Rachete anti-nava – RBS 15 – protectorul marilor nordului Europei

In eventualitatea ca programele de modernizare a celor doua fregate Type 22 si de constructie a celor patru corvete – adaugam aici si anuntata posibila achizitie a bateriilor de coasta – se vor concretiza anul viitor, vom avea de ales printre multe altele si racheta anti-nava pe care Romania o va exploata in urmatorii 30 de ani.

Data fiind situatia militara din Marea Neagra, situatia din Crimeea si inferioritatea cantitativa a Romaniei cand vine vorba de tehnica si armament, este esential pentru Marina Romana sa achizitioneze cele mai bune sisteme anti-nava disponibile pentru a asigura interdictia in eventualitatea unui atac de pe mare.

Iar aici avem, asa arata in acest moment optiunile probabile si disponibile in prezent, o competitie intre Exocet Mk III a MBDA si RBS 15 Mk III a celor de la Saab/Diehl BGT Defence. De precizat ca rachetele RBS-15 vin acum din Germania, dupa ce aceasta tara a ales aceasta racheta, asamblarea si testarea fiind relocalizate la fabrica Diehl din Saarland.

Despre oferta francezilor am mai vorbit, dar despre RBS 15 mai putin, astfel ca vom arunca o privire si asupra rachetei care echipeaza astazi navele si apara coastele Germaniei, Finlandei, Suediei si Poloniei, adica tarile care simt cel mai mult respiratia rusilor.

Despre RBS 15 se spune, neoficial, ca este o racheta proiectata in mod special cu gandul la rusi, iar daca ne uitam la “paternitatea” ei putem lesne observa ca suedezii n-au nici un interes prin alte mari si oceane, desi racheta este acum in uz si in Croatia (sistem de aparare de coasta si ambarcat), Algeria si Thailanda (ambarcate). Istoric vorbind, RBS-15 MK III provine dintr-o experienta de 70 de ani in rachete anti-nava a Saab si Diehl. Primul contract pentru RBS 15 a fost semnat de Suedia in 1979 pentru versiunea de nava si in 1984 pentru versiunea de baterii de coasta.

Ajunsa la varianta MK III, si avand deja in dezvoltare o noua versiune, RBS 15 este o racheta anti-nava clasica cu seeker bazat pe un radar incorporat, cu apropiere de tinta la altitudine foarte joasa (cativa metri deasupra nivelului marii, facand-o greu de detectat in timp util), cu o raza de +200km (in functie si de platforma de lansare). Racheta poate fi lansata atat de la bordul navelor cat si din aer sau de la sol si poate ataca si tinte la sol – varianta MKIII fiind certificata recent de Germania si pentru uz impotriva tintelor terestre.

In cazul acestei variante exista si posibilitatea de a prioritiza tintele, astfel incat racheta, odata ajunsa in zona finala, sa-si aleaga singura tinta in functie de gradul de interes pe care aceasta il reprezinta.

Mai ramane de mentionat ca noua versiune aflata in dezvoltare pentru Suedia, RBS 15 “Mk IV” sau “New Generation” este proiectata sub cerinta contractuala ca operatorii curenti si viitori de Mk III sa-si poata aduce usor si cat mai ieftin rachetele deja cumparate la viitorul standard prin inlocuirea facila a motorului si modernizarea sistemului de senzori fara a fi nevoiti sa cumpere alte rachete.

Acest “future-proofing” este unul din marile avantaje ale RBS-15 in competitiile precum cea din Romania, care se desfasoara intr-un moment in care rachetele din noua generatie (MK IV, LRASM) nu sunt inca disponibile, aflandu-se in diverse stadii de dezvoltare, posibilitatea de retro-fitting mai tarziu cu noi senzori si alte imbunatatiri fiind una de luat in calcul data fiind utilizarea pe termen de 30 de ani a rachetelor. O crestere calitativa viitoare ar putea fi esentiala la un moment dat in pastrarea unui raport de aparare navala acceptabil cu adversarii din Marea Neagra.

 

Operarea in medii dificile, bine protejate de inamic

Pe campul de lupta modern, capacitatea de a opera efectiv fara sisteme de suport este indispensabila – in special in cazurile conflictelor cu adversari avansati ale caror sisteme de razboi electronic pot face aceste sisteme de suport inutilizabile.

Conform doctrinei suedeze de aparare, RBS15 a fost proiectata sa performeze si in astfel de scenarii. Isi poate gasi si ataca tintele independent, fara a se baza exclusiv pe sisteme de navigatie prin satelit sau data link, care pot fi blocate de adversari. In plus, un numar de strategii avansate sunt disponibile pentru a contracara tehnicile de bruiaj.

Desi radarul este o componenta foarte importanta, Saab atrage atentia ca performanta unei rachete anti-nava nu este data doar de seeker – vorbim si de hardware, de algoritmi, de procesarea de semnal si de felul in care lucrurile sunt puse impreuna intr-un sistem in care este optimizat pentru mediul sau.

In acest sens, sistemul avansat de navigatie permite ca racheta sa aiba un comportament in zbor aparent aleatoriu cu schimbari bruste de traiectorie, programat sau autonom. RBS-15 poate ocoli obstacole naturale sau zone bine protejate de AA-ul inamic, putand genera o traiectorie ocolitoare catre tinta.

Sistemul de ghidare a fost proiectat si rafinat de-a lungul celor peste 30 de ani de cand RBS-15 a fost lansata pe piata, astfel incat sa fie foarte greu de bruiat si capabil sa conduca racheta in orice conditii de relief si sa execute manevre evazive intr-un spatiu 3D.

RBS-15 este o racheta extrem de rezistenta la contramasuri, cu o amprenta in  infrarosu redusa. Dispunand de sistemul de navigatie autonom INS (desi poate folosi si GPS-ul sau datalinkul), isi poate alege singura tinta sau poate reinitia atacul daca tinta n-a fost gasita la prima trecere. Spre deosebire de rachetele gen NSM, cu seeker infrarosu, care este meteo-dependent (performantele seekerelor IR sunt afectate de umiditatea aerului), RBS-15 se bazeaza pe radarul propriu pentru gasirea si identificarea tintei in zona finala si nu depinde astfel de starea vremii. Aceasta este o conditie esentiala pentru zonele de tip litoral, cu vreme instabila si in special pentru Marea Neagra, una de tip cald, cu grad de evaporare ridicat si cu vreme instabila. Pana la urma, viteza, stealth si puterea unei nave nu inseamna mare lucru daca seekerul nu este echipat pentru conditii meteo dificile si nu poate actiona.

Astfel, radarul de la bord este “creierul” rachetei, fiind dezvoltat si perfectionat in timp pentru a asigura o combinatie ideala de rezolutie si detectie la distante mari. O rezolutie foarte inalta ajuta la discriminarea contramasurilor si permite urmarirea si identificarea precisa a tintelor si separarea lor de “zgomot” sau clutter. Cu toate acestea, seekerul opereaza la o frecventa indeajuns de joasa (spre deosebire de seekerele cu infrarosu sau cele electro-optice, care opereaza la frecvente foarte inalte) pentru a cauta tinte la distante foarte mari, chiar si in ploaie sau in ceata.

Nu in ultimul rand, e de notat costul pe ciclul de viata al rachetei si felul in care utilizatorii existenti se descurca cu ele. Saab atrage atentia asupra costului redus pe ciclul de viata si faptul ca sunt usor de intretinut si operat.

In concluzie, Romania are in RBS-15 MKIII o optiune foarte valabila, si care, daca ar fi achizitionata in cantitate suficienta, ar putea garanta apararea litoralului romanesc.

Pentru sporirea puterii de foc la un cost aditional minim, RBS-15 ar putea fi o solutie si pentru modernizarea navelor purtatoare de rachete romanesti, poate pe modelul Orkan-class din Polonia. Cu baterii de coasta astfel echipate si 3 nave purtatoare de rachete, Romania ar putea, la minim, sa-si apere eficient teritoriul iar crema de pe tort ar fi sa avem si 4 corvete noi plus cele 2 fregate modernizate, cu care am proiecta o forta rezonabila si am contribui la intarirea prezentei NATO in Marea Neagra, una modica in prezent data fiind apropierea Turciei de Rusia.

 

SPECIFICATII TEHNICE

Lungime 4.35 m
Diametru fuselaj 0.50 m
Wingspan 1.40 m
Greutate (in zbor) 630 kg
Greutate (cu boosters) 800 kg
Seeker Radar Activ
Viteza 0.9 Mach   (subsonica)
Range >200 km
Traiectorie Multiple 3D waypoints

GeorgeGMT

91 de comentarii:

  1. La toate performantele astea se adauga si un cap de lupta „sanatos” de 200kg.
    Informatia ca ar putea upgrada varianta Mk3 la un Mk4 e mai mult decat interesanta.

    • Americanii nu vor intra si ei in competitia pt rachete antinava din Romania cu A/R/UGM-84 Harpoon? Parca va ca ei vor castiga competita romaneasca contra Exocet si RBS-15. Frumos ar fi ca ArmRo sa le aiba pe toate 3. Daca apar si israelienii cu Gabriel-4 si norvegienii cu NSM? Sa te tzii neica atunci competitie si scaderi de pretz….lol.

  2. Cam mica raza de operare…

  3. Poate Daniel vrea o rachetă cu care sa-i mângâi pe ruși direct de pe țărmul nostru la portul militar Sevastopol. Asta ar însemna un minim de vreo 350 -400 km raza. Hai sa zic ca tragi din Delta ca sa fii mai aproape, dar tot iti trebuie raza de acțiune aproape dublă față de ce poate MKIII.

    • Sincer ma gandeam in comparatie directa cu Rusii… si ale lor posibilitati de atac asupra unei vedete de a noastra! Nu avem prea multe plutitoare si daca le pierdem apropiindu ne de inamic ca sa l avem in tinta… ma gandesc ca nu prea ne avantajeaza

      • Cat timp varianta antinava a KLUB trage de la cca 650km, cam pe acolo si mai departe ar trebui sa ne gandim si noi.

        • Rusii au cu ce ghida si scana o zona atat de indepartata, noi cum sa lansam la 650km?!

          • NSM are deja capabilitati de cautare, descoperire, identificare (pe baza unei baze de date) si lovire a tintelor.
            Da-i o raza mai mare de zbor, da-i zona unde sa caute si las-o sa-si faca treaba.
            Pentru mai mult succes poti sa-i prevezi un sistem dual, RF si CCD/IIR. Daca au putut sa faca asta pe Stunner care are diametrul de 170-180mm, n-ar avea niciun motiv sa nu reuseasca pe o racheta de 300mm sau cat o avea.
            In cazul atacarii unei baze navale, ii dai coordonatele bazei si o lasi sa identifice si sa loveasca tintele (eventual, ii introduci un algoritm de ierarhizare a tintelor).
            In cazul unor tinte in larg, odata ce ai detectat-o din satelit, pe radarele cu bataie lunga, sau ai goniometrat-o, trimiti racheta (rachetele) sa scaneze zona si s-o gaseasca.

      • Asta nu se va intampla oricum, pt ca nu vom avea vreodata forta sa ne putem apropia prea mult de tarmul rusesc. Nu e vorba doar de rachete anti-nava, rusii vor avea mereu mai multe nave si avioane (mai ales) decat noi. Pt mangaiatul Sevastopolului avem altceva: HIMARS

    • http://www.nti.org/learn/treaties-and-regimes/missile-technology-control-regime-mtcr/

      „Israel, Macedonia, Romania, and Slovakia have also adhered to the regime on a less formal basis.”

      Adica: „The Missile Technology Control Regime (MTCR) is a multilateral export control regime. It is an informal and voluntary partnership among 35 countries to prevent the proliferation of missile and unmanned aerial vehicle technology capable of carrying above 500 kg payload for more than 300 km
      …Israel, Romania and Slovakia have also agreed to voluntarily follow MTCR export rules even though not yet members.”

      Asta apropo de JASSM-urile Finlandei si Poloniei…bonus: JASSM-ER.

  4. La o raza de 200+ km RBS15 are votul meu ;nu mie se pare deloc mica raza de actiune … Ba din contra ,am avea capabilitati destul de OK ,de a ne asigura zona de litoral si cea economica …. Sunt curios daca mapn va lua in considerate aceast sistem; desi cred va se va merge cu MBDA si cu ale sale jucarii!!!

  5. RBS 15, NSM, Exocet, Harpoon, Otomat/Teseo sunt rachete foarte bune si avem de unde sa alegem. Numai sa alegem 🙂

    • Si, musai, dupa ce alegem sa le luam! De ales e usor…

      • Nu e deloc usor. Rachetele antinava trebuie sa poata fi lansate de pe nave, de pe uscat, din aer( ca nu cred ca am luat F16 pentru politia aeriana), si eventual submarine ( mi-e greu sa cred ca Nato vor lasa razboiul submarin la Marea Neagra in seama rusilor). Deci, ce alegere facem ?

        • Nici o alegere,nu sunt bani,nu e valuta,n-au cu ce plati ca sa.
          Tot in fundul gol vor sta,bugetul e antamat tot pe salarii si pensii,pe speciale si sporuri.

  6. poate vorbesc prostii dar pentru LRASM iti trebuie intreg sistemul, data link, acces la sateliti, etc.. nu doar racheta si un soft

  7. Problema principala este cred ca Romania risca sa se prabuseasca din interior, acum legile justitiei, apoi inca cateva luni de campanie anit UE apoi exacerbarea diferentelor intre regiunile tarii – oricum la acest moment intre populatie si conducatori este o prapastie majora. De aici pana la a lucre o Psi OPS ca la carte in care sa reuseasca adversarul sa faca cetatenii romani sa creada ca nu au de ce sa lupte ca oricum le va fi mai bine dupa ce Romania va avea alta tara care sa aiba grija ce pune la conducerea Romaniei si – bang!
    MApN-ul si MI-ul o sa fie paralizate, lantul de comanda nu o sa functioneze cum este normal si cetatenii vor fi asivi in fata invaziei „prietenului” de la rasarit….
    Amintiti-va numai cazul cu avionul prabusit in Apuseni acum cativa ani – structurile de Securitate ale Romaniei nu au functionat, puneti-va intrebare de ce?
    Sa revenim la rachete antinava – aici as merge pe 2 directii nu mi-as pune banii pe o singura racheta, as merge mai degraba pe in mix format din rachete ale mai multor furnizori.
    Germania are Harpoon si SAAB RBS 15 MKIII, Polonia are NSM si RBS 15, Marea Britanie o sa aiba si altceva pe langa Harpoon etc.
    Eu as prefera Exocet ca artilerie de coasta si corvete eventual Tarantule si RBS 15 pe fregate.

    • Si pe F-16 ce pui, deja gata integrat?

      • pentru F16 ai Harpoon, NSM si Exocet care este integrat de aviația elenă. Nu sunt sigur de informatia cu Exocet-ul dar asa am citit. oricum magistrala MIL STD este compatibila cu toate rachetele NATO si vestice.

        • NSM nu e pe F-16, JSM e integrat pe F-35 si probabil va fi integrat pe F-16, probabil V, dar nu inca (noi avem F16 MLU Tape5.2R):
          „In November 2015, an F-16 Falcon successfully completed live-fire testing of the JSM at the Utah Test and Training Range”
          Doar Harpoon e acum pe F-16, deci nu e intre optiunile Exocet, RBS15 si NSM mentionate de tine.

          Ideea este sa ai ceva cat de cat comun intre fortele aeriene, bateriile de coasta si nave, cel mult doua tipuri complementare: unul cu ghidaj pasiv iar celalalt inclusiv radar.

          • Faza este ca cu mai mult de 2 tipuri de rachete ne cam complicam viata inutil. Acum nu stiu cat de interesant este la fregatele noastre sa ai neaparata comonalitate cu artileria de coasta sau cu Tarantulele (daca starea lor mai pemite un serviciu de 10 ani dupa modernizare)
            Sa o luam asa – Daca la Corvete se aleg clasa Sigma – ai deja candidat sigur Exocet-ul deja integrat si potentiali contracandidati RBS 15 compatibil cu radarul si restul sistemelor dar mai grea si Harpoon care ar trebui sa fie compatibil cu standardele NATO. La Corvete nu m-as pune sa integrez NSM-ul pe ele doar daca este cerinta de costuri si constrangeri bugetare fiindca imi pare o racheta mai adecvata unor nave gen FCS -Tarantule.
            Deci cam aici se va duce lupta cred eu intre ce pui pe Corvete, Fregate si aviatie daca o fii in plan ca astea 12 F 16 MLU sa se ocupe si de misiuni antinava ceea ce eu ma cam indoiesc.
            Apoi la partea de artilerie de coasta – cea mai compacta solutie ramane NSM urmat de Exocet si Harpoon, RBS 15 este cam greu si asta limiteaza tonajul platformei terestre de lansare.
            In schimb la aviatie toate rachetele se lauda ca pot fi lansate din aer dar trebuie avut in vedere ca MM39 nu este egal cu MM40 la Exocet fiind practic 2 versiuni destul de diferite, nici la Harpoon sau NSM/JSM nu este mai buna situatia.
            Deci combatantii majori au sansa sa primeasca RBS 15…..si practic bataia va fi data de ce comonalizezi cu ce din Fortele Navale si poate aviatie.

            • si ar mai fi si elicopterele navale… deci 4 categorii de arme si maxim 2 tipuri de vectori antinava.

              • :-))))) Pana dupa sezonul cu IAR 330 Naval de elicoptere nu mi-as face griji in privinta Romaniei, chiar nu cred in cei care conduc MApN-ul acum si mai este un semn de intrebare……daca trece Tara bine peste schimbarile din justitie fara „rivalutie” pe rit estic. Ca tare este ca pe actualul Parlament il mananca rau de tot sa vada si sa fie partasi la un reset….
                Chiar nu sunt constienti ca SUA poate actiona si altfel prin CIA daca este nevoie….

              • Mai este un semn de intrebare – turcii care sunt utiliztori de Harpoon s-ar putea sa stie si punctele slabe ale lui si sa stie sa le si bruieze sau contracareze si in acest caz trebuie ca Licuriciul sa ofere ceva diferit de ceea ce are Turcia acum.
                Nu m-as mira ca dragostea cu nabadai Turia Rusia sa se lase cu transfer de tehnologii sensibile la sisteme NATO in contrapartida la S 400.

          • Inc ceva – nici Polonia nu are rachete antinava integrate pe F 16 din ce stiu eu dar nu mai sunt la zi cu informatiile, ei au 48 de F 16 ce te face sa crezi ca noi vom avea rachete antinava pe MLU?

        • Grecii au Exocetul pe Mirage, cred eu, si nu pe F-16

  8. Inca ceva Gabriel 5 vad ca nimeni nu o ia in calcul poate at trebui sa ne gandim si la solutia israeliana macar pentu Tarantule si apararea de coasta. Teoretic este in Harpoon mai intelligent in zona litorala capabil de prioritizarea atacului si de distingerea clara a tintelor in zona portuara.

    • Gabriel V, la fel ca si RBS15 Mk4, este inca in chinurile facerii.
      S-o vedem cand iese, ce stie sa faca, pana unde bate, cat costa.

  9. Romania nu-si permite financiar mai mult de un singur tip de racheta antinava.

  10. Cam toate rachetele AN de ultima generatie fac in mare acelasi lucru, diferentele in termeni tehnici disponibili pe wiki fiind mici. Nu conteaza ca vorbim de ultimul Harpoon, ultima Exocet sau ultima RBS 15. Singura mai diferita e NSM. Baltica foloseste aproape in egala masura si RBS si NSM: polonezii le au pe amandoua, nemtii le vor avea pe amandoua.
    Ca sa poti lovi la distante spre limita superioara a razei de actiune a rachetei iti trebuie serioase capabilitati de descoperire/identificare/iluminare pentru o solutie de tragere care sa dobandeasca niste calificative de “foarte bine”.
    Dintre dezavantajele Saab as mentiona ca nu produce motorul rachetei (dupa stiinta mea), ca nu e in Nato si ca nu-ti poate oferi solutii pe toate palierele. Iar daca noi ne facem griji de Franta in caz de paruiala, cred ca ar trebui sa ne punem aceleasi intrebari si in cazul Suediei. De nemti nici nu vreau sa vorbesc aici, astora daca le fluturi niste gaze ieftine pe la nas, sanatate!
    M-as bucura cu orice racheta moderna la RoNavy, fie ea Saab, MBDA, Boeing sau Raytheon.

  11. Pe site-ul celor de la Boeing, Harpoon Block 2 ER are o raza de 165 de mile marine. Asta dupa mine e undeva la peste 300 de km. Raza de actiune conteaza. Rusii au unele rachete navale care bat pe la 600 de km.
    Harpoon Block 2 ER au „land atack capability”, nu doar „littoral atack” cum au Exocet-urile. Asta ar insemna nu doar sa lovesti tinte in port sau pe tarm, ci mult in interiorul uscatului, rezultand un fel de Cruise missile.
    Ar fi o capabilitate nesperata pentru Romania.
    Nu-ti fa griji cu privire la achizitia tintelor la o asemenea distanta. Un submarin plasat unde trebuie, un UAV sau satelit, precum si radarele clasice sau OTHT (peste orizont) pot furniza date de tragere destul de exacte.
    Fata de RBS-15, Harpoon e mai usoara si mai compacta.
    Maine apare Block 3 sau 4. Ai posibilitatea sa upgradezi rachetele deja in stoc.
    Romanii au o vorba „suntem prea saraci ca sa ne luam lucruri ieftine”, asa ca macar sa fim destepti.
    Din tarile NATO, doar Franta si Grecia au MM-40 block 3. Prea putin zic eu pentru prestigiul acestei mult laudate rachete.
    Polonezii imbina ghidajul radar all-wheather cu moderna NSM. Isi permit, bravo lor. La fel si nemtii.
    Nu e cazul nostru, vom lua un tip de racheta anti-nava lansabila din aer, de pe mare si, de pe uscat, si gata.
    Daca calculezi cate 2×4 rachete per nava (cele doua T 22 si cele 4 corvete) sunt 48 de rachete. Daca mai pui si pe Tarantule si pe uscat si pe F 16, deja sunt cam multe. Nu mai vorbim ca in 10-15 ani v-a fi luata in discutie si achizitia a doua submarine, si alea trebuind a fi inarmate.
    RBS-15 nu este lansabila din submarine.
    Scopul lor e sa descurajeze actiunile ostile venite de pe mare si sa controleze jumatatea vestica a Marii Negre.

    • Am inteles, esti fan Harpoon, bravo! 🙂 Si mie imi plac! 🙂
      Tocmai ca exact cu asta imi fac griji, fara Nato si mijloacele sale, ti se pare ca avem vreun submarin functional, cine stie ce drone s.a.m.d.? 🙂
      Crezi ca lucrurile sunt asa simple? Ca exemplu, Pumele navale nu pot face targeting pentru navele noastre pentru ca radarul ambarcat nu are un anume modul, absolut necesar. (Merci, Alex! Corecteaza-ma daca spun prostii!)
      Ti se pare ca avem sateliti de supraveghere? 🙂
      Singura chestie care ne ajuta pe partea de recunoastere e participarea la programul de sharing AGS Global Hawk…
      Rachetele AN sunt pentru descurajare, punct.
      Eu zic sa nu te mai entuziasmezi asa repede, in realitate e putin diferit de world of warcraft… 🙂

    • @Iceman – Harpoon la 160 mile = 257 km, care e distanta si la RBS 15 (data pe wiki la > 250km) in unele din variante.

      Land attack au si RBS 15 iar posibilitate de lansare din submarin prin tuburi verticale exista dar clientul suedez a anulat cerinta (cf. wikipedia) pe motive bugetare si conceptia in care sunt folosite submarinele (cu torpedos). Nu stim azi ce idei vor avea romanii pentru submarinele acelea ipotetice – probabil tot pe baza de torpedoes si mine vor merge.

      Harpoon nu este disponibil intr-o solutie de aparare de coasta, iar sa dezvolte asa ceva americanii pentru Romania ar costa enorm. Insa poate fi o solutie pentru mai ales pentru avioane, dar nu ar fi exclus nici la corveta, fregate, etc. – desi ar avea mai mult sens ca marina sa aiba un singur tip de racheta.

      Chiar asa, cu ce racheta anti-nava sunt dotate avioanele F-16 ale Romaniei – parca se cumparase si un pachet de armament? Posibil sa fie Harpoon.

      @Nicolae – ce conteaza cine face motorul, ce politica au nemtii cu gazele sau francezii cu afacerile lor cu rusii, etc?

      Daca iti iei rachete anti-nava nu ai nevoie de nimeni 30 de ani, rachetele astea nu trebuie bibilite in fiecare zi, le faci o revizie o data la 5-10 ani si gata. Doar daca vrei sa le modernizezi intri la niste discutii post-contract. Yugoslavii si le-au mentinut singuri de vreo 40 de ani, acum sunt in dotarea Croatiei si au tras recent cu ele. https://www.youtube.com/watch?v=lC_SQQCJ3Qg

      • Corectie Harpoon exista in versiunea de aparare de coasta cu montarea pe camion.
        Deci nu aici trebuie sa ne facem griji.
        Mie imi place la RBS 15 si Harpoon – functia de cooperative engagement pe care nu am gasit-o in documentatia Exocet sau NSM.

    • Harpoon Block 2 ER – este in dezvoltare la fel ca si SAAB RBS 15 MK 4 deci nu se pune la socoteala decat peste cativa ani s noi cam vrem sa punem ceva ca sisteme de descurajare de coasta prin 2018- 2019…….deci trebuie sa defilam cu ceea ce avem pe raft oferit de producatori.
      RBS 15 MK 3 are avantajul de a fi mai grea si de a avea sansa de a produce mai multe distrugeri daca intra in tinta, este capabila sa scoata din lupta o nava de suprafata dintr-o lovitura. Cred ca de aici preferinta pentru ea a tarilor nordice si a Germaniei care scoate Exocet-ul dar in schimb are in dotare si Harpoon si cumpara si NSM. Sunt curio pe ce va integra Germania NSM-ul pana in final.

  12. Until the end of May 2018, delivery of the second NSM missile squadron and considered option for the third squadron. Land armies liked the wide possibilities of this system. Such a curiosity 😉

  13. Mie imi plac toate. Dar cred ca Harpoon e cea mai buna solutie.
    Astept si parerile voastre. Cu argumente.
    Actualmente rachetele astea pot fi lansate:
    NSM = nave si de pe sol
    RBS-15 =nave, avioane si de pe sol
    Exocet si Harpoon = nave, avioane, submarine si de pe sol.
    In ritmul in care se modernizeaza tehnica noastra militara vor mai trece multi ani pana sa aleaga ai nostrii generali o racheta anti-nava.
    Submarine si sateliti.. E doar o chestiune de timp.
    Daca ti-as spune ca Tonga, Nigeria, Mauritius, Bermuda, Bolivia, Laos, Mongolia, Angola, au sateliti artificiali pe orbita, m-ai crede? 🙂 Adauga si Romania pe lista. Sunt in scop de cercetare, dar ce conteaza.
    In 1983 a aparut primul telefon mobil. In Romania dupa 1990. Azi e de notorietate si este si computer portabil in acelasi timp. Poti sa prevezi in 30 de ani de acum inainte ce posibilitati tehnologice vom avea?
    Over The Horizon Targeting se poate face cu orice senzor.

    1 mila marina are 1.852 de metri Alex. La 165 de mile cam cat vine raza de actiune?

    Croatii au avut grija de RBS-15 urile lor si acum le modernizeaza.

    • NSM se lanseaza si din avion doar ca este inregistrata ca JSM (bine, ceva diferente).
      In plus, au scos sau lucrau la varianta cu lansare din submarin, prin tuburile lanstorpila.

      • NSM is technologically a more advanced system than RBS, despite the lower payload it can overcome strategic goals in the passive approach, also on land. Very useful!

        • Very useful in the Northe Sea and Baltika do not know in the Black Sea. The IR sezor is sensitive to humidity and the Black Sea is a warmer than the Baltic with the degree of greater evaporation
          Is ok for Poland, i don’t now for Romania.

          • Good point! Right …

            • In any case, I think that in our conditions we should acquire the third squadron

              • I heard some rumours that some missiles are not doing very well under russian jamming and I was wondering whether that was the reason of Poland choosing NSM…
                Happy new year and congratulations for the new minesweepers! 🙂

                • I think these are only rumors and nothing else, we don,t know how NATO missiles work till we are not going to war with them against a pear to pear adversary and this would be Russia or China. So perhaps is better to prepare for the fight but never to be forced to fight.

                • NSM has high resistance to WRE, but it’s rather secret …kind regards to U !

                  • It is more related with the system behind launching a missile first you need to discover the target than to avoid WRE and pass also form sea to air missiles which are considered quite good on Russian side.
                    NSM has the advantage of being passive when approach the target ship using IR sensor but also IR can be jammed and we have seen that many times also with air to air missiles – see Syria civil war and Hornet vs.Su 25 incident when frst AIM 9 X missed the target.
                    So it is good to attack the enemy ship with 2 kind of missiles in the same time to increase the chances of actually hitting the ship.

                    • There is one more thing, the missile has specific goals in mind-data, and can make decisions autonomously.

                    • Poland correctly thought two missile per ship, each with a different navigation system.The ship is trying to fight the missile it sees – RBS 15 active radar – while NSM is approaching with passive IR sensor…
                      Very good tactic, high impact probability.

                    • RBS and NSM are a good combination. As I have already written, there is a lot of interest on the part of land forces, the possibilities offered by the NSM system. Very unofficial news, appeared in the Polish press, selected French offer for submarines ,including cruise missile over 1000 km

                    • So Scorpene? The French are, as far as I know, the only ones who offered Poland cruise missiles on submarines.

                      In January, the Polish government should announce the winner. We will keep your fists tight.

                    • It’s better to wait for the official version and the signature on paper …;) There were a lot of different announcements. Americans agreed to sell the „tomahawk”, but the costs of integration and lack of access to know-how

                • @Nicolae – really, you believe that? Did someone fire an RBS 15 at a Russian ship and it was defeated by jamming and did not hit the target? Good thing that it was jammed in that case, otherwise WW3 would have started…

                  Ce prostie – cine in toate mintile poate crede asa ceva, ca cineva cu RBS 15 in dotare in apropiere de rusi (Germania, Polonia, Finlanda sau Suedia?) a lansat o racheta RBS 15 cu radarul ei activ de la bord catre o nava rusa iar aia a bruiat-o cu masuri electronice si n-a nimerit tinta? Asta e prea de gradinita, nu mai puneti botul la toate prostiile.

                  In cazul asta, bine ca n-a nimerit vasul rusesc ca incepea WW3…. Cat priveste NSM, norvegienii cautau un client de export si au facut o oferta incredibila Poloniei, mult mai ieftina, dar racheta aia nu e precum Exocet, Harpoon si RBS 15 pentru ca nu are radar deloc si are o raza mai mica… In plus, Polonia are si RBS 15, nu se bazeaza doar pe NSM daca e la o adica.

                  • Nu inteleg de ce tu, om mare, iti pui mintea cu mine, om de gradinita… 🙂
                    Si da, nu, nu sunt in toate mintile, asa ca mai bine ma lasi in treaba mea, intrebarea nu-ti era adresata.
                    La multi ani! 🙂

                    • @Nicolae, scuze, nu m-am exprimat clar – nu voiam sa te iau peste picior pe tine, ci pe rusi, am inteles ca nu esti sursa si probabil nu credeai ci doar repetai si tu poate la misto zvonul rusilor – ce e drept probabil cu o mica confuzie de reamintire a chestiunii.

                      Eu doar aratam ridicolul ideii cu racheta care n-a rezistat la jammingul rusilor si ziceam ca noroc ca le-a mers jammingul alora ca altfel incepea vreun razboi…

                      Dar nu erai tu tinta mistoului ci propaganda rusa, a propos mai tii minte pe unde ai citit trasnaia si despre cine se zice ca tragea cu rachete anti-nava spre rusi de le-ar fi blocat aia prin jamming? Nu am gasit pe internet nimic cu RBS15 blocat de rusi, dar cautarea a dat niste rezultate in alte parti, vezi mai jos.

                      Merita insa analizat scenariul, daca rusii chiar au blocat vreo racheta si cum au facut. Luand asa prin eliminare, singurii care au fost in faze dure cu rusii in ultimii 30 de ani in care sa se ajunga la asa ceva, trageri cu rachete, sunt ucrainenii si georgienii, cu rachete rusesti in dotare si teoretic posibil de contracarat pentru cei care le-au facut.

                      Posibil sa fi fost vreo astfel de racheta ucraineana trasa spre o nava rusa in Crimeea, dar e greu si in cazul asta sa aflam din ce cauza nu a nimerit – daca a fost jammed (si ce anume a fost jammed – datalink, GPS, seekerul de homing al rachetei?) daca s-a dus dupa decoys, sau n-a fost niciun jamming dar n-a functionat corect navigatia sau ghidajul si s-a dus dracu’ racheta, etc. Nu e greu sa blochezi GPS sau datalink cu EW, toata lumea sofisticata e capabila de asta si e un sport recent al armatelor sa captureze drone blocand GPS-ul si datalink-ul.

                      Dar o racheta cu INS nu poate fi pacalita asa, si in intuneric electronic ea tot ajunge in zona ta cum a fost programata pe coordonate la plecare si apoi la final isi porneste active radar homing (sau IR homing, depinde de racheta).

                      De la detectia unei rachete care merge in mod de sea skimming ai doar cateva secunde sa actionezi, probabil ce se poate face e sa lansezi decoys si sa speri ca senzorul de active homing, de tintire finala, care poate fi un active radar (Exocet, RBS 15, Harpoon) sau un senzor IR (in cazul NSM) nu le discrimineaza si se duce dupa ele iar tu scapi. Chiar daca blochezi radarul de active homing imediat dupa ce e pornit de racheta prin jamming, blocajul nu poate fi instantaneu, iar ala tot te-a descoperit si racheta se duce spre tine.

                      Sursa originala a stirii pare sa fie postul rusesc Vesti, dar vorbeau de altceva si de o posibilitate sa blocheze sistemele navale americane prin EW – dar nu e vorba ca au blocat o racheta, ca asta insemna ca cineva ar fi tras in ei, ceea ce nu e credibil, ci e vorba de blocarea sistemelor eletronice ale unei nave americane cu care s-au intalnit in Marea Neagra in 2014.

                      Acuma rusii se lauda, cine stie, o fi posibil, dar povestea nu e confirmata de americani, asa ca daca nu erai acolo e greu de zis daca e adevarat sau nu.

                      http://www.independent.co.uk/news/world/europe/russia-weapon-us-navy-cripple-electronic-signals-deactivate-defence-systems-a7693816.html

                      In concluzie pare ca treaba e ca la Radio Erevan (sau Vesti in cazul de fata), nu era racheta era nava, care nu era suedeza sau germana ci americana si nici nu e sigur ca au reusit rusii cu jamming-ul navei pentru ca pana la urma sursa e un post de stiri de propaganda rusa care citeaza un pilot de Su-24 iar americanii nu confirma.

                      Hai noroc si toate bune in noul an!

                    • Bre, da’ ti-ai batut nitel capul, nu gluma! 🙂
                      Sursa nu e ruseasca dar nici tocmai impartiala. Nu trebuie neaparat sa declansezi WW3 ca sa afli ca ceva nu merge.
                      Sunt cateva chestii despre rusi care n-au rasuflat prin presa prea mult…
                      Sanatate si la multi ani! 🙂

                    • Parea o chestie de propaganda rusa, dar exemplul era interesant ca tema si merita explorat, respectiv cum sa faci sa blochezi o racheta navala. Inainte de tragere ar fi posibil prin jammingul sistemelor navei care trage (gen situatia cu nava americana din MN), ii lasi fara radar – sau dupa tragere prin jamming GPS, data link, apoi daca racheta a plecat, folosirea de decoys, chaffs & flares, etc. pentru pacalirea ei si ratarea tinteti.

                      N-ai explicat ce faceau rusii in povestea respectiva, cum ar fi contracarat racheta aia, probabil singura posibilitate logica ar fi ca se vorbeste de jammingul radarului unei nave, ca doar nu ar fi tras cineva in ei cu o racheta adevarata. In situatia asta, sa zicem ca cea din Marea Neagra, EW e o cursa continua gen virus/ antivirus si e greu de zis cine are suprematia pentru ca nimeni nu-si va arata cartile celuilalt.

                      EW nu e ceva cu care sa te duci sa faci jamming la un oponent doar ca sa te dai mare – pentru ca ti-ai da cartile pe fata si aia isi vor lua contramasuri iar data viitoare nu va mai functiona treaba. Ala cu SU-24 pare cam ciudat ca poveste, mai ales ca a venit dupa 3 ani cu ea la presa de cum i-a blocat el pe americani, insa e posibil teoretic sa fi facut un pilot cu testosteron ridicat o actiune din asta neaprobata si neplanificata.

                      Teoretic vestul sta mai bine in EW pentru ca rusii au avut 20 de ani de pauza si degradare a armatei, acum fac catch up iar reconstructia ia timp.

                      Dar in general posibilitatile teoretice de contracarare au condus la construirea unor redundante scumpe in aceste rachete anti-nava. Nu ai GPS, merge INS. Nu ai data link, nu ai radar guidance de la nava, ce faci, cum lovesti tinta?

                      Aici majoritatea tarilor au mers pe ideea de radar propriu al rachetei pentru faza de homing in, insa asta presupune ca tot trebuie sa stii cam prin ce zona e tinta pentru ca in racheta nu incape ditamai radarul care sa vada 1000km. O racheta – un radar e o solutie scumpa si aparent risipitoare (strici un radar sofisticat la fiecare tinta lovita) dar necesara pentru a avea o sansa de succes buna indiferent de conditii meteo si in conditii de independenta a rachetei.

                      Homing cu radar si IR a evoluat si el, seekerele sunt mai bune in ziua de azi decat erau pe vremuri, mult mai sensibile si vad la distante mai mari, dar detectia IR e limitata de fizica – degradarea in medii umede a undelor IR, reducerea contrastului termic in situatii de ploaie, etc. E un senzor pasiv, de vreme buna si e mult mai ieftin, cateva zeci de mii de euro, decat sa pui radar activ in fiecare racheta – insa cu o probabilitate mica de succes daca racheta ramane independenta dintr-un motiv sau altul si trebuie sa se duca dupa o tinta in miscare (respectiv coordonatele initiale ale tintei, de la plecarea rachetei, s-au schimbat si nu s-a updatat din cauza pierderii legaturii radar.) In plus, daca e un mediu mai aglomerat, pe langa vreun port cu mai multe vapoare, risti sa dai cu racheta in vreun cargo ship ca nu ai semnatura radar pe care sa o verifici ca seamana imaginea radar a vaporului.

                      O racheta cu o redundanta si mai mare si aproape imposibil de contracarat ar avea probabil homingul atat cu radar cat si IR seeker, in functie de situatie si tinta, ceea ce se si dezvolta pe unele rachete viitoare.

      • Din F-35, nu si din F-16. Iar noi avem F-16. 🙂

    • Aici Harpoon are 67 + Nautic miles in varianta Next Generation: http://www.boeing.com/resources/boeingdotcom/media/dubai2015/pdf/Backgrounders/Bkgd_Harpoon_Next_Gen_eng.pdf
      Asta vine 124 + Km poti gasii link-ul cu 167?

    • Eu zic ca ptr asta se antreneaza unii de prin fos

  14. The RGM-84N Harpoon ER (for extended range) comes with a more lethal (and lighter) warhead, more fuel and improved turbojet engine to double the missile range (from 67nm to 167.5 nm approx. compared to the Block 1C variant) while retaining the same firepower. The missile also comes with a datalink allowing for in-flight retargeting. A datalink antenna is fitted close to the nose cone of the missile (the only visual difference between a Harpoon Block 1C and the ER variant).

    • De unde este partea asta de text, da-ne link-ul la el!
      Merci!

    • e posibil sa fie o confuzie intre mile marine si mile terestre sau o diferenta undeva, pentru ca uite ce e pe wikipedia:

      Harpoon Block II+ ER[edit]
      In April 2015, Boeing unveiled a modified version of the RGM-84 it called the Harpoon Next Generation. It increases the ship-launched Harpoon missile’s range from the Block II’s 70 nmi (81 mi; 130 km) to 134 nmi (154 mi; 248 km), along with a new lighter 300 lb (140 kg) warhead and a more fuel-efficient engine with electronic fuel controls. Boeing offered the missile as the U.S. Navy’s Littoral Combat Ship frigate upgrade over-the-horizon anti-ship missile as a cost-effective missile upgrade option; complete Next Gen Harpoons would cost approximately as much as a Block II at $1.2 million each, with upgrades for an existing missile costing half that.[2][8][9] The version is also called the Harpoon Block II + ER.[10] Boeing claims the Block II+ ER is superior to the Naval Strike Missile through its improved turbojet giving it greater range and active radar-homing seeker for all-weather operation, as well as a lighter but „more lethal” warhead.[11] Test shots in 2017 had been confirmed.[12] In May 2017, Boeing revealed it was no longer offering the upgraded Harpoon for the frigate OTH missile requirement, but would continue development of it.[13]

      • E racheta antinava. Nu e nicio confuzie. RGM – 84 este varianta de pe nave. Spune clar imbunatatita raza de la 67 nautical miles (data oficial pe site’ul Boeing) la 167,5 nautical miles. Este si un filmulet acolo unde un fost amiral american ce lucreaza acum la Boeing prezinta racheta. Navy recognition e firma serioasa. Racheta RGM -84 Harpoon + ER este in dezvoltare dar e de presupus ca in 2-3-4 ani sa iasa pe piata. Asta pana apare GMLRS cu posibilitati antinava. 🙂 Are mai putina importanta ce alegem. Oricare ar fi e un pas inainte. Doar am vrut sa remarc faptul ca Harpoon e compacta, relativ usoara, lansabila de pe orice platforma, all wheather, si inteligenta, cu datalink, radar avansat, gps, raza mare de actiune, pret relativ mic, 1,2 mil. $.

  15. Iar gasesc ceva sa nu-mi placa si anume ca se discuta ca ideal ar fi ca Ro sa achizitioneze 2-3 tipuri de rachete AN, dar toate sa fie subsonice.
    Dc nu ia nimeni in calcul ca cea de-a doua racheta AN sa fie supersonica sau cu o raza crescuta si de ce se vorbeste iar doar de armament NATO cand state cu bune relatii cu NATO au ajuns destul de sus in domeniul militar?

    • Tu chiar crezi ca va cumpara Romania ceva non NATO si non spatiul european? Aveau rachete antinava supersonice pe la japonezi si in Taiwan dar astea sunt departe…..mult mai peparte decat a fost Gripen vreodata.

      Hai sanatate si la multi ani tuturor!

      • Pe europeni nu i-as lua in calcul la achizitii mai deloc.
        Cat priveste convingerile tarii, e clar ca sunt luate de oameni cu capul plecat din moment ce fac achizitii pe anumite considerente.
        Ce ma pune pe ganduri e ca nimeni de pe blog nu cauta solutii mai bune si in alte parti de lume.
        Dar stai, mai apar din cand in cand cate unii care sustin sa luam din Israel. Pai bine dragi blogari, aia sunt NATO si UE? Daca de la evrei se poate, altii ce draq au ca europenii cand fac achizitii de la altii non-NATO nu au greturi si am mai dat de exemplu vanzarile koreenilor de tehnica militara la turci, polonezi, finlandezi, norvegieni… Pai cum, la altii se poate si la noi nu? Inseamna ca suntem prosti si ne meritam soarta. Decat achizitii pornite pe considerente pornite din start gresit mai bine luat exemplul pasiv al bulgarilor sau ungurilor.
        Nu am spus sau voi spune ca armamentul statelor din NATO sau UE nu este bun, dar daca vrei sa faci ceva, atunci fa o achizitie tinand cont de ce ai nevoie si ce este mai bun pe piata disponibil. Nu cred ca voi cand cumparati o masina veti spune ca dpdv financiar noi apartinem de economia UE si ca veti lua masini doar din UE, ci alegeti cea mai buna varianta disponibila de banii dispusi sa-i cheltuiti, altfel n-am mai vedea o multime de masini americane, koreene, japoneze, turcesti, rusesti, sarbesti (daca mai fabrica italienii Fiat acolo) si asa mai departe.

        • Si stati ca am avut o mare scapare la achizitiile de tehnica militara non-NATO/UE. Pai grecii cand au achizitionat armement de la rusi, aia pentru care a fost creat NATO, a mers sau nu?
          De turci nu ma pronunt pentru ca momentan au cochetat cu Ka-52 acum vreo 10 ani dar au ales Mangusta, iar in prezent au incercat sa cumpere HQ-9, apoi S-400 care desi au castigat, inca nu s-au concretizat.
          Deci se poate chiar mai rau
          De modernizarile/prelungirea resursei, etc facute de tarile estice la rusi iar nu e o problema sa se interzica si sa se spuna clar celor in suferinta ca au ramas jucariile fara baterii, luati de la aliatii vostri oricare ar fi ei si terminati cu armamentul rusesc care s-a dus si sa le mai dati bani rusilor/ucrainenilor pentru asta.

        • Israelul sunt putin altceva decat asiaticii.
          Desi nu sunt in UE sau Europa, totusi participa la Eurovision si campionate, nu?
          Desi nu sunt in NATO, multe state NATO, inclusiv SUA, colaboreaza direct cu ei.
          Sa nu uitam ca Germania are un „legamant” fata de Israel, iar americanii unul nu atat de oficial dar tot pe acolo 🙂
          In plus, noi am avut majoritatea programelor de modernizare cu ei, si nu pot sa spun ca programele respective au fost o pierdere de timp si bani. Datorita acestei colaborari mai avem un minim de echipament cat de cat modern.

          • Pe motivul asta sa luam armament din Kazahstan, Armenia, Georgia ca si ei „participa la eurovizion sau campionate” sau ca sa pun cutitul pe rana, hai fratilor sa luam de la rusi ca participa la eurovizion si campionate. Vezi ce inseamna sa nu-ti alegi cu atentie cuvintele….?
            Cu Japonia, Korea, Taiwan nu colaboreaza, sa fim seriosi.
            Daca germanii si americanii au „legaminte” cu cineva, nu inseamna ca si noi trebuie sa avem neaparat, desi imi plac anumite jucarii evreiesti pe care le-as dori pentru armata romana, dar pe care niciodata nu le vor lua in calcul din pacate, cum ar fi Iron Dome, Stuner, Arrow 2 sau 3 sau radarul aeropurtat vandut indiei care poate fi asamblat si pe Hercules.
            Ai notat corect „am avut”, asta s-a intamplat mai bine de 10 ani, daca ne uitam la LAROM sau Spike ar cam putea fi interpretate in acest sens.
            Daca nu aveam acea colaborare cu ei am fi avut-o cu altii pentru ca oamenii la acel moment au vrut sa faca o achizitie, iar cand pui banii pe masa sunt foarte multi interesati de ei, o stii si tu.

            Da, re cunosc, am fost cam rautacios cu aceasta replica pentru ca m-ia fost raspuns doar de Israel in timp ce de alte state se prefera tacerea si asa cum am spus, mi-ar placea cateva sisteme de armament de la evrei, deci nu sunt categoric impotriva lor. Ideea de baza a fost exemplu ca Israel nu e NATO/UE, dar baietii de aici si factorul decizional statal nu au vreo problema, in schimb fata de altii sa nici nu auzim.

            • Prefer oricand decat o corveta Gowind doua FREGATE Incheon ca exemplu, de aceeasi bani, vezi http://nationsdawnofanera.weebly.com/, deci costul la Gowind va mai creste si chiar daca mi-ati spune ca Incheon este o fregata usoara, varianta anti-submarin e peste Gowindul care are capabilitati anti-submarin(deci nu e specializata, asa cum am mai spus), sau ca este o fregata de coasta, pai cu corvetele credeti ca o sa ne aventuram asa departe in larg in cazul unui conflict? sau ca nu ar face fata unei furtuni in marea neagra dat fiind ca e de coasta, nu as inghiti-o nici pe asta din moment ce aia au cel putin 2 taifunuri anual, deci stiu sa-si proiecteze nave pentru vreme nevasta.
              Sau sa luam cazul Sigma 10514, vedeti cat costa copaia, e foarte ieftina baieti, unde se duc restul de bani ca pentru fregate George spune de 90 mil euro, restul unde dispar?
              Daca in cazul Gowind va trebui sa mai punem niste bani pe parcurs, in cazul Sigma vom da cat nu face.

              Iar comparatia cu Incheon e un EXEMPLU.
              Alt exemplu l-am dat mai sus cu navele Knud Rassmusen care de banii alocati modernizarii flotei, 1,6 mld Euro, s-ar putea lua lejer 4 Knud Rassmusen imbunatatite, 2 Iver Huitfeldt si 1 Absalon cu toate acareturile si de restul luata munitie pentru trageri ca de obicei achizitiile acestea le facem separat si ne trezim de multe ori ca avem doar piesse la care sa ne uitam ca nu avem cu ce trage, sau stocul este prea mic.

            • „Vezi ce inseamna sa nu-ti alegi cu atentie cuvintele….?” Daca incercai sa vezi imaginea de ansamblu, iti dadeai seama ce am vrut sa sugerez.
              Eu spun ca e un tot „politic” pentru care colaboram cu Israel, nu pentru ca „Euroviziune”. Cei enumerati de tine n-au girul celor importanti pentru asa ceva.

              Si da, si eu sunt „fan” al tehnologiei sud-coreene, care e si ea in multe cazuri importata din alte parti dar apoi evoluata prin forte proprii. Au luat si de la germani si de la SUA sau Israel si chiar Rusia licente.

            • Inca un lucru, preturile nu prea le poti compara asa, pe hartie, pentru ca depind si de ceea ce cerem noi, cum ar fi productie locala. Ori aici, in afara de Damen, care are o parte aici, restul trebuie sa vina si sa investeasca aproape de la zero. Ori asta costa si intra in costul total al afacerii, cu un coeficient.
              Ar mai fi fost o sansa cu Daewoo la Mangalia, dar era in buda rau de tot si au vandut la Damen:
              http://adevarul.ro/economie/afaceri/Santierul-naval-mangalia-vandut-daewoo-shipbuilding-damen-shipyards-1_5a0823cf5ab6550cb81426a1/index.html
              https://www.money.ro/santierul-naval-mangalia-s-a-vandut-pe-o-suma-de-trei-ori-mai-mica-decat-se-estimase/

              • In general cand facem achizitii de armament, cerem cam putin sau deloc, deci n-ar fi o problema iar pretul n-ar sari prea mult.
                Stiu ca au vandut de cateva luni SN Mangalia, chiar eu am fost cel care a anuntat primul aici pe sitte si pe Tehnomil despre asta.
                Dar pot face nave la SNC fara brobleme, ei sau altii asa ca nu e o problema, chiar s-a discutat aici pe blog daca ar castiga altii decat olandezii.

  16. pai dupa mine cea mai buna racheta anti-nava pt Romania care poate fi utilizata atat pe bateriile de coasta cat si pe navele de lupta ar fi NSM

  17. Singura optiune pentru romania (tinand cont de politichia europeana) ramane america ca aliat principal impotriva rusilor. Celelalte alternative de inarmare cu armament si munitie europeana sunt un fas in caz de razboi.
    Ce armament au americanii mai nou s au mai utilizat trebuie sa avem si noi?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *