Tor M1 (SA-15 Gauntlet/ Mănușă, in romana)

Tor M1 in dotarea PLA

 

Tor M1 este un sistem mobil de rachete sol-aer conceput in vremea Razboiului Rece pentru a intercepta tinte ce zboara la altitudine joasa si medie. Tintele sale fac parte dintr-o gama variata cum ar fi: avioane, elicoptere, rachete de croaziera, proiectile si bombe ghidate, UAV-uri si rachete balistice cu raza scurta. Tor M1 este primul sistem din lume conceput pentru a intercepta armele americane de inalta precizie cum ar fi AGM-86 ALCM.

Multumita performantelor sale, Tor M1 a fost pregatit sa inlocuiasca SA-8 Gecko. O baterie SA-15 este un pachet complet autonom, prevazuta cu lansatoare, masina de sustinere, radar de cautare, radar de urmarire si radar de control al munitiei.

 

 

Baterie Tor M1 in miscare la rusi

 

Masina de sustinere la greci

 

Modelele mai vechi de lansatoare pentru Tor M1 au incorporat un șasiu senilat de tip GM-355, produsele actuale folosesc ceva mai performant, GM-5955.Capacitatea lansatorului este de 8 tuburi cu rachete asezate in pozitie verticala.

Rivalul occidental este conceptul franco-german Roland, dar expertii considera racheta rusilor mai performanta decat ar putea fi Rolandul vreodata. Germanii intentioneaza sa schimbe sistemul Roland cu LFK NG.

 

LFK NG baterie completa

Proiectul Tor a inceput in data de 4 februarie 1975 si pe langa inlocuirea lui SA-8, inginerii sovietici incercau sa gaseasca si o adaptare pentru fortele navale, inclusiv clasa Kirov.

Clasa Kirov

Dupa mai multe teste, inclusiv doua majore in decembrie 1984 si un an mai tarziu, versiunea terestra a fost acceptata in serviciu pe 19 martie 1986. Omoologul sau pentru fortele navale a avut o perioada mai indelungata de testare. Sovieticii urmarea si interceptarea rachetelor produse de ei cum ar fi P-5 Pyatyorka, nu doar cele din blocul NATO.
Fortele navale au adoptat racheta in 1989.

Pentru versiunea terestra dezvoltarea sistemului a continuat, in prima faza s-a adaugat un al doilea canal de comanda si control care sa permita interceptarea simultana a doua tinte. In 1991 a fost introdus standardul M1, versiune ce permite capacitatea de a intercepta mai multe tinte simultan si a redus timpul de reactie cu o secunda fata de standardul precedent. Cursa modrnizarii a continuat si dupa destramarea URSS-ului, inginerii rusi actualizand instalatia la standardul Tor M1-1 si Tor M1V. Cele doua noi versiuni se pot conecta lao retea mai mare de sisteme radar si rachete, astfel rusii au incercat sa dea o reactie la bombardamentele NATO din Bosnia și Herțegovina.

Avand in vedere condintiile financiare ale multor state si competivitatea de pe piata de armament, compania Rosoboronexport a scos o versiune in care a sacrificat partial mobilitatea pentru a obtine un pret mai scazut.
Radarele cu care este compatibila bateria Tor M1 sunt Kasta 2E1 (considerat o forma digitalizata a batranului P-19) si Kasta 2E2 Squat Eye E.

Modelul standard foloseste doua tipuri de racheta; 9M330 si  9M331.
9M330 cantareste 167kg, lungime 3.5m, focos 15kg si viteza maxima este de 2.8mach. Raza in care tintele pot fi interceptate este cuprinsa intre 2 si 12km. In cazul rachetelor de croaziera eficienta este redusa la maxim 5km.

9M330 la expozitie.

Istoria in lupta. Purtatorul de cuvant al MApN rus,  Anatoli Nogovitsyn, a sugerat ca Tor M1 din dotarea Georgiei ar fi doborat un bombardier strategic rusesc de tip Tu-22M in timpul conflictului din 2008. Acest lucru inca nu a putut fi dovedi, rapoartele indicand folosirea unui BUK-M1 cumparat din Ucraina de georgieni in 2007.

Operatori

HQ-17 este indicativul dat de China instalatiilor Tor, cu care spera ei sa inlocuiasca HQ-61. Nu exista pana in prezent o confirmare a unei linii de productie in China. In 1996 ei au comandat la rusi 14 sisteme Tor M1 ce au fost livrate un an mai tarziu. 1999 a fost anul in care s-a semnat alt contract intre cele doua superputeri, 13 instalatii au fost livrate in anul 2000.
Iranul este beneficiarul a 29 de sisteme concepute initial pentru Grecia. In ciuda protestelor venite din partea SUA, Rusia a decis sa le vanda in baza unui contract de 700 mil $.

Tor M2E

Belarus a comandat 14 sisteme Tor M2E. Doua baterii a 4 vehicule fiecare au fost livrate pana la inceputl lui 2013. A treia baterie va fi livrata in cursul acestui an. Cu aceste achizitii, fratii mai mici ai rusilor, intentioneaza sa schimbe instalatiile Tor M1, BUK-M1 si 9K33 OSA fabricate in timpul Uniunii Sovietice.
Ucraina are un numar necunoscut, nu se stie daca il mai tin in uz.
Alte tari:Rusia (producator), Cipru, Egipt, Georgia, Grecia, Yemen si Venezuela (achizitie efectuata in era Chavez).

Surse:  Wikipedia si ausairpower.net

Citeste si

Tot-M2M2E

Viespea belarusian style

Pantsir S1

 

NeroFlash