Povestea noastră de astăzi începe cu o notificare transmisă de DSCA Congresului american în august 2025. Această notificare privește o posibilă vânzare militară către guvernul Ucrainei, și anume muniții aeriene și echipamente conexe, la un cost total estimat de 825 de milioane de dolari.
Aflăm din notificare că guvernul Ucrainei a solicitat achiziționarea a până la trei mii trei sute cincizeci (3.350) de rachete cu rază extinsă de atac (ERAM) și trei mii trei sute cincizeci (3.350) de sisteme de poziționare globală (GPS)/sisteme de navigație inerțială (INS) încorporate (EGI) cu modul de disponibilitate selectivă anti-spoofing (SAASM), cod Y sau cod M. Vor fi incluse următoarele articole non-MDE: containere pentru rachete; piloni de alimentare; componente și echipamente auxiliare; piese de schimb, consumabile și accesorii, precum și servicii de reparații și returnare; software pentru arme și echipamente auxiliare; hardware pentru sistemul de planificare a misiunilor; livrare și asistență pentru software clasificat; publicații și documentație tehnică clasificată și neclasificată; instruire a personalului și echipamente de instruire; asistență pentru transport; studii și sondaje; servicii de asistență tehnică, logistică și inginerie furnizate de guvernul SUA și contractori; și alte elemente conexe de asistență logistică și program.
Și dacă citim până la sfârșit, aflăm că principalii contractori vor fi Zone 5 Technologies și CoAspire. Din gama, who the fuck is Alice? Toată lumea a auzit de Raytheon, Boeing, Lockheed Martin, Northrop Grumman, dar aștia doi sunt o premieră absolută, cel puțin pentru mine… Mă rog, nici de ERAM nu mai auzisem până de curând.
Racheta Rusty Dagger a celor de la Zone 5 Technologies Sursa foto: https://x.com/AirPowerNEW1/status/1931685666275852746/photo/1
RAACM de la CoAspire Sursa foto: https://x.com/AirPowerNEW1/status/1931685666275852746/photo/2
Deci, să le luăm pe rând. Ce este ERAM (pe numele ei complet – Extended Range Attack Munition)?
ERAM este o rachetă de croazieră compactă, optimizată pentru zbor subsonic. Structura sa este din materiale compozite pentru a reduce masa, asigurând în același timp integritatea structurală. Aripile se depliază după lansare pentru a spori portanța și stabilitatea, permițând o croazieră eficientă pe distanțe lungi.
Racheta este compatibilă cu pilonii standard ai aeronavelor NATO, în special cei utilizați pe avioanele F-16 (care, conform unei surse ar putea duce până la 12 ERAM) și, potențial, pe alte avioane de luptă de generația a patra. Proiectul a avut de la început în vedere o cadență mare de fabricație, scop în care componentele cheie sunt modulare, iar racheta este proiectată pentru asamblare pe linii de producție comerciale, utilizând atât componente la standard militar, cât și componente disponibile în comerțul capitalist. Profilul aerodinamic al ERAM are scopul de a minimiza semnătura radar și de a maximiza raza de acțiune în condiții de zbor la altitudine joasă sau mare.
Racheta ERAM este echipată cu un focos de aproximativ 227 kg proiectat să penetreze și să distrugă ținte fortificate sau semi-fortificate, cum ar fi buncăre, radare de apărare aeriană, depozite de aprovizionare și centre de comandă. Încărcătura explozivă este configurată pentru efecte terminale optimizate, asigurând distrugerea bunurilor fixe de mare valoare cu o singură rachetă.
Utilizează un motor turbojet sau turbofan compact, capabil să mențină viteze de croazieră subsonice ridicate, de aproximativ 740 km/h (aproximativ Mach 0,6). Soluția aleasă permite atingerea unei raze de acțiune cuprinse între 240 și 460 de kilometri, în funcție de altitudinea de lansare și profilul de zbor. Lansarea de la altitudine mare poate extinde semnificativ raza operațională, profitând de rezistența mai redusă la înaintare și de dinamica planării. Se crede că motorul este derivat din unități de propulsie comerciale existente sau de tip UAV, adaptate pentru fiabilitate și performanță militară în condiții dificile.
Pentru ghidare a fost incorporat un sistem de navigație bazat pe GPS, susținut de navigație inerțială (INS) ca soluție de rezervă în medii în care GPS-ul nu funcționează. Sistemul de ghidare este protejat împotriva bruiajului și amenințărilor de război electronic, asigurând o capacitate de lovire precisă chiar și în medii electromagnetice contestate. Deși nu este încă confirmat, racheta include probabil și sistemul TERCOM și are ghidare terminală bazată pe imagini pentru a îmbunătăți precizia în zone puternic apărate sau urbane. Una peste alta, proiectanții au estimat pentru ERAM o eroare circulară probabilă (CEP) de sub 10 metri, ceea ce nu-i rău deloc pentru o rachetă de croazieră al cărei preț maxim per bucată este de aproximativ 246.269 USD.
Cum a decurs proiectarea, dezvoltarea și introducerea în producție?
Răspunsul scurt ar fi: neobișnuit de repede! Sau dacă vreți cifre exacte, 14 luni (JASSM a durat 8 ani). Racheta a fost dezvoltată de un consorțiu de firme mici din domeniul apărării, Zone 5 Technologies și CoAspire, sub îndrumarea Departamentului Apărării al SUA. Dezvoltarea a fost inițiată în 2024 ca răspuns la o cerere de propuneri a Forțelor Aeriene care căutau o rachetă compactă, accesibilă, care să poată fi produsă în serie mare și care să poată fi utilizată de forțele aeriene aliate echipate cu avioane de vânătoare occidentale, precum F-16. Spre deosebire de sistemele mari și costisitoare, precum AGM-158 JASSM, ERAM este proiectată având în vedere simplitatea, scalabilitatea și producția rapidă. Proiectanții au în vedere o producție de ordinul a mii de exemplare pe an la o fracțiune din costul platformelor existente. Printre principalii contribuitori la program se numără companii americane cu experiență în sisteme aeriene cu costuri reduse, care colaborează cu țări europene din NATO, precum Danemarca, Țările de Jos și Norvegia.
Până la jumătatea anului 2025, ERAM a trecut de la faza de concept la producția inițială, culminând cu aprobarea vânzării către Ucraina despre care facem vorbire mai sus. Deși racheta nu a fost încă adoptată oficial de armata SUA, se așteaptă ca aceasta să devină o muniție de export esențială pentru țările partenere în medii aeriene contestate.
Conform celor de la Aviation Week, pe lângă US Air Force și Ucraina mai sunt deja două state interesate de ERAM însă identitatea lor nu a fost încă dezvăluită.
După cum sună și descrierea lor de pe Linkedin, Zone 5 Technologies (Zone 5) este o companie de dezvoltare de tehnologii și sisteme aeriene fără pilot (UAS) fondată în 2011, cu sediul în San Luis Obispo, California. Până în prezent, compania s-a concentrat pe dezvoltarea și testarea de sisteme aeriene fără pilot pentru aplicații guvernamentale. Compania are 130 de angajați.
CoAspire este și ea o companie tânără (2013) cu sediul în Virginia despre care puteți citi mai multe aici. Ambele companii sunt tinere, mici prin comparație cu giganții aeronautici americani.
Dezvoltarea acestei rachete demonstrează cu prisosință că, cel puțin americanii au învățat ceva din războiul din Ucraina: profitând de realizările programului Enterprise Test Vehicle (info suplimentare și aici) și având la dispoziție un buget de 225 milioane USD, în 14 luni au creat o rachetă de croazieră subsonică concepută din start să fie produsă în număr foarte mare la un cost redus, în cazul de față 246.269 USD. De menționat că acest preț este doar unul estimativ, maximal, extras din notificarea DSCA către Congres. Primele 10 rachete vor fi livrate în octombrie 2025, iar următoarele 840 de rachete până în octombrie 2026. (Sursa este Aviation Week, September 15-28, 2025, pag. 22)
Hai că se poate!
Foarte tare, incredibil cum pot aparea astfel de produse mult mai ieftine si implementate mult mai rapid.
Se poate, dar nu cu absolventi de Academie Tehnica Militara din Ro.
E vorba în primul rând de bani, iar la conducerea cu bacalaureatu târziu cercetare nu este esențială
https://romania.fes.de/ro/e/romania-are-cea-mai-mica-alocare-bugetara-pentru-activitatile-de-cercetare-dezvoltare-si-cea-mai-mica-rata-a-ocuparii-in-sectorul-cercetare-comparativ-cu-statele-ue.html
La noi esențiale sunt prostiile tradiționale
Apa de la robinet care curge nelimitat și ne îmbogățește pe toți
Cum ne vindecăm noi, de la sine, de orice boală fără doctori
Canalu Dunăre Kazakstan
Auru de pe fundul barajului Vidraru
Laseru lu Coandă
Tunelu energetic din Bucegi
Și filoanele de aur din munți care sar în întâmpinarea poporului
Pai de ce nu?ce au studenții de acolo?lămurește mă și pe mine.Eu știu că acolo este inca o reduta..
Eu nu înțeleg care este problema cu România, de ce nu poate produce nimic, de ce nu poate inova nimic, totul trebuie adus din alte țări.
pentru ca nu avem bani/capital, interes, anumite competente si calitati ale resurselor umane, mediu legislativ si fiscal favorabil?
In plus, evolutiile astea nu se fac peste noapte. Iti trebuie 15-20 de ani de cand ai articulat o strategie coerenta de dezvoltare si sa faci eforturi si sa pompezi bani sistematic, sume semnificative, ca sa incepi sa avezi rezultate.
Uita-te la turci cu programul tancului Altay sau alte programe.
Orice drum, oricat de lung este el, incepe cu primul pas. Aici este problema esentiala la romani!
Legat de Altay, nu cred ca este nici macar nevoie sa ne uitam pana acolo, trebuie doar sa deschidem cartile de istorie si sa analizam programele romanesti pentru tancuri. Idem pentru avioane si tot ce nu am produs aici sub licenta!
….mai bine sa luam aminte la ucraineni cu programul Flamingo (definitia biciului facut din rahat)
sursa: https://ziare.com/razboi-ucraina/super-drona-flamingo-motoare-rebut-lectie-producatori-vestici-sa-dea-rezultate-1966198
Nu am pretentia ca ma pricep dar sunt convins ca avem ceva motoare de Mig21 ramase sa se umple de praf prin magazii. Mai avem si ceva rachete termit care au motoare reutilizabile
Flamingo nu e ceea ce pare. sau ma rog, nu chiar…
Nu e asa. Am niste prieteni care mai mult din pasiune asambleaza drone utilitare cu utilizare agricola. Cumpara kit-uri, rotoare, module de comanda unele cu suport AI si diverse alte componente. E mai mult un hobby, dar vand ceva mai ales pe la fermierii din sud care vor sa inspecteze starea culturilor. Mai surubaresc si la un soft care sa le dea indicatii specifice, gen umiditate etc.
Crezi ca i-a deranjat cineva vrodata sa vina cu un proiect? Ai vazut tu pe undeva o licitatie de proiecte pentru o institutie guvernamentala? Nada.
Pune un premiu de 100k euro pentru cine face cea mai desteapta drona hexacopter cu soft de recunoastere bazat pe inteligenta generativa. Sa vezi ca vei primi zeci daca nu sute de proiecte.
Nu se face nimic pentru ca toti bugetarii traiesc in o lancezeala toxica si cred ca toata tara face la fel.
Eu cred ca si in cercetare sunt angajati pile peste pile – care mai mereu pleaca in strainatate! Nu pot si nu le arde de inventii si inovatii.Au salarii bune plus bani (valuta) pentru deplasare. Poate domnul Bolojan ii mai potoleste; sper sa potoleasca si pe doctorii care omoara copii si adulti.
Sa iti povestesc. Am fost la Universitatea din Oradea pentru ca si-au tras mai demult un microscop de forta atomica (AFM) si mai recent si-au luat si un microscop cu scanare laser Keyence, vreo 200 k euro au dat doar pe asta ultimul. Aveam nevoie pentru niste probe metalografice. Acolo exista doar unu’ care e fizician cica, nu demult si-a luat doctoratul dar nu e metalurgist de meserie, el opereaza tot ce tine de microscop acolo fie AFM, fie SEM, fie microscop optic. Atata ne-au taraganat pe mine si pe seful meu de ne-a venit acru in gura. Si-au mai luat pe fonduri europene si camera video ultrarapida, interferometru laser si o masina de masurat in coordonate (52.000 euro) plus un brat de masurare cu tot cu cap de scanat cu laser. Ah, si sa nu uit, o freza Okuma in 5 axe de vreo 400 de mii de euro! Ce crezi ca fac cu ele? Mai nimic! Cand am vazut laboratorul, camera ultrarapida era pusa in fata unui motor brushless din ala de drone, mare scofala! Baiatul unui profesor de la UO era si el angajat acolo si se juca ceva joc pe PC, asta da R&D! Pe astia nu ii intereseaza sa faca niste prototipuri, sa inoveze, ci doar sa vina LEAFA de la Stat! Crezi ca altii in alte regiuni ale tarii sunt mai ok? DE produs se poate au dovedit-o cei de la Softronic, ICPE(motoarele electrice pentru turela de pe Pitanha sunt produse la ei), ELMET Bacau si altii. La Stat….se sta!
Pentru că se cramponează pe industria de stat (fosta industrie, rămășițele ei). Dacă ar da drumul la comenzi spre mediul privat ia să vezi ce repede s-ar produce. Se fac nave de război la Galați, minisubmarine la Timișoara, în Iași există o firmă care asamblează componente pt radare, etc. Dar fiind private au comenzi doar din afară… Ai cam aceeași vârstă cu mine (bănuiesc, +-), așă că nu trebuie să îți mai explic…
Nu se vrea. Simplu. Sa ne traiasca factorii decizionali.
Eu asi paria pe faptul ca cele mai stralucite creiere
romanesti sunt dintre acele 5 milioane de romani gasiti in Diaspora . O parte din ei participa si la alegeri
dar atata tot.
Lipsa lor are un mare efect la industria din Ro si intre
altele industria si productia militara autohtona.
Asi mai adauga si lipsa evreilor nascuti in Ro dar lipsa
lor de atatia ani aproape ca e in zilele astea nesemnicativa, acele generatii au imbatranit.
Ex ambasadorul Zuckerman a mai ramas 🙂
Parerea mea
„Dar mie ce-mi pica din asta ? ” – Oficial roman, raspuns standard.
Probabil pentru că e locuită in cea mai mare parte de români.
Pentru ca munca e taxata si pedepsita.
im Europa, si mai ales in Ge, exista inca traditia breslelor, ca urmare e extrem de greu sa deschzi o firma. Daca firma e intr-un domeniu sensibil, militar sa spunem, birocratia nu- ti permite nici un pas. Si asta daca ai nemaipomenitul noroc sa obtii finantare.
Ca sa ajunga sa construiasca ERAM, americanii au trebuit sa foloseasca tot felul de proceduri birocratice „inovatoare”. Niciuna din cele doua firme din acest articol nu ar fi avut acces la un astfel de program daca nu schimbau aia regulile. Ma rog, Alex stie sigur mai multe si mai bine, daca are chef si timp sa ne lumineze.
Dar, si eu sunt de aceeasi parere, birocratia excesiva este unul dintre marii dusmani ai inovatiei. Se vede si in Ucraina, nevoia i-a obligat sa adopte masuri neconventionale, pe care nu le-ar fi adoptat in vremuri de pace.
Procedura se numeste Other Transactional Authority (OTA). In esenta este nimic mai mult decat un „high school science project.” Scrii un fel de „white paper”unde explici intermeni destul de terti ce vrei sa infaptuiesti si primesti niste bani. Daca lucrurile merg cum trebuie, primesti un „production OTA” unde guvernul in mare parte te ajuta cu administrarea proiectului, lantul de logistica, etc. si te pune pe strung din punctul de vedere al productiei si esti supravegheat de ei. In esenta este un lucru bun pentru Uncle Sam pe anumite spete a invatat sa nu incarce chestiile astea cu tot felul de cerinte care duc la ridicarea costurilor programelor de record cum ar fi JSF, FFG(X), etc.
Merci! Ca fapt divers, ce-au facut cu FFG(X) e… n-am cuvinte. Iar principalul vinovat pare sa fie 100% marina, nu constructorul….
Ce înțelegi prin finanțare? Comenzi ferme sper!
Pînă la comenzi îți trebuie investițiile de industrializare a inovației, de pregătire a producției, de pregătire a celor care oferă sprijin clienților, de marketing, etc.
Nu vad de ce nu ne-am asocia si noi cu companii tinere care sa fie interesate sa faca aici. Acordam ceva finantare, etc. La fel, de ce nu ne apropiem de ucrainieni ca acolo ar fi o paine de mancat. Indiferent unde ne uitam, drone, rachete, etc am putea sa facem si noi ceva cu ei. Se vorbea la un moment data de interes la co-fabricatie Neptune, de asemenea se vorbeste acum de drone cu ei prin SAFE. Poate ne miscam un pic si nu ramanem din nou la PDF… Eu trag sperante ca optinuea pentru Spyder a fost legata de programul pentru Sky Ceptor ca daca nu e asa nu prea vad eu ce afacere am facut….
De mult asi vrea sa scriu asta fc multi gresesc la terminologie in romaneste:
Focos = detonator=acel dispozitiv care initiaza explozia la corpurile de mai jos aici:
Proiectil, corpul bombei, mina, incarcatura exploziva, incarcatura de lupta = tot ce focosul poate detona si
e atasat de acestea.
😉
Merci, asa e, ai dreptate! In afara de incarcatura exploziva n-ar merge si ogiva?
Hi,
Nu cred ca ogiva, ogiva dupa cum inteleg este forma
exterioara adica caracasa unui proiectil cu conditia sa
aibe forma ogiva 🙂 incarcatura e turnata inauntru.
Pardon, m am facut si eu lingvist 😂 n am vb romaneste
de vre o suta de ani 😂 ma calific io acum🙂
Focos = fuze in Engleza Se confunda adesea cu „warhead” deoarece in romana, nu stiu din ce cauza, se spune „racheta cu FOCOS nuclear” ceea ce tehnic NU e corect.
„warhead” = „cap de lupta”
E vorba de bani, mulți bani,
Bujetu de cercetare/dezvoltare 227 de milioane dolari este probabil suma bugetului de cercetare universitară la noi pe 20 de ani sau mai mult
Plus oameni care să știe unde este tehnica la ziua de azi
Cu capacitate de inovare
Și care să știe cum se poate produce ceva ieftin și repede
Și oameni care să știe să vândă, ceea ce este fundamental diferit de cercetare/dezvoltare/productie
Să fi mare nu-i mirare
Să fi om îi lucru mare
Noi nu știu dacă am fi in stare să producem în serie măcar o copie a rechetei V1, adaptată evident zilelor noastre.