US Air Forces si HEL

Aircraft-Laser-600X400-490x327

Astfel  US Air Forces vrea ca pana in 2023 sa aiba operationala o arma cu energie dirijata la bordul avioanelor sale. Deocamdata se discuta despre HEL (High Energy Laser) montata la bordul aparatlor C 17 Globemaster III (mai tinem minte ca americanii au deja montat un laser la bordul unui Boeing 474 in scop de testare).

Astfel avioanele C 17 cu HEL la bord ar avea ca principal scop dezvoltarea sistemului pentru folosirea ulterioara pe platforme mult mai mici: F 16, F 15 sau F 35, arma fiind gandita sa fie utilizata impotriva rachetelor aer-aer, aer-sol,  sau chiar impotriva rachetelor de croaziera.

Daca HEL va fi montat pana la urma si pe platforme mai mari (in stare operationala), atunci avioanele ar putea fi folosite pentru supravegherea unei anumite arii, acolo unde HEL ar “extermina” orice amenintare, creand o umbrela impenetrabila pentru trupele de la sol. Un astfel de sistem aeropurtat ar putea sa asigure protectia impotriva rachetelor de croaziera, bombelor ghidate, rachetelor balistice cu raza scurta, etc, etc, iar daca integram un C 17 intr-un grup de avioane de atac, acesta ar putea sa distruga orice rachetea sol-aer si chiar aer-aer, datorita posibilitatii de a ataca un numar foarte mare de tinte un timp indelungat.

Avantajul foarte mare oferit de o astfel de arma rezida in numarul foarte mari de lovituri disponibile. Daca stazi un avion are la bord cateva rachete plus 100-200 de lovituri pentru tunul de bord, unul inarmat cu HEL poate sa traga cateva de mii de ori, totul depinzand de agregatul energetic aflat la bord.

Bineinteles ca pe langa energia necesara aparatul purtator are nevoie si de un radar extrem de precis, atat timp cat o racheta are avantajul unui dispozitiv propriu de ghidaj spre tinta, pe cand cu HEL acuratetea tragerii trebuie sa fie milimetrica pentru distante de kilometri sau zeci de kilometri.

Una peste alta, americanii spera sa inceapa primele teste reale cu HEL la bordul C 17 undeva in 2021, pentru ca dupa 2023 primele avioane echipate cu o astfel de arma sa devina operationale.

In acest context rusii inca se chinuie – si se chinuie bine – cu primul lor avion stealth, avion care deocamdata are mari dificultati in fata si multe probleme tehnice de rezolvat, de la radar la motoarele dedicate.

Asadar daca nu grabesc s-ar putea ca peste cativa ani – cand in sfarsit T 50ul va fi operational – sa fie deja un avion batran din punct de vedere tehnologic si care sa nu poata sa faca deloc fata noilor „fightere” americane dotate cu arme cu energie dirijata, arme care nu pot bruiate sau pacalite in lupta de aproape, acolo unde rusii excelau (teoretic cel putin).

Sa nu uitam ca proiectantii T 50 au declarat de la inceputul proiectului ca avionul lor nu va fi la fel de stealth precum F 22 Raptor dar va compensa acest lucru printr-o manevrabilitate exceptionala. Iar eu ii cred!

Doar ca ce sa mai faci cu manevrabilitatea, fie ea si exceptionala, daca inamicul tau dispune de o arma cu energie dirijata si se poate apropia de tine suficient de mult incat s-o si foloseasca?!

GeorgeGMT

45 de comentarii:

  1. Pai renunti la camuflajul optic si il imbrci in oglinzi. Am auzit ca laserele nu se inteleg bine cu oglinzile.

    • Asta e un mit. Nu exista coating pentru laserele folosite de armata ele functioneaza in unde sub spectrul infra-rosu si momentan umanitatea nu a descoperit suprafete care sa reflecte acel tip de lumina.

      Gandeste-te ca e ceva asemanator razelor X care defapt sunt unde de lumina intr-un spectru ce trece cu usurinta prin corpul uman nu este redirectinata unda sa.

      • se face redirectionare laser si cu oglinzi/prisme… folosit si in transmisii optice (evident, puteri mai mici). Fibra optica in sine este un mediu de refractie/difractie controlata.

        • Momentan nu exista materiale rezistente la astfel de lasere ce emit raze in si sub spectrul infrarosu intre 2.7 si 3.8 micrometri
          Oglinzile NU REFLECTA IN TOTAILTATE acest tip de unde ele trec prin oglinda. Ele sunt absorbite sub forma de caldura.
          Astfel un avion facut din oglinzi tot ar lua foc.

          • Eu nu am zis ca reflecta in totalitate, insa pierderile sunt mici pentru spectrul asta: 1300-1600nm, folosit in transmisii optice.
            https://bookofalice.files.wordpress.com/2014/01/wdm_wavelengths.jpg?w=714

            Probabil ca la 2700-3800 Nm e putin altfel…

          • cel vechi – YAL/COIL, laserul chimic avea 20kW la lungime de unda 1.315 µm:
            http://en.wikipedia.org/wiki/Chemical_oxygen_iodine_laser

            • se pare ca laserul actual HEL e asta – deci 1,55 microni, deci tot spectrul dat de mine – inclusiv pentru asta dar si pentru COIL se pot folosi oglinzi (vezi turela):
              http://www.ausairpower.net/APA-DEW-HEL-Analysis.html
              „An alternative HEL technology now under development is the solid state electrically pumped laser, popularised extensively in 2002 as part of the Joint Strike Fighter marketing campaign.

              This category of laser is based on the humble laser diode, which first emerged twenty years ago as a technology for use in optical fibre communications…
              The solid state laser effort led by the US Air Force at the Air Force Research Lab aims to develop a 25 kiloWatt weapon, scalable to 100 kiloWatts, and suitable for carriage by aircraft, ground vehicles and ships as a close in weapon. The attraction of this technology is that electrical power is easy to supply, and toxic propellants are not required.

              The idea behind the these high power lasers is to couple together a very large number of much smaller laser diode modules, which are then use to pump the laser medium with energy. This a essentially a scaled up equivalent to the laser dioded pumped 1.55 micron eyesafe rangefinding lasers now in use.”

              • Ala e antic
                http://en.wikipedia.org/wiki/Tactical_High_Energy_Laser

                Toate astea noi merg cu
                http://en.wikipedia.org/wiki/Hydrogen_fluoride_laser
                care citez ” Hydrogen fluoride lasers operate at the wavelength of 2.7-2.9 µm. This wavelength is absorbed by the atmosphere, effectively attenuating the beam and reducing its reach, unless used in a vacuum environment. However, when deuterium is used instead of hydrogen, the deuterium fluoride lases at the wavelength of about 3.8 µm. This makes the deuterium fluoride laser usable for terrestrial operations.”

                n-am timp acum sa iti caut alte surse sorry

                • il vazui si eu asta, dar referentiat inclusiv pentru F-35 era alalalt…
                  poate si pentru ca lungimea asta de unda e si mai atenuata in mediul atmosferic:
                  „Hydrogen fluoride lasers operate at the wavelength of 2.7-2.9 µm. This wavelength is absorbed by the atmosphere, effectively attenuating the beam and reducing its reach, unless used in a vacuum environment.”

                  • Probleme de inceput de tehnologii, se vor rezolva.

                    Momentan nu se pune problema sa puna nimic pe nici un avion sunt prea mari si consuma prea multa energie poate 2025 incolo sa le faca suficient de eficient si compacte. Ideea e ca vor aduce nu doar inovatii in domeniul militar ci si civil.

  2. HEL nu cred ca va fi util la mai mult de cativa km, maxim 10…
    Orice vibratie in structura unui aparat usor de lupta (nu o platforma stabila cum e un cvadrimotor gen C-17) va duce la devieri semnificative ale pulsului laser la distante mai mari.
    In plus si laserul are tendinta de a se „imprastia” si pierde din putere cu cat creste distanta, mai ales daca ai si nori pe traiectorie sau straturi de aer cu densitati diferite.
    Cel mai probabil, pe termen scurt si mediu acest sistem va fi utilizat in locul tunului de bord…

    • Pentru inceput raza mica va fi, dar pe viitor arma cu energie dirijata poate fi montata intr-o nacela stabilizata giroscopic, dar in esenta arma poat folosi radiatia electromagnetica intr-o alta frecventa decat cea luminoasa: raza X, microunde, etc.

      • corect, stabilizata, insa in conditii de lupta un avion supersonic e cam greu de „compensat”… cred ca ar fi de preferat drone cu viteza mai mica, mai putine manevre, trepidatii si G-uri 🙂

        • E ca si la arma stabilizata la tanc… peste o anumita viteza/trepidatii, nu mai poti compensa… Asa ca si la avioane probabil vor fi restrictii pentru anvelopa de tragere, probabil nu in zbor supersonic si nu peste un anumit numar de G-uri…

      • Pana o sa ajunga pe fightere va mai dura ceva, nici DIRCMul nu a ajuns inca pe fightere dar se lucreaza 🙂

    • Raza va fi mica la inceput doar din cauza faptului ca suntem in epoca de piatra a armelor cu energie dirijata. Gandeste-te ce va fi in 2050…

  3. Problema principala in cazul acestui tip de arma este generatorul in rest totul se poate rezolva relativ rapid, dar avem nevoie de o sursa de energie foarte compacta si de mare putere.
    Aici cred eu e bataia pestelui.

  4. I-a priviti ce frumusete de pasare, spectatorii americani le plac astfel de lucruri.

    https://www.youtube.com/watch?v=wLQlZkdMJfU&feature=em-subs_digest

    • Noi vorbim de lasere și tu ne prezinți vechituri din anii ”80… sper că nu vă așteptați să câștigați într-un bun final cu logica asta…

  5. Lockheed Martin Corp., Lockheed Martin Aeronautics Co., Fort Worth, Texas, is being awarded a $920,350,132 advance acquisition contract for long lead time, materials, parts, components, and effort for the manufacture and delivery of 94 F-35 Lightning II low rate initial production aircraft.
    http://www.defense.gov/Contracts/Contract.aspx?ContractID=5556

  6. Eu l-as imbraca in lana si as folosi energia statica ca sa alimentez laserul..dar e doar o idee creata.

  7. Cateva comentarii: typo „Boeing 474” 🙂
    Nu poti „integra” un C17 intr-un grup de F-22 sau F-35, ca le strici stealthul. Cel mult il pot folosi ca momeala pentru J-20 ca sa intre in raza de actiune a F-22.
    La F-35 se propune folosirea spatiului din spatele cockpitului, unde la B e ventilatorul iar la A si C un rezervor, ca locatie a laserului, cu doua turele, dorsala si ventrala.
    In lupta BVR laserul ar putea dobori rachete gen AIM-120 sau echivalentele rusesti / chinezesti iar in WVR ar putea lovi direct avionul inamic. Totusi la o putere instalata (dorita, inca neatinsa!) de 100kw, puterea pe tinta va fi mult mai mica (din cauza atenuarii), comparabila cu cea dezvoltata de o mitraliera la gura tevii. In lupta WVR mi se pare mai eficient sa tintesti cockpitul cu pilotul (500 jouli are un glont de 9 mm) si intrumentele decat de exemplu motoarele.

    Un link la articol ausairpower despre lasere si cateva extrase:
    http://www.ausairpower.net/APA-DEW-HEL-Analysis.html

    Beam propagation through the atmosphere presented anticipated and unanticipated problems. Water vapour molecules, water droplets and carbon dioxide molecules soaked up the beam, causing localised heating along the beam path which caused the beam to dissipate. This effect was termed ‘thermal blooming’ and would become more severe as beam power levels increased. A general limitation of all HEL weapons is an inability to penetrate cloud, dust clouds or haze, which scatter and soak up the beam’s power very rapidly.

    There has been considerable speculation on the use of the ABL for other roles, excluding the previously mentioned ASAT role. One idea has been to use the ABL to attack cruise missiles. If these are high flying supersonic weapons like the Kh-22 Burya/Kitchen flying a relatively flat trajectory, then the ABL will be highly effective. If they are low flying cruise missiles in the class of the Tomahawk or ALCM, then effectiveness is apt to be poor. The same is true of low flying aircraft targets or surface targets. The reality is that the troposphere, below 36,000 ft, is a poor propagation environment with a lot of water vapour and dust particles, or water droplets in cloud. The tropospheric ‘soup’ absorbs and dissipates the energy in the laser beam a lot faster than the dry/cold/thin stratosphere does. Physics are physics and cannot be easily beaten. The result will be very poor effective range, and an unusuable weapon if any cloud gets between the laser and the target. Much the same constraints apply if the target is an aircraft. A high flying UAV, reconnaissance aircraft or even hypersonic vehicle is extremely vulnerable to the ABL. A low flying aircraft is not.

    • corect, ce ziceam si eu despre mediul atmosferic si disipatie, comparativ cu un mediu controlat cum e fibra optica, chiar daca noua generatie de lasere nu mai lucreaza chiar in acelasi spectru de frecvente 🙂
      Cred ca tot link-ul ala l-am dat si eu azi dimineata 🙂

      • E acelasi link, scuze nu am observat, dar oricum il puneam ca sursa pentru citatele care clarifica in ce conditii laserul este eficace.

        O posibila adaptare a rachetelor aer-aer si sol-aer la armele cu energie dirijata instalate pe avioane ar putea fi lansarea de decoys.
        O alta adaptare ar putea fi folosirea unor incarcaturi de lupta de tip „laser exploziv” care sa fie detonata cam la aceeasi distanta la care laserul de pe avion devine eficace.

    • Si primele PC-uri era cat o camera de mari asa si primele lasere sunt cu putere slaba si au tot felul de probleme.
      In mod clar insa armele cu energie directa sunt viitorul.

      La cat de repede avanseaza tehnologia sa nu va mire ca in 15-20 de ani vom vedea lasere portabile.
      Scarry este ca energia si gravitatia nu prea au limite terestre. Poti sa distrugi planete si stele cu ele….ala e potentialul de distrugere al acestor tehnologii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *