Unirea ne-a scăpat de multe tragedii

Articol preluat integral din Historia.ro

Ce au însemnat pentru Basarabia şi basarabeni acei 22 de ani (1918-1940) şi încă trei (iulie 1941 – august 1944), de altfel, în componenţa României?

Mai întâi, ţăranul basarabean a primit pământ. Or, Sfatul Ţării, consemnând prin Declaraţia din 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu România, a ţinut neapărat, până la autodizolvare, să realizeze una dintre năzuinţele sacre ale basarabenilor – să voteze în toamna aceluiaşi an (27 noiembrie) Legea privind reforma agrară, prin care basarabenilor, în funcţie de pământul deţinut de comuna respectivă, li s-a dat în proprietate gratuit până la şase hectare de pământ: arabil, pădure şi imaş. 

În sfârşit, visul ţăranului basarabean a devenit realitate. Am urmărit atent relaţiile funciare dintre basarabeni în perioada respectivă: pământul a fost marea lor dragoste, întrucât orice metru pătrat de pământ a fost luat în evidenţă, cultivat, explorat cu grijă, iar atentarea la dreptul de proprietate asupra pământului se sancţiona.

Apoi, Unirea din 27 martie 1918 ne-a ferit de ororile unui război civil, căci după aşa-numita mare revoluţie socialistă din octombrie 1917 de la Sankt Petersburg, care, în fond, n-a fost altceva decât un puci militar organizat de bolşevici, Rusia a fost cuprinsă de un oribil război civil. Atrocităţile au durat mai mulţi ani, răstimp în care aveau să lupte frate contra fratelui, vecin contra vecinului, sat împotriva satului, şi au adus milioane de refugiaţi, dar şi numeroase jertfe omeneşti. La noi a fost tocmai invers. După vremurile tulburi de la finele anului 1917 – cu atentate, anarhie şi dezmăţ în satele basarabene, organizate de bandele bolşevice apărute pe Frontul Românesc în retragere (izgonite în scurt timp de Armata Română peste Nistru), în următorii 22 de ani, basarabenii au cunoscut ororile acestui flagel al lumii civilizate doar din presă.

Imediat după 1918, şcoala românească, ce era cunoscută şi apreciată pentru nivelul exigenţelor ei, se extinde şi asupra Basarabiei. În sfârşit, basarabenii pot învăţa în limba maternă, cea română, pot tipări cărţi în grafia latină, pot edita ziare. Rezultatele acestor beneficii s-au văzut imediat, însă aveam să le apreciem mai târziu, când, îmi aduc aminte, până prin anii ’90 ai secolului trecut, auzeam frecvent: „Patru clase româneşti bat zece ruseşti!“. Tot în acea perioadă s-au construit masiv şcoli (România instituise chiar o medalie „Pentru construcţii şcolare“) şi instituţii de cultură.

Graţie perioadei române, am scăpat de primele experienţe ale bolşevicilor de organizare economică a statului şi a ţărănimii: aşa-numita noua politică economică, apoi colectivizarea forţată. Or, ademenitorul decret al sovietelor privind împroprietărirea ţăranilor nu a mai ajuns să fie pus în practică. Declaraţia respectivă a rămas o mostră de minciună, manipulare şi propagandă bolşevică. Ţăranul rus, care până la 1917 avea ceva pământ, a fost băgat cu forţa în colhoz, iar cei care se împotriveau au fost trimişi în surghiun.

N-am cunoscut atunci nici politica dezastruoasă a autorităţilor sovietice de industrializare cu orice preţ a ţării. La realizarea acestei politici nu s-a ţinut cont de nimic: nici de necesitatea unei asemenea măsuri atunci când era nevoie de pâine, nici de lipsurile populaţiei în urma industrializării (efectele aveau să se vadă în curând), nici de lipsa fundamentării ştiinţifice etc. Rusia sovietică şi-a construit tancuri în detrimentul bunăstării populaţiei.

Ne-a ferit Dumnezeu de holodomor, marea foamete din anii 1932-1933 din Ucraina organizată de bolşevici. Locuitorii de pe malul drept al Nistrului primii au simţit că se întâmplă ceva anormal pe celălalt mal, căci trecerile neautorizate peste frontiera sovieto-română se înmulţiseră. După ce le-au fost măturate podurile, moldovenii din Transnistria, şi nu doar ei, ameninţaţi cu puşcăria pentru neîndeplinirea planului de „postaucă“ (impozit obligatoriu), mânaţi de urgia foametei, au năvălit în Basarabia după o bucată de pâine. Potrivit unor estimări recente, foametea din acei ani a nimicit peste şase milioane de ucraineni.

Pentru că eram parte integrantă a României, ne-au ocolit şi represiunile politice din anii 1936-1937 din URSS. Paranoicul Stalin în acei câţiva ani a exterminat toată intelectualitatea rusă. NKVD, maşina diabolică de nimicire a propriilor cetăţeni, avea să se năpustească cu toată furia asupra intelectualităţii care mai rămăsese în Rusia şi nu se refugiase. În doar câţiva ani, Rusia a fost lipsită de floarea naţiunii.

Ne-a ferit cel de Sus şi de două războaie la care au fost mânaţi cetăţenii sovietici. Planurile kominterniste de revoluţie mondială au condus, mai întâi, la implicarea URSS în războiul civil din Spania, în care sovieticii au participat activ. Apoi, la o agresiune contra vecinei de la nord, Finlanda, atacată de Uniunea Sovietică în 1939. Câţi cetăţeni sovietici s-au jertfit pentru idealuri false încă nu se cunoaşte cu precizie.

Nefiind parte a „Imperiului naţiunilor“, basarabenii au avut posibilitatea să se familiarizeze cu valorile occidentale. Nu se cunosc cifre exacte, însă mulţi basarabeni şi-au făcut studiile în Europa, la instituţii de prestigiu. Expresia „Am fost la Paris“ nu era mai puţin frecventă şi prestigioasă decât cea „Am fost la Bucureşti“.

În fine, ca să ne limităm doar la aceste argumente, biserica din Basarabia ruptă de la trupul Bisericii Ortodoxe Române în anul 1812 a revenit la canoanele strămoşeşti. Astfel, după mai bine de o sută de ani, basarabenii ascultau slujbele şi îşi rosteau rugăciunile în limba română, îşi botezau copiii şi îşi petreceau apropiaţii pe ultimul drum rostind cele sfinte în limba strămoşilor. Contribuţia bisericii la păstrarea conştiinţei naţionale în acea perioadă a fost una decisivă. Credinţa în Dumnezeu ne-a ajutat să supravieţuim.

Tăvălucul comunist nu ne-a ocolit totuşi în anii următori. Odată cu venirea sovieticilor, mai întâi în luna iunie 1940, apoi după 23 august 1944,  basarabenii aveau să simtă pe propria piele toate tragediile: naţionalizarea pământului, colectivizarea forţată, foametea, represiunile politice şi deportările.

Autor: Mihai Taşcă

Sursa: www.adevarul.ro

16 comentarii:

  1. In toata perioada aceea tulbure, de la sfarsitul Primului Razboi Mondial, au fost doua tari care au stiut ce sa faca pentru a bloca expansiunea nebuniei numite comnism: Polonia si Romania. In ambele tari taranii au fost improprietariti cu pamant si, din acel moment, au devenit imuni la propaganda bolsevica. Acum aveau ceva al lor, de aparat.
    Fara aceste decizii vizionare comunismul s-ar fi raspandit pana dincolo de Ungaria, Austria si Germania, inca din acei ani.

    • Donu Erou ai spus un lucru mare.
      Omul lupta din patriotism pentru tara lui, dar daca omul ajunge sa nu aibe nimic, nici-o avere ,si averea este in mana a unu la un milion, atunci omu isi pune intrebarea: Eu pentru ce lupt, pentru averea altuia.
      De aceea cred ca dupa revolutia din 89 trebuia improprietarit tot poporul cu actiuni la toata averea statului adica fabrici, mine, paduri, pamanturi.
      S-a incercat ceva cu acele tichete dar nu gratuit ci contra-cost si doar 5 % , cam asa ceva.
      Conditia sa fi fost sa nu poata fi vandute 10 ani. Acum poporul ar fi avut ceva avere si altfel ar fi gandit oamenii.
      Dar se pare ca jocurile au fost facute de altii care au vrut sa aibe camp deschis la furat. Nu e tarziu nici acum sa ne revenim si sa confiscam averea data ilicit altora prin hotzie .

  2. Cum arata noul AVION MILITAR de transport al Rusiei? Capacitate de transport pana la 60t. Armata Rusa a comandat 39 de aparate de acest tip. Poze in acest link:

    http://incomemagazine.ro/articole/cum-arata-noul-avion-militar-de-transport-al-rusiei

  3. iNTORDEAUNA AM SUSTINUT UNIREA CU BASARABIA. si il consider vinovat pe Iliescu ca nu a profitat de momentul 1991 sa ne unim din nou. Impreuna suntem mai puternici.

  4. Indraznesc sa intreb 🙂

    Care erau sansele ca Romania sa intre in conflict militar direct cu URSS-ul, daca in 1991 armata romana trecea Prutul, fara sa existe o cerere oficiala a Chisinaului pentru unirea cu Romania ?

  5. M Snegur a asteptat patru ore pt a primi raspuns de la iliescu .
    acesta a fost : ne magu

  6. Hm …. Oare?!
    Nefiind parte a „Imperiului naţiunilor“, basarabenii au avut posibilitatea să se familiarizeze cu valorile occidentale. Nu se cunosc cifre exacte, însă mulţi basarabeni şi-au făcut studiile în Europa, la instituţii de prestigiu. Expresia „Am fost la Paris“ nu era mai puţin frecventă şi prestigioasă decât cea „Am fost la Bucureşti“

    Ce 4ste drept .. in Chisanu nu se faceau studi superioare decat la teologie si Agronomie.
    Asa ca ptr restu : Iasi (prima preferinta .. si mai apropae plus ca inca prestigiul cultural la Iasiului era urias. De fapt, se zicea ca, pana pe la 1930 Iasiul era capitala culturala a Romaniei ) Bucurestia 2a (maid depindea si de facultate.. )
    Insa .. insa mama mea era basarabeanca. Am cuoscut multe perone care facusera o facultate in anii 30 . Nu am cunoscut decat o singura persoana – o proetene a mamei – care facuse facultatea la Bruxelles (de ce.. nu stiu). Nici una la Paris!! Am auzit de 2 tineri basarabeni de etnie germana care au studiat in Germania (Heidelberg si parca Berlin)
    Da cum zic paris? Nu!!

    De altfel in 1925 sa nu mai zic deja in 35 Romania era destulde bine „garnisiat” cu Universitati ca majoritatea (inlcusiv cu dare de mana ) sa faca studiile in tara …
    Ba mai mult .. in Romania veneau si studenti din Grecia, Albania .. Am cunscut (prin 78-81) un grec -grec care studia medicina in Romania. Zicea ca el era a 3a generatie care invata medicana in Romania!! Si ca dupa toate probabilitatile si fiul/fica (care erau in persepctiav ,.,. indepratta ca nu era nici casatorit) tot in Romania …

    A da si poveste cu un neamtz din Basarabia .. Dupa ultimatumu lu Stalin el si familia au plecat in Reich . Tanarul a fots incorporat .. pentru inceput a nimerit bine (trupa ocupatie Franta) unde si-a „facut” mana .. in slujba colonelului ca nu stiu ce insarcinat cu .. aprovizionarea. Apoi naspa fr de est!! Unde a cntinuat in conditii mai grele aprovizionarea .. Colonenelul a ajuns general si l-a luat cu el .. tot ptr aprovizonare. generalul afots chiombat si tanarul a ramas in „post”. Da cu avertistment ptr noul comandat : daca vrei sa ai masa plina ca lumea lasa-l in pace pe „Roman” nu intreba prea mult si la o adica acopera=l! Si intotdeauna vei fi o gazda apreciata !!” A mai schimbat 2 genrali .. el ramand la post cu „devotament”…Genralii respectivi fid vesticti ca la ei se manca bine si fin .. A iesit din armata fara decoratii da fara pericol .. S=a inhaitat cu un sgt american .. piata neagra…
    Prin 85 mai era inca in activitate.. sa nu va surprinda .. ceva comert cu alimente! Fine!!!!

    A da. „Romanu” ca vreo 3 luni se straduise sa explice ca nu e „rusul” . Ma rog cica ar fi preferat „Basarabeanul” da cica nemtii pronunta mai greu .. mai ales de la al 5lea scnnaps!
    (ma org asta nu a facut facultate ca nu a resuits sa ia bacu …poveste incrucata cu mers la bordel cand era si directoru liceului …) Vorbea romaneste bine cu accent strain. Ruseste si mai bine …

  7. UNIREA vine Fraților , vrem noi sau nu vrem suntem pregătiți sau nu ..dar vine.. 2018 e anul de referință sper…
    pînă atunci R Moldova va scăpa ușor ușor de sun influența rușilor si vom trezi clasa politică pentru a face UNIREA economic și politic.

  8. Igor
    in privinta cu unirea eu sant un pic sceptic deoarece in romania in luna noiembrie vor fi alegeri si cu siguranta presedintele va fi un tradator si las , la fel cum a fost si fosilul de iliescu cand in 91 a ratat unirea

    • @PREDA

      dupa cum vad eu ca evolueaza lucrurile, gunoiu’ ala, Tonta, s-ar putea sa fie nevoit sa se reprofileze iarna asta…

      daca iese Johannis, tovarasa isterica merkel ar fi in stare sa se auto-mutileze numa’ sa nu se intample „re-unirea”
      ar fi frumos pentru dansa daca Romania ar fi distrusa, sa satisfaca hoitu’ lu’ tacsu’.
      aici mongoloizii vor actiona deasemenea cu lobby pe la pestii lor din vest

      nu prea avem optiuni, i-am mentionat pe aia doi pentru sunt practic cei 2 finalisti

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *