Desi Norvegia a ales sa cumpere din Germania (TKMS – thyssenkrupp Marine Systems) patru submarine Type 212CD – impreuna cu marina germana care va achizitiona si ea doua nave – abia acum negocierile par a fi finalizate, in prezent cele doua guverne avand ultimele discutii cu cei de la TKMS.
Semnarea contractului este asteptata in prima partea a anului 2020 cu prima nava livrata in 2026.
Type 212CD va pastra caracteristicile generale ale clasei 212, coca din materiale nonmagnetice, dar va dispune de o raza operationala extinsa si o viteza mai mare. Nu stim daca si adancimea maxima va creste, daca tinem cont de relieful coastelor norvegiene.
Navele vor dispune din constructie de propulsie anaeroba (AIP). In marina norvegiana vor inlocui submarinele din clasa “Ula”, nave care vor incepe sa fie retrase pe la mijlocului deceniului urmator din dotare.
In acest moment sunt doar doua tari care opereaza nave din clasa Type 212, Germania cu sase unitati si Italia patru nave active, plus inca doua comandate (Todaro-class).
Toate navele din clasa Type 212A dispun de propulsie duala: diesel-electrica si AIP [celule de combustibil – Siemens proton exchange membrane (PEM)]. Folosind sistemul AIP navele sunt foarte silentioase, sunt eliminate toate vibratiile, iar autonomia maxima (fara iesire la suprafata) este de trei saptamani. Bineinteles totul la o viteza de croaziera de, probabil, sub 5 Nd.
Certificatul de nastere al Type 212 are la baza o intelegere intre Italia si Germania, similara celei de acum intre Oslo si Berlin.
Dar submarinele sunt doar prima parte a povestii, pentru ca Norvegia doreste ceva la schimb, astfel ca s-a ajuns la un acord prin care marina germana va cumpara racheta anti-nava NSM. Pana acum s-a semnat un acord de mica anvergura (doar 27 milioane de dolari), care aduce mai mult a studiu de fezabilitate.
Kongsberg trebuie sa vada cum surubareste NSM-ul pe navele germane si cum o adapteaza cerintelor noilor clienti. Printre cele cerute de germani, se aude pe surse, ar fi si dotarea NSM cu radar de bord sau poate doar cu un sistem de radar pasiv. Inca nu stim sigur.
De asemenea sistemul de management al luptei pentru Type 212CD va fi realizat de asocierea dintre Kongsberg si Atlas Elektronik – o subsidiara a TKMS. De altfel tot Kongsberg este responsabila si de CMS-ul de pe U 212 A operationale.
Cel mai probabil ca Atlas sa vina cu suita de senzori: sonar pasiv, sonarul pentru detectia minelor, sonar tractat sau sonarul activ de frecventa medie. Navele din serie “A” dispun de sisteme active/pasive de evitare a torpilelor – FL1800U (sistem de razboi electronic, TAU 2000 (sistem de “momeli” pentru torpilele inamice).
Ca arma principal Type 212A dispune de torpila grea, ghidata prin fir si cu sistem de ghidare acustic (pentru ultima parte a traiectoriei) Whitehead A184 Mod.3, dar pentru “C/D” ar fi posibil sa se treaca la o torpila mai avansata – Black Shark, produsa de catre WASS – Whitehead Alenia Sistemi Subacquei S.p.A.
Germanii au in doatre torpila DM2A4 Seehecht, dezvoltata de Atlas Elektronik. DM2A4/SeaHake mod 4, care este prima torpila operationala din lume care foloseste fibra optica ca fir de ghidare.
Sase tuburi lans-torpila, calibrul clasic de 533mm, pentru fiecare nava. Type 212 poate lansa si mine sau rachete anti-nava.
GeorgeGMT
De cand Fifor ne-a aprins imaginația spunând că România vrea sa achiziționeze 3 sub-uri, s-a tot discutat aici care este cea mai buna optiune pentru noi. U-212 si A26 par a fi potrivite pentru MN, dar daca vreodata s-ar pune problema serios de achiziție, cred ca trebuie luată în considerare, inainte, achiziția sau închirierea a unui submarin sau două, de la tara care va da producatorul. Asta ca întâi sa reinfiintam de facto arma submarinului in marină romana. Germania sau Suedia ar putea sa ofere si astfel de sub-uri sh. Vointa si bani sa fie.
Salut. Nea Fifor nea aruncat o placinta iar noi am sarit toti pe ia ca sa o prindem,doar ca dansul nea dus cu vrajala ca orice ciumeg din politica romaneasca.
Da ar fi vointa Rimania ar puteaa intra intrun astfel de prograam si sasa surubareasca ceva local – la o comandamuktianula ade 3.4 bucati se poate de facut ceva aici. Santiere navale avem ..
noi citim ce fac altii
Submarinele sint doar platforme …… adica un fel de pusti semi-automate . Dar platformele fara munitie ( consumabile ) nu valoreaza nimic . Fara torpile sint practic nave inofensive , posibil utilizabile doar pentru culegerea de informatii …. dar cum tara noastra are o multime de drone pentru toate mediile , asemenea modalitate de spionaj de la cota periscopica este destul de periculoasa …. ( sarcasm amar 🙁 … )
Pentru a construi submarine autohtone nu trebuiesc table si schelete metalice pe care sa sudezi foile metalice . Materiale non-metalice multistrat precum pvc , polietilena , poliamida pot constitui un excelent material de baza pt un submarin imun la magnetometre si torpile cu mecanism de explozie ptin inductie in proximitatea unui material metalic .
Dupa cum am mai scris cele mai bune submarine pentru Romania trebuie sa fie , destul de multe = redundanta maxima , dispersate in mai multe baze mici pe tarmul Romaniei , destul de mici ( citeva zeci de m lungime ) , transportabile rutier / feroviar . Nici macar nu trebuiesc construite intr-un santier naval . Oriunde se poate asambla o matrita pentru polimerizare .
Precizez faptul ca un perete sferoidal de poliamida cu o grosime de 0,5 m , de exemplu , si cu celule hexagonale in interior , rezista cu succes pina la o adincime de 200-300 m , fix pentru apele teritoriale romanesti .
Cit despre baterii … banalele baterii auto de 12/24 volti in configuratie serie-paralel .
Si pt KILO ( DELFINUL ) este posibila asemenea solutie . Ba inca se scot cele 3 motoare inboard , in spatiul liber se amplaseaza alte baterii , iar pe coca , in zona pupa se amplaseaza motoare outboard , intubate , de tip jet pump , foarte economice si puternice . Deci … se poate .
Ok . Acum despre armamentul de milioane de euro / dolari si care se poate contrui local cu citeva mii de lei / per torpila . Oricine in Romania , cu ceva cunostinte si abilitate tehnica poate construi torpile autohtone performante .
Material de pornire pentru torpile home made ….
TEVI DE CANALIZARE EXTERIOARA ( STRADALA )
Calibre posibile si probabile pentru torpile MADE IN ROMANIA :
Torpile anti-submarin :
110 mm , 125 mm , 160 mm , 200 mm , 250 mm , 315 mm
Torpile anti-nava de suprafata :
400 mm , 500 mm .
Pentru motorizarea torpilelor se pot utiliza electro-motoare de la trotinete , biciclete , scutete , mopede , autoturisme , etc conform diametrului torpilei . La orice magazin de profil . Si oricare alta piesa este procurabila in ziua de azi …si la pret de chilipir .
Deci sint bani . Problema e alta ….. NU SE VREA !!!
DAR CINE ESTI TU BA , SA NE IEI NOUA PIINEA DE LA GURA !!! ( a se citi comisionul din achizitii , spagi si alte capuseli baronesti ) .
Inamicii externi si interni ( si estici dar si vestici ) ai Romaniei te vor prost si neinarmat …… Iar daca totusi iti permit armament , musai sa iei de la ei , pe bani grei , pt ca si gura lor trebuie sa bage ceva in stomac …..
Achizitii , aha …. pt ca romanul nu mai stie sa calculeze niste coeficienti hidrodinamici si de rezistenta structurala , sa traseze o forma fluido-dinamica , sa toarne intr-o matrita sau sa asambleze niste piese separate pentru a forma un dispozitiv eficient .
UNDE NU-I MINTE …E VAI DE TARA 🙁
@ buzu
Eram sigur ca te găsesc pe aici.
Ca sa punem în context pentru acei colegi ce nu stiu, buzu spunea ca avem doua submarine, cel de buzunar italienesc scufundat nu stiu pe unde lângă Constanța în 1944 putând fi ranfluat si repus în funcțiune.
Zi-o si pe aia cu roiul de torpile micuțe, cu 4-5 lovituri consecutive în corpul submarinului inamic, sau pe aia cu submarinul fără con, etc etc
E tare captivant sa te citesc, de fiecare dată!!!
Repet, pentru a nu stiu câta oară, de ce niciuna din soluțiile tale minune nu e pusă în practică de o marină consacrată? De ce?
Priam, unele lucruri le-a intuit bine. Submarinele de buzunar sunt astazi dronele subacvatice mari, cu misiuni multiple. Alte materiale pentru a nu fi magnetice.
De asemenea, nu prea cred ca poti face torpile functionale si performante dupa metoda descrisa mai sus…
Iulian,
Domnu’ buzu dorea să avem muuuulte minisubmarine cu 4-5 oameni si restul Blabla-ului.
Poți să îmi dai un singur exemplu de drona mare, operaționala, înarmată cu torpilă, utilizată de o marină similară cu a noastră ( mare închisă, putin adâncă, nave la nivelul maxim de fregata, ca sa nu zic nimic de buget sau nivel tehnologic)?
Cu un singur lucru pot fi de acord cu buzu, pe decidenți îi doare în bască de marină. Visele de bricoleur sau navomodelist pot face obiectul unui roman sf, nu unui program de achiziții pragmatic.
Poți să îmi dai un singur exemplu de drona mare, operaționala, înarmată cu torpilă, utilizată de o marină similară cu a noastră ( mare închisă, putin adâncă, nave la nivelul maxim de fregata, ca sa nu zic nimic de buget sau nivel tehnologic)?
Nu. Dar trageam cu ochiul la produse de pe piata care vor ajunge in serviciu in alte forte navale – Manta si Orca.
🙂
Multumesc.
Submarinul A26 nu a fost dorit de norvegieni.Oare de ce?