americanului M809, al International Harvester Kaiser/Kaiser-Jeep Diamond T, Mack) de 5 tone, alaturi de controlul automat al tragerii, pastrand insa incarcarea manuala, operarea facandu-se cu un echipaj redus, de doar 3-5 militari. Echipajul este gazduit intr-o cabina blindata aflata in spatele celei principale, a camionului, avand acces prin usa cu deschidere spre in spate catre platforma de tragere. Tunul poate trage spre in spate sau lateral cu un arc de ±50°, iar lateralele blindate ale platformei pot culisa lateral pentru a mari spatiul de operare a tunului, protejand echipajul de amenintari balistice de calibru redus. Pentru propria protectie a vehiculului, pe o montura inel deasupra cabinei se afla o mitraliera grea .50cal M2HB.

Desfasurarea in pozitie de tragere este mult mai rapida decat in versiunea tractata, 1 minut versus 4,5, iar cadenta de tragere maxima este de 10 lovituri/minut, in timp ce cea sustinuta este de 3 lovituri/minut. Plecarea din pozitie se poate face in doar 30 de secunde de la ultima tragere.

Cu o distanta de tragere de pana la 11,3km, obuzierul M101A1 este renumit pentru robustete, viteza si acuratete de tragere, actionand intr-un rol de sprijin cu foc indirect al infanteriei, similar cu o baterie de aruncatoare de bombe (mortiere).

Mai simplu si mai ieftin de atat poate fi doar varianta vietnameza a obuzierului M101 de calibru 105mm similar instalat pe camion… evident fara controlul automat al tragerii.

Si o mica amintire de la BSDA 2005: ATROM cal. 105mm.

Obuzier romanesc, calibrul 105mm, montat pe sasiu Roman la Expomil 2005

Pentru posesorii si iubitorii de Humvee, sa ne reamintim versiunea de obuzier autopropulsat  Mandus/AM General Hawkeye 105mm, prezentata anul trecut la AUSA:

hawkeye-mandus-am-general-1

Obuzierul M101, foarte raspandit (inclusiv yugoslavii l-au produs in versiunea M56) poate atinge o distanta de tragere de maxim 11km in versiunea 33 de calibre, cantarind cu tot cu afet peste 2,2tone (versiunea cu teava de 22 calibre).

Posibil cea mai ciudata versiune a M101: M2A2 Terra STAR

 

Si acum intrebarea zilei: care ar fi insa avantajele fata de un aruncator de bombe cal. 120mm, care are o distanta de tragere apropiata, de 7-8km?

Dincolo de faptul ca munitia celor 2 cantareste similar, ca obuzierul are afet mai greu decat aruncatorul si ca obuzierul poate face si tragere directa, de aproape, o parte din raspuns, in cele ce urmeaza (o discutie interesanta aici dar si aici)…

Britanicii au dus mai sus stacheta cu obuzierul usor (masa 1,8 tone) cal. 105mm si 37 de calibre de tip L118, capabil sa arunce la 17,5km (respectiv 20 km cu munitie speciala „base-bleed”), produs si de americani sub denumirea M119. Francezii de la GIAT cu al lor LG-1, au reusit o distanta maxima de 18,5km cu munitie standard (19,5km cu speciala) la o cadenta de maxim 12 lovituri/minut, totul pentru o masa totala de doar 1,5 tone, prastia avand insa probleme cu durata de viata relativ redusa a tevii.

La categoria grea sunt bineinteles sudafricanii Denel Land Systems (DLS) (infratiti cu Rheinmetall) cu al lor G7, care cu penalizarea unei mase de 3,8 tone (2,5 tone in versiunea Advanced Multirole Light Artillery Gun Capability) ofera o teava de 52 de calibre ce poate arunca proiectile cu o cadenta de doar 6 lovituri/minut la distante de 24,6 km, respectiv 32 km cu munitie „base-bleed” si 36km cu V-LAP. O parte a plusului de masa pentru jucaria sudafricana este faptul ca foloseste actionari hidraulice, plus ranforsari pentru reculul dat de teava mai lunga si atenuatorii/absorbantii de recul.

Exista si un prototip LAVIII Stryker echipat cu acest tun, in turela automatizata (as paria ca e integrabil relativ usor pe Piranha V, o ocazie sa introducem si noi calibrul NATO):

 

 

Marius Zgureanu

 

Surse:

http://www.army-guide.com/eng/product5021.html

https://www.globalsecurity.org/military/world/rok/evo-105.htm

http://www.army-guide.com/eng/product1940.html

.

30 de comentarii:

  1. atromul lasat sa rugineasca,larom-ul oprit din evolutie,piese si calibre din epoca sovietoca…te cam intrebi ce planuri au pentru arma asta.
    nu ca ar fi singura care se bucura de priceperea si profesionalismul autohton.

    • Larom nu se mai poate,
      Desi ar fi necesara si posibila dotarea rachetei cu sisteme de control a traiectoriei
      Dacă si bombele lansate din avioane au sisteme de control
      Cu atât mai mai mult se impune ca o racheta sa aiba sistem de control a traiectoriei si implicit o precizie mai mare
      Probabil discuția va fi fara obiect odata ce vine HIMARS – da cu actuala conducere înzestrarea este o poveste hopa mitică: astazi este in plan iar mâine nu-i
      Totusi, la mintea mea, inca exista piata pt Larom
      Sistem care are o racheta cu mult mai ieftina decat HIMARS

      Pe de alta parte, un tun de 105 fara muniție inteligentă este degeaba
      Aproape toate tunurile moderne actuale au muniții inteligente sau planurile pt. dezvoltarea unei astfel de muniții
      Altfel, la prima salva poti sa consideri servantii victime colaterale

      Larom a fost un esec
      Nu stiu cat a fost smen si cati oameni nepregătiți au intrat in program
      Atunci când demarezi un program de inzestrare iar furnizoru iti spune un pret, pt. ca ulterior absolut intamplator pretu sa creasca de x, y, z ori, si nu vorbim de costuri ulterioare livrarii (întreținere, etc) ori contractu are probleme de redactare, ori e vorba, din nou, de un smen adevarat
      Iar smenu este in esenta noastra
      Da io zic ca nu-i nici o problemă cate vreme se iese la pensie in pas alergător ca pensia este de departe mai mare ca suma încasată lunar, toate merg spre bine
      Comunishtii cu fatza umană vor produce armata de tip nou dotată cu soldatu inzestrat cu discursurile tovarashilor nastase, zdragnea si restu

      Interesant ca după ce ies la pensie adevarata incep unii jenerali sefi de stat major sa apara la tembeliziuni si dai si lupta cu reacțiunea care nu baga bani in inzestrare – nu stiu ce au facut ăstia cat au fost la comandă sau atunci dormeau iar la pensie au inceput sa se trezească

      Iubesc trădarea dar urăsc pe trădători

  2. Dupa capul meu si Larom si Atrom imi par „obligatorii” pentru armata noastra… La categoriile astea de arma unde trebuie sa-ti poti permite si financiar si logistic un baraj de artilerie cred ca era musai intrarea in dotare numar cat mai mare…

    Eu nu sunt lamurit inca daca vom avea bani si munitie suficienta sa tragem cu Himars… de Atacms nici nu mai zic…

    • Vezi ca se mentioneaza munitia in anuntul americanilor: The Government of Romania has requested the possible sale of fifty-four (54) High Mobility Artillery Rocket Systems (HIMARS) Launchers, eighty-one (81) Guided Multiple Launch Rocket Systems (GMLRS) M31A1 Unitary, eighty-one (81) Guided Multiple Launch Rocket Systems (GMLRS) M30A1 Alternative Warhead, fifty-four (54) Army Tactical Missile Systems (ATACMS) M57 Unitary, twenty-four (24) Advanced Field Artillery Tactical Data Systems (AFATDS), fifteen (15) M1151A1 HMMWVs, Utility, Armored, and fifteen (15) M1151A1 HMMWVs, Armor Ready 2-Man.

      ATROM-ul se pare ca era cam scump pentru performantele lui. Poate candva luam vreo 50 de K9 (cam 7 mil usd buc) si de asemenea poate, in completarea HIMARS, reusesc sa implementeze proiectul rachetelor cal.122mm sol-sol cu raza extinsa (40-45km) pentru LAROM si APR 40

      • Multumesc ca m-ai luminat… Anuntul l-am vazut si cu ce ma incalzeste…

        Deci sa inteleg ca avem munitie pentru o salva si jumatate?!?

        And next what? 🙂

        Sau nu mizam ca vor scapa lansatoarele dupa acea salva si jumatete? 🙂

        • Pai nu-i clar? Le ai pentru parada de 1 Decembrie :))). În fine, serios acum, dacă vine vreo nasoleala, este relativ ușor sa-ți trimită SUA, dacă vrea, muniție suplimentara.

          • Pe datorie?….

            • Pe datorie si pe ochi frumosi 🙂 Sper sa nu ajungem in situatia respectiva, dar daca ajungem, atunci iti vinzi si sufletul pentru munitie.
              Pe de alta parte este clar ca nu ne permitem mai mult….. asta in cazul destul de improbabil ca Romania sa cumpere totusi HIMARS.

              „Salva aia jumatate” nu as luao in deradere si poate reprezenta un factor de descurajare. Nu as rade de 54 ATACMS, mai ales ca raza de actiune este destul de mare (limitata la 300 km doar pentru a nu intra sub incidenta MTCR). Eheeee macar sa avem noi sistemele…..

  3. Io raman la ideea mea fixa, cu tunul AT de 100 instalat pe sasiu de T-55 si folosit ca piesa de artilerie de camp.
    In privinta LAROM, trebuie sa producem in tara lovitura de 122mm cu raza marita la 40-45km – INCLUSIV MOTORUL si trebuie sa le adaugam kituri de ghidaj.
    In varianta asta ne putem lipsi de lovitura LAR-160mm. Ne-au livrat-o de atata vreme si n-au avut nicio intentie s-o integram in productia locala.

  4. Intrebare: oare obuzierele care folosesc munitie acuplata de ce nu sunt automatizate cu brate robotizate care sa bage cadenta sustinuta mare? Ca sa nu stea nici servantii expusi focului inamic. Am vazut ceva de genul pe la tancul japonez, ca sistem de incarcare automat. Totusi la artilerie, si mai ales la cea de calibru mare, la care proiectilele au de la 40 kg in sus, nu am vazut asa ceva. Doar sistemele cu tava cu 3 si 5 proiectile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *