TR-77-580: eşec, sau început de drum? (2)

Experienţa mea pe/cu TR-77-580 acoperă o perioadă lungă, mai exact, din 1981 şi până în 2008, fără însă a fi şi continuă. Dintre activităţile pe care le consider importante şi la care am luat parte amintesc taberele şi aplicaţiile cu trageri de luptă din poligoanele Babadag, Cap Midia şi Mălina, exerciţiile de conducere din Babadag, Topraisar, Medgidia, Basarabi, Mihail Kogălniceanu şi Taşaul, pregătirea şi transportul primelor tancuri în portul Constanţa pentru export, recepţia unui lot de tancuri la secţia din Mihai Bravu a FMGS şi altele.

Soarta mi-a fost ca să particip la aplicaţia din vara anului 1982 din Poligonul Babadag, unde pregătirile au durat aproape trei luni pentru prezentarea în faţa lui Nicolae Ceauşescu a aplicaţiei cu trageri reale cu Batalionul de infanterie în apărare, întărit cu o companie de tancuri şi sprijinit cu focul a două divizioane de artilerie, aplicaţie la care au participat elicopterele de la Tuzla şi avioanele de la Ianca, Feteşti şi Mihail Kogălniceanu. In cadrul aplicaţiei, acolo, pe Dealul 6 Martie a fost organizată şi o expoziţie de armament şi echipament militar produs de industria românească, „vedetele” acelei expoziţii fiind tancurile TR-77-580 şi TR-85. Printre altele, văzute de mine atunci şi acolo, aş aminti Tunul de 130mm, instalaţia de decontaminare NBC cu motor de MIG, elicopterul IAR 330 Puma etc.

Unknown

Numarand „bobite”

Pe timpul pregătirilor, fiecare din cele 10 TR-77-580 participante numai în cadrul dispozitivului de apărare (pentru că au mai fost alte 6 tancuri care au prezentat un exerciţiu de conducere), a tras un număr impresionant de lovituri. Din câte-mi aduc aminte, numai tancul meu a tras cam cinci unităţi de foc, asta însemnând 250 de lovituri de tun. Cred că nu exagerez!

Unknown

 „Purcei” in cutie

 

Faptul că România a fost în măsură să fabrice şi să exporte un număr important de tancuri, este pozitiv, de netăgăduit şi important, nu-i aşa?! Pentru că nu oricine îşi poate permite acest lucru! 🙂

Tancul avea multe hibe. Caracteristicile sau performanţele lui sunt cele pe care le cunoaştem, dar bătăi mari de cap am avut cu altele, mărunte, la prima vedere, dar care practic îl făceau neoperaţional. Aş aminti aici o „amărâtă” de bară de torsiune de 30 cm, cea care angrena compresorul şi care crăpa dacă turai motorul în mod neglijent. Scoaterea din funcţiune a compresorului ducea în scurt timp la pierderea aerului comprimat, compromiţând în acest mod pornirea pneumatică a motorului, care era de bază. Iar înlocuirea acestui element simplu, nu era de loc simplă! 🙂

Tot soarta sau întâmplarea au făcut ca pe 5 aprilie 2004, în prima zi lucrătoare după accederea României în NATO, eu, în fruntea subordonaţilor din Batalionul 1 Tancuri „Vlad Ţepeş”, să facem praf ţintele din poligonul Mălina, tot cu… „bătrânul” TR-77-580! 🙂

Şi ca să încheiem discuţia pe această temă, în 2008, la sfârşit de toamnă, dar şi de carieră militară, mi-a fost dat să primesc un lot de  TR-77-580, de această dată în Târgovişte, probabil pentru veşnica lor odihnă!

Iată de ce, îmi permit să spun că TR-77-580 trebuie văzut ca început de drum, şi nu ca un eşec!

Eşecul este atunci când pleci la drum şi nu eşti în stare să ajungi la destinaţie!

Sau dacă eşti „lost in space” şi nici măcar nu ştii unde vrei să ajungi!

Tot cu un eșec aș compara și „rătăcirea” României după decembrie 1989.

 

tRofi

trofi53.blogspot.ro

 

TR-77-580: eşec, sau început de drum? (1)

 

 

 

 

 

16 comentarii:

  1. Cate tancuri a exportat Romania si unde?

    • Eu ştiu că primele 21 de tancuri ale subunităţii pe care le-am găsit în 1981 au fost „revitalizate” şi trimise la export. Din surse publice se poate afla că Egiptul a comandat 150 de bucăţi (unele indică 100, altele 200). Am vorbit cu foşti colegi care stiau de existenţa unui program de instrucţie pe tancul românesc în Libia şi Maroc.

  2. Eu stiu doar de cele livrate in Egipt si transmise ulterior catre Irak. Tancuri de care s-au plans egiptenii pentru ca erau total necorespunzatoare calitativ. Cred ca a fost singurul export de tancuri romanesti.

    • tRofi este patriot, mandru ca acest tanc este fabricat in Romania, insa ce ce sansa reala intro confruntare directa ar fi avut TR-77-580 in fata unui Leopard 2,Abrams M1 sau Challenger 1, posibilii rivali ai tancului nostru demodat?Practic nici una.
      Sigur, dezvoltarea acestui tanc in Romania a fost un inceput pentru industria noastra de aparare, insa chiar si atunci, cand a intrat in dotare, a fost deja un produs uzat moral.

      • @sorin:
        Se poate spune că mă mândresc cu acest tanc că a fost fabricat în România, dar nu că aş fi mulţumit de calităţile şi performanţele lui. Cei care aveam în dotare acest tanc, îi vedeam sub noi, doar pe cei care mai rămăseseră pe T-34, aşa cum am fost şi eu o vreme, după ce, primele TR-uri plecaseră la export.
        Am spus vreodată, undeva, că acesta ar fi fost mai bun decât tancurile pe care le-ai exemplificat? Crezi că există vreun tanchist care nu şi-ar dori un tanc mai performant?

    • Că tancurile erau necorespunzătoare, este adevărat, mai ales că au fost „adunate” în grabă de pe la unităţi, unde aveau deja probleme tehnice. Am auzit că şi pe fundul Mării Mediterane zac câteva zeci de bucăţi.

  3. tRofi, cum/unde vezi locul lui TR-85M1 in tactica de lupta a afmatei? Rog un raspuns in urmatoarele ipoteze:
    1. TR-85M1 este principalul tanc al armatei romane
    2. exista un MBT, in cantitate 100-150 bucati, iar TR-85M1 exista in continuare si el in dotare

    Multumesc

    • T-55 nu este MBT este un tanc mediu.

      • Anla. varianta a doua se refera la ipoteza achizitionarii unui MBT modern, vina mea ca n-am precizat. Adica – Leopard, Leclerc, M1 Abrams etc

      • @Anla’shok
        Tanc principal de luptă sau tanc mediu, sunt concepte teoretice care derivă din clasificarea tancurilor. Vezi răspunsul meu la pct.1 pe care i l-am dat lui didi74.

    • @didi74
      Îţi răspund la cele două… puncte, ipotezele sunt altceva şi sună altfel.
      1. TR-85M1, alături de T-55 şi TR-800 câte-or mai fi operaţionale, sunt tancurile din dotarea actuală, din acest moment, de astăzi, 17.02.2013, a Armatei Române.
      Tanc principal de luptă este un concept care, chipurile, a înlocuit vechile concepte de tanc uşor, mijlociu şi greu, dar urmează să fie şi el înlocuit, dacă n-o fi fost deja, cu un nou concept al celor trei categorii de tancuri: tancuri cu mobilitate tactică, tancuri cu mobilitate operativă şi chiar tancuri cu mobilitate strategică. 🙂
      După părerea mea, aceste concepte reprezintă contribuţia unor filfizoni care, neavând ce face, şi văzând tancurile la televizor, au devenit doctori în probleme teoretice, care sunt bune în a lungi discuţia, a-i lăsa pe interlocutori cu gura căscată şi a demonstra că de fapt, cel mai bun e tancul „zburător”, na, că inventez şi eu acum un termen. 🙂
      2. TR-85M1 este tancul care menţine pe linia de plutire, alături de alte câteva mici produse, industria noastră de armament, care nu s-a scufundat încă, pentru simplul fapt că a dat de fund.
      Îmi doresc revitalizarea industriei noastre de armament şi cred că perfecţionarea TR-ului ar fi un factor în influenţarea acestui proces. Deci, până ne vom hotărâ să ne producem propriul tanc sau să cumpărăm altul, fie el şi mai performant, TR-85M1 rămâne (există în continuare şi el în dotare, vorba ta)! 🙂

      • Multumesc de rapuns, as fi vrut ceva legat de tactica, asa, pentru urechile unui filfizon civil. Ceva gen: daca tancul TR-85M1 este principalul tanc al armatei, in tactica actuala el ar trebui sa stea grupat in „divizioane” (care e denumirea corecta ptr un asa grup?) de 12-16 bucati in defilee la distanta de 10-15 km de front cu traseu de evacuare pe minim 2 directii. Acoperirea divizioanelor s-ar face cu piese de artilerie mobila care ar sta la distanta de x km. Aceste grupuri de blindate ar actiona camuflate in teren si… etc. Ceva de genul asta, daca nu e secret!

        Multumesc

      • @tRofi
        si eu ca un civil pasionat, indraznesc sa deranjez cu o teorie mai noua, ce-i drept…

        1. Crezi ca un tanc mediu ce nu ar depasi 30-32 tone, cu o statura si dimensiuni mai reduse, in felul acesta pastrandu-se cat de cat calitatile blindajului, dar cu un motor de 800-1000 cp ar fi un plus pentru armata romana?

        De ce aceasta teorie? ptr ca adevaratul nostru adversar este Rusia si Ukraina. Ei nu folosesc Leopard sau Abrams. Ei folosesc T-72/T90 dar si T64/T84
        O caracteristica a rusilor este lupta terestra prin invadare. Cum putem combate o astfel de ipoteza?

  4. Da am fost si eu acolo in acea vara fierbinte din anul 1982 cu unitatea 01270 Focsani. O aplicatie reala in care s-a tras continuu cu tancurile. Multumim

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *