Programul “rabla” si relansarea industriei autohtone

Marea problema a programului « rabla » de pana acum, fie ca este vorba de cel pentru autoturisme sau de cel pentru tractoare, este ca nu a reusit sa aiba un impact semnificativ asupra capacitatilor de productie autohtone, scuza ca o astfel de directionare este imposibila in contextul directivelor UE anti-discriminare ale producatorilor… ramanand doar o scuza si atat.

 

ARO Bugaro

Masura reducerii taxelor pe munca (vezi CAS) dar si altor taxe care contribuie la costul final al produsului, alaturi de costurile cu energia si utilitatile/infrastructura ar putea aduce anumite produse autohtone in capul listei de cumparaturi ale unui astfel de program iar valoarea voucherelor acordate ar putea constitui un criteriu de selectie suplimentar, fara a intra astfel sub incidenta normelor europene. Culmea este ca pentru finantarea unor astfel de programe si indirect a industriei nationale, ar putea contribui si fondurile europene care se pot acorda inclusiv industriei militare in cazul in care se vizeaza cercetarea si productia duala civila/militara!

Pentru programul « rabla », se pot observa in viitorul apropiat doua nise majore care ar putea da, in anumite conditii, o sansa nesperata exact producatorilor autohtoni:

• vehicule low-cost de tip camioneta/utilitara multifunctionala (2×4 si 4×4)
• tractoare de litraj redus- cu capacitate de atasare atelaje si brate multifunctionale.

 

Platforma ARO pick-up extins cu brat de incarcare

Referitor la vehiculele de teren, excluzand parcul de cateva mii necesare armatei, cu specificatii mai speciale, zecile de mii de variante ARO 4×4 care ies deja progresiv din uz, creaza o cerere de inlocuire cu un vehicul 4×4 low-cost, putin pretentios, capabil de munci grele si cu platforma de transport de marfuri. Aici vorbim atat de inventarul garzilor forestiere dar si de micii producatori agricoli si alte categorii de intreprinzatori care au nevoie de un astfel de vehicul, oarecum similar cu moda pickup-urilor in SUA sau alte tari. Toyota Hilux este un exemplu de succes al unei platforme cu multiple destinatii, chiard aca pretul nu este unul foarte coborat.  In varianta cea mai simpla, vehiculul ar dispune de o platforma deschisa de tip camioneta cu tractiune fata, in varianta de baza, care poate fi incarcata cu un brat propriu instalabil pe sasiu si care sa poata fi configurabila in diverse variante, cu diverse module, de la frigorifica la transport persoane. Dacia Duster este o solutie partiala fiind un SUV compact, insa este nevoie de o platforma mai robusta si ceva mai mare, care sa poata fi achizitionata cu o suma de pana in 10.000 de euro, in variantele de baza probabil pornind de la 5-6000 de euro, astfel ca inlocuirea prin tichetele din programul rabla sa necesite doar cateva mii de euro suplimentari din partea micului intreprinzator.

 

Camioneta BCV320

Platforma similara BCV 320 MULE (AMROM AUTOMOTIVE 2006/BUCOVINA VEHICLES) ar fi ideala pentru o astfel de camioneta iar cireasa de pe tort ar consta in varianta tractiune integrala si capacitatea de a primi diverse module si accesorii (troliu, mini-macara, lama deszapezire, etc) dar si dotari interioare de varf de gama.

 

Unimog U406U

Vehiculul ar putea fi construit si in versiune militara, in clasa de pana la 4 tone, eventual dispunand si de o solutie 6×6.

 

O versiune 4×4 mai grea (3,5 – 4,5t), ar fi o platforma multirol gen camion usor «Unimog» cu capacitati de rulare pe teren accidentat. Pe langa multitudinea de versiuni civile, platforma are si adaptari militare, atat in versiunea scurta (exemplu ATF Dingo) cat si cu sasiu extins (6×6 pentru tunul autopropulsat Caesar), putand fi transformat si intr-un MRAP.

 

ARO Aurora

Un program de productie a unor game de tractoare de litraj mic (cu motoare intre 15-100CP, vezi si MAT Craiova) care sa poata primi racorduri hidraulice cu diverse module de utilaje (practic o platforma multifunctionala), totul acompaniat de programul « rabla pentru fermieri », ar putea inlocui cea mai mare parte a parcului existent de 180.000 de tractoare, preponderent construite cu mai mult de 20 de ani in urma, necesarul de mecanizare al agriculturii noastre fiind probabil peste triplul acestei cifre. Conditia de baza ar fi ca tichetul sa acopere cat mai mult din valoare pentru a aduce micul agricultor sau intreprinzator in zona de investitii suportabile, ceea ce ar insemna ca, spre exemplu la o valoare a tichetului de aproape 4000 de euro, pretul tractorului sa se situeze in jurul a maximum 10-11.000 euro. Un exemplu de astfel de tractor, ca si motorizare si pret, ar putea fi un urmas al Universal 650/651 al UTB, model a carui licenta a fost transferata in proprietatea unei firme egiptene, «Crystal 2003 » . Tot ca si referinta, pentru un tractor de 85-100 CP produs sub licenta Belarus la Reghin, pretul porneste de la 16.000 euro, ceea ce face ca tichetul «rabla» sa aiba un aport redus, dar inca sesizabil, un al doilea ajutor putand fi utilizarea de fonduri europene la astfel de achizitii.

Tractor Universal 640 al UTB

De astfel de tractoare ar fi nevoie nu doar in agricultura, ci si in domeniul forestier (nu vorbim aici de cele dedicate, gen TAF2012/IRUM, mult mai scumpe) sau in ingrijirea spatiilor verzi si a infrastructurii. Spre exemplu o primarie, inclusiv sateasca, ar putea folosi un astfel de tractor, cu module aferente, in mai multe scopuri: saparea de santuri, nivelarea drumurilor, batatorirea unor suprafete, tunderea vegetatiei, amenajari, stropiri, deszapezire, tractare de obiecte, vehicule sau remorci, transport urban/scolar cu remorca, debitari de scanduri si alte materiale, foraje, stivuire, betonare. Practic ar fi, cu costuri foarte reduse, un fel de  «briceag elvetian ».  Daca la un astfel de sasiu s-ar putea adapta si pentru senile (solutie temporara sau permanenta – ex Universal445), ar exista si un derivat cu aderenta crescuta pentru munci grele.

 

Senilat Universal445

Posibil ca astfel de produse sa fie obtinute si prin participarea a ceea ce a ramas din industria noastra militara (UA Moreni, UM Bucuresti, etc.), unele componente dar si produsele finale putand avea dubla destinatie, civila sau militara. Incercari de a intra pe piata civila cu anumite produse de acest gen au mai avut companiile din Romarm, insa poate ca solutia, pentru a evita birocratia si blocajele specifice aprobarii contractelor militare, ar fi ca aceste firme de stat sa lucreze cu parteneri straini, in asociere de capital in cadrul unor SRL-uri si sub-inchiriere de spatii, asa cum incearca IAR Brasov S.A. si Airbus Helicopters. Aceasta ar putea fi o alternativa sau o etapa pregatitoare pentru o viitoare privatizare. In plus, este posibila atragerea de fonduri europene si pentru programele militare de cercetare si productie, cu destinatie duala, si pentru piata civila.

 

Si daca tot vorbim de programul « rabla », poate ca si MApN ar trebui sa participe la un astfel de program pentru aproape intreaga sa dotare… doar sa fie cat mai mult produs in Romania!

 

Marius Zgureanu

 

Surse :

http://www.automobileromanesti.ro/Aro/Aro_Prototipuri/

http://www.automobileromanesti.ro/Tractorul/UTB_U600/

 

Citeste si :

Blindate usoare – solutii «estice»

BMX-01 – vehiculul 6×6 al Renault Trucks pentru programul VBMR

Nexter titus 6×6 – concurenta lui BMX01
Moreni si vehiculul 4×4 “multirol”
Combat Guard 4×4 al IMI
MApN se intereseaza de vehicule 4×4 pentru achizitie multianuala
Iveco 4×4 LMV M65 pentru Ucraina