În perioada următorilor ani, până în 2030, Softronic Craiova va livra în Suedia pentru Green Cargo (companie feroviară de stat cu raspundere limitată, specializată inițial în transportul TIR-urilor) un număr de 100 locomotive electrice Transmontana. Noul contract de livrare este rezultatul satisfacției clientului suedez ca urmare a livrărilor din ultimii trei ani.
Green Cargo AB deja detine (si a contractat) 16 locomotive Transmontana in „flota” sa modernizată:
Locomotivele LE-MA fabricate de Softronic https://www.softronic.ro/pdfs/pliant%20locomotive%20romana.pdf sunt dotate cu cele mai noi și performante echipamente, îndeplinesc toate cerințele reglementărilor ferovire de interoperabilitate și pot tracta trenuri grele în condițiile climei nordice.
https://www.facebook.com/Softronic-418783221545239
https://www.facebook.com/LocomotivaTransmontana/
https://www.facebook.com/RomaniaFeroviara/
Bonus: https://www.facebook.com/Electroputere-VFU-Pascani-107490133978566/
[RO] Softronic lands a deal with Green Cargo for 100 Transmontana locomotives
Bravo -bun exemplu de succes .
O metoda de a schimba mentalitatea noastra si peste hotare e de a declama succesele in toata mass media – se poate la nivel mondial de a concura cu produsele autohtone. Asa ne vom reeduca in a fi competitivi.
Foarte tare spor la cât mai multe…
Dacă nu am fi avut politicieni corupți/incompetenți, din 89 până acum am fi văzut în presă o grămadă de astfel de contracte pt că potențial există.
Bravo Softronic și la cât mai multe astfel de știri!
Parcă CFRul avea în plan o licitație pt niște locomotive noi. Mă întreb dacă ai noștri au șanse să participe sau e cu dedicație pentru turci/chinezi cum a fost prin București cu STB.
Știi foarte bine ca achizițiile publice ale statului, de regula, mai ales la nivel de primarii și consilii judetene, sunt condiționate de șpagă.
Pai, in ultimul timp, la mai toate contractele de tramvaie de exemplu, a castigat o firma romaneasca. Astra Arad are peste 200 de tramvaie comandate in total, daca nu gresesc/ Deci, incepem si noi sa ne sustinem propria industrie.
Da, DUPA ce a fost anulat in instata „licitatia” lui Firea favorabila turcilor care nici macar nu se incadrau in conditiile cerute !! Oare o sa-i ceara cineva socoteala ?!
Din păcate compania aia care a câștigat a 2-a oară oferă tramvaie în colaborare cu o firmă chinezească dar măcar sunt și ai noștri implicați…
Merci ! Eu gasisem aprope nimic despre aceste locomotive. De cate ori merg cu trenul sau la gara casc ochii si la materiale(deformatie). Locomotivele Resita-Electroputere mai functioneaza si dupa 30-40-50 de ani(vazut (LDE din 1983 la tren). Asta demonstreaza ca industria nu era o „gramada de fier vechi” cum zicea gasca ministeriala a lui Roman-psdr continuata in psd care au si distrus tot. Au ras 5-6 milioane locuri de munca productive in industrie si au fact doar 2 milioane in birocratia bugetofaga, care-i voteaza ! Restul sunt in bejenie-diaspora-migratie in Europa si aiurea. Cu cat voteaza mai multa lume cu atat pierde psd et Co
Nu stiu daca asta demonstreaza ceva, sau ce demonstreaza, Poate sa insemne deopotriva o lipsa a investitiilor care a fortat mentinearea parcului in exploatare, sau poate sa arate rezistenta in timp a platformelor.
Daca ne referim la aceasta anduranta ,datele istorice arata variatii semnificative.
O buna experienta de inceput data de lucrul pentru mentenanta materialul rulant polonez la Craiova, O buna calitate si performanta a licentelor achizitionate de la cele 3 firme elvetiene si de la suedezi. O buna retehnologizare a fabricilor cu utilaje straine daca e vorba de Craiova sau Resita, dar si in general, mai ales dupa pierderea tehnologiilor catre despagubirile de razboii catre URSS (laminoarele Malaxa, utilajele pentru industria petroliere, turbogeneratoarele de la Fieni, masinile Fourcault pentru sticla si altele). Un deastru calitativ la Bals.
Asadar un amestec de parti pozitive si negative. Probabil realitatea era la mijloc, intre fier vechi si aur curat. Am exportat material rulant deopotriva cu succes dar si probleme de calitate interminabile si de nerezolvat, legate mai ales de boghiuri si osii.
Daca esti interesat de subiect iti recomand cu mare caldura textele Dlui Petre Opris, un colaborator mai vechi al RM.
eu auzisem ca boghiurile de la bals erau de calitate. dar recunosc ca nu am discutat niciodata cu cineva din industria de specialitate, doar „din auzit”.
Petre Roman=FSN=PD=PDL=PNL.
licenta suedeza.
in ’90 erau multe fabrici care aveau tehnologie de 10-15 ani, unele chiar proaspat retehnologizate in urma cu 1-2 ani. cum ar fi putut fi astea „morman de fier vechi”?
uitati acum la industria ramasa, sunt linii de 20-30 de ani care functioneaza, se infiinteaza linii aduse sh, linii din china (stiu cazul unui investitor din domeniul anvelopelor care a mutat linia japoneza din ’88 la o alta fabrica si a adus la noi o linie chinezeasca), la Mioveni se folosesc tehnologii de acum 20 de ani si nu mai zice nimeni ca industria noastra (cata mai e) e „morman de fier vechi”.
ca sa nu mai vorbim de „mormanul de fier vechi” care avea fabrici subsidiare in nordul africii sau china.
ceea ce nu inseamna ca nu erau si companii sau unitati de productie neperformante, dar asta evidenteaza doar potentialul care exista in ’90.
erau bani, aparuse o posibila deschidere, a lipsit experienta de management si marketing. si, desigur, vointa si interesul.
tocmai argumentul cum ca acum valoarea exporturilor este mai mare ar trebui sa constituie o dovada a potentialului care exista atunci.
@oct
as adauga la ceea ce spui ca au lipsit produse vandabile pentru noua piata. Vesticii concurau piata din est cu produse net calitative.
Erau si produse bune, dar care sufereau de boala ultimilor ani de comunism in care se internalizase tot. ia exemplu Oltcit o masina relativ noua ca si concept, cum aratau primele modele si ce caricaturi nascuse internalizarea de la finalul anilor 80.
Ultimii ani de comunism au distrus produsele, primii ani de capitalism au definitivat distrugerea fabricilor, pentru ca trebuia investit mult in retehnologizare si deh…trebuiau facute si pomeni electorale.
Tin minte ca la finalul anilor 90 am fost la Aro si Autobuzul. Se muncea manual cu niste scule din anii 50-60 si foarte empiric. La Aro mutau caroseriile pe banda cu mana pe niste sanii. Sectia de cutii de viteza de la Aro montau rulmentii cu teava si ciocan si testau etanseitatea in o cuva plina cu apa iar in cutie bagau aer comprimat (ca la vulcanizare) .. despre ce performanta sa mai vorbim ? Era o performanta ca reuseau sa faca ceva cu ce aveau, deci oamenii erau ok, fabrica era praf.
Dacia arata cat de cat mai ok. Cand am vazut din nou Dacia in 2012, mi s-a parut in schimb SF, fata de ce era cu 15 ani in urma, cu toate ca foloseau tehnologie tot fin anii 80-90 Sh de la uzinele din Spania si Belgia.
Foarte tare !
NU am auzit de zeci de ani asa ceva…….
Începe sa miste si la noi. Imi doresc să aud ca si in industria de armament o să avem contracte. ….dar cand?
pai poate niste locomotive cu rachete pe ele :))))))
Produsele firmei Softronic nu au in comun cu vechile produse decat folosirea liniilor pe care ruleaza, aici se opresc toate parelele cu epoca trecuta. Sunt oameni tineri, motivati, condusi de indivizi deschisi la minte. Iar industria comunista, DA era un morman de fier vechi ce pierduse orice urma de competitivitate. Nu mai avea nici o speranta. Ca fapt divers actualmente productia industriala exportata este calitativ cantitativ si valoare exportata mult peste ce se vindea in 89. Orice alte discutii sunt din ciclu , Bocete si Off uri la romani ! Felicitari Softronic.
subscriu, cu mentiunea ca totusi erau cateva fabrici care aveau know how si faceau produse de calitate: Romaero, aerostar bacau, fabrica de diamante sintetice, fabricile de rulmenti. Iar ca si morman de fier vechi : fabrica Republia de tevi din bucuresti, Combinatul de la Hunedoara, fabrica de celuloza de la Dej.etc.. Unele meritau, unele trebuiau inchise sau vandute pe 1 euro cu conditia retehnologizarii lor.
Erau multe fabrici cu tehnologii occidentale, sau macar „asimilate”. In pofida exemplelor clare in care nu am valorificat acest potential, stiu si multiple exemple de astfel de fabrici care si-au continuat activitatea, ba chiar cu succes. Nu am idee care e ponderea (batut joc vs succes). Un punct comun al povestilor de succes imi pare a fi preluarea de catre companii straine. Acolo unde aceste companii s-au nimerit a fi unele care activau international cu succes in acelasi domeniu de activitate cu cel al fabricii romanesti, de obicei a iesit bine pentru noi. Probabil daca ne uitam ce a facut si ce face potentialul cumparator puteam sa banuim ce va face si in viitor cu noua achizitie, daca ne doream o continuitate in activitate.
„Erau multe fabrici cu tehnologii occidentale”
nu erau chiar asa multe. majoritatea erau pe minus si pe vremea lu ceasca. aveau o eficienta foarte scazuta
eficienta unei fabrici tine intotdeauna de conducere ,daca conducerea e eficienta va angaja numarul necesar de muncitori calificati ,si va avea in dotare tehnica necesara productiei ,daca conducerea e ineficienta poti sa ai cele mai moderne utilaje si cei mai specializati muncitori tot chix dai ca mai tre sa si vinzi marfa mai trebuie sa iti asiguri si materiale ,e un ciclu daca nu esti capabil sa gestionezi toate variabilele te paste un singur lucru falimentul
ai dreptate. cu exceptii. uzina 1 Mai din Ploiesti era leader la utilaj petrolier, cam dadea tonul. Dar ai dreptate, era si mult junk in industria lui Ceasca!
„Ca fapt divers…..” au trecut totusi peste 30 de ani……….. Si nici Softtronic nu s-a nascut din spuma marii ?!
Dar sa ne bucuram ca exista, impotriva dorintei celor care vor sa dispara industria in tara. Si totul dispare daca dinamitezi baza, invatamantul (dar e un subiect aparte si f lung) !
S- sunt sigur ca, daca cauti, o sa mai găsești si Aro si Dacia 1300 pe drumurile patriei…si U 650M si chiar Bucegi. Asta nu înseamnă că industria nu era fier vechi. Fără retehnologizarea fiarele devin vechi. Îmi aduc aminte cum , la al nu stiu cate-lea congres , spuneau că suntem in primele națiuni la export otel! Oare de prosti își exportau occidentalii producțile industriilor energofage si extrem de poluatoare si producatoare de materie prima ieftina? Am aceiasi parere ce-o avea P Roman: industrie bună de fier vechi.
Un tractor (vechi)facut in România am vazut in Spania…mergea pe munte in fața masinii mele …O Dacie expusa intr-o scoală de soferi in Columbia…Intrebându-ma :De donde sabes?…Le-am arătat:Facut in România!?
Bravo lor… o mentiune totusi… in prospectul in lb romana se vorbeste de o viteza de pina la 200km/h. Daca ma uit la forma locomotivei si de aici aerodinamica rezultata am mari indoieli..
este vorba de viteza maxima. in cazul unui locomotive rezistenta la inaintare in aer nu genereaza o mare pierdere de putere raportat la puterea generata. suprafata frontala este aprox cat a unui autocamion dar puterea generata este mult mai mare.
forma optimizata aerodinamic a trenurilor de mare viteza este facuta pentru a optimiza curgerea laminara si a creste forta de apasare pe osie. in cazul materialului rulant, viteza mare aduce provocari la nivelul osiei in special.
in Ro din cate stiu, la inceputul anilor ’90 existau 3 LE-uri care puteau atinge constructiv aceasta viteza, este posibil sa mai existe si azi.
Oricum este remarcabila performanta ca am inceput sa vindem din nou locomotive la export. In domeniul asta chiar am avut traditie si rezultate.
Ca tot veni vorba de LE-urile alea experimentale.
Nu stiu daca sunt aceleasi, dar intr-un depozit al Electroputere Craiova, acum 3 ani, zaceau niste locomotive cu motoare experimentale de la finalul anilor 80.
Stiu ca voiau sa le bage la fier vechi cu hala in care stateau cu tot, dar parca cei de la Reloc au zis ca vor sa le cumpere si nu s-au mai topit… De 3 ani nu mai stiu nimic despre ele. S-ar putea sa fie tot pe acolo sau taiate pe sestache si topite.
La viteza comerciala a CFR (marfa : cca 20km/h : persoane: sub 6o km/h) profilul aerodinamic nu mai conteaza.
Felicitări!!!
Locomotiva se „întoarce” la locul de naștere, cu ceva modificări.
România a cumpărat patentul de LE 060 de la ASEA (Almana Svenska Electrica Actiebolaget) în anul 1970.
Chiar cu o formă mai puțin aerodinamică decât cea actuală, putea atinge viteza de 160 km/h. Se mai poate „umbla” la aspect.
Sunt puțin sentimental pentru că tatăl meu a condus prima garnitură cu LE de 5200 cp pe tronsonul Orșova – Caransebeș.
Erau vremuri în care făceam troc cu yugoslavii de genul, noi le dădeam 2 LE cu 3 osii pe boghiu și primeam 3 locomotive electrice fabricate de ei la Zagreb cu 2 osii pe boghiu (în total cp era un schimb echitabil).
Uite că începe să se miște, din nou în țară, fabricarea de material rulant.
Felicitări și pentru ASTRA Arad.
Poate va începe și UTA să fabrice din nou textile de calitate ca pe vremea în care UTA îi bătea pe dinamoviști la București și scotea din competiția europeană Feyenoord Rotterdam (apropo de corvete).
Ironia sortii, sau cum se intoarce roata.
Am inceput cu rulmentii suedezi si utilaje elvetiene pentru Sovromtractor (fost IAR).Posibil datorita acestor prime relatii deschise, Craiova a inceput cu ajutorul elvetienilor pe partea diesel-electrica si a suedezilor pe partea electrica (ASEA Sulzer – licenta dar si material rulant cumparat de la ei, si sublicente franceze Merlin Gerin- acum Schneider sau Brown Boveri – acum ABB). Beneficiari: Electroputere, Resita, 23 August, Electroaparataj, Electrocablul.
Am cumparat vreo mie de locomotive suedeze (de la suedezi, de la noi si de la sarbi din cate stiu) si am exportat la randul nostru destule.
Si acum exportam locomotive in suedia, probabil pentru ca ei nu mai construiesc acest tip, sau poate avem avantaje comerciale/concurentiale semnificative. Nu stiu daca avem in oferta si motoare integrate in trenul de rulare (boghiuri / osii) dar nu cred.
Neamtu Tiganu- poate ne spuneti mai multe despre subiect, stiu ca ati participat la discutii pe aceasta tema pe Contributors.
Marius, am lucrat 20 de ani la Siemens in domeniul trenurilor. Am participat la proiectul Sageata Albastra, apropos, initial urma sa se proiecteze si sa se fabrice in Romania. Motivul era ca LVT 647, denumirea germana a Sagetii Albastre era din Alu, dar si romanii si chiar si nemtii isi doreau o varianta in otel. Siemens construia in Alu deoarece o parte din fabricatie era automatizata si deci nu era atit de multa manopera. La structurile diin otel e necesara multa manopera, deci Ro era avantajata.
O firma din Bucuresti a facut proiectul in otel, am participat la el si i-am ajutat cit am putut, a fost prezentat la Bucuresti in fata autoritatilor romanesti, am fost de fata atit ca specialist, cit si ca traducator. Proiectul arata f bine. Eram cam sigur ca se va impune acesta varianta.
Dupa un timp, spre surprinderea mea am vazut ca Ro s-a hotarit pt varianta in Alu, fabricata in mai multe etape si la Astra.
Ar fi multe de povestit, si de Electroputere Craiova si Siemens, si de tramvaiele Combino fabricate la ASTRA:
Multumim M.C.!
Eu unul sunt ochi si urechi, si n-oi fi singurul, asa ca o povestire ar fi binevenita cand si daca se va putea.
Pana atunci. poate o parere, cu foarte putinele date aflate la dispozitie, despre cum si unde se incadreaza produsele Softronic in piata, sau care ar fi principalii competitori ? Sau care sunt actorii majori in acest moment? Din cate am sesizat parca e o consolidare a actorilor sub din ce in ce mai putine umbrele.
Si eu, si eu!
http://www.edituramilitara.ro/carti/316-licente-straine-pentru-produse-civile-si-militare-fabricate-in-romania-1946-1989.html
Cred ca avem de-a face cu aparitia unui nou produs de excelenta romanesc, locomotiva Transmontana, foarte probabil vor urma si alte comenzi substantiale dupa asta
Si acesta nu este singurul produs romanesc de excelenta, mai sunt si altele : Bitdefender, UiPath, Dacia, sa vedem ce o sa iasa cu proiectul Alfred, plus altele care au potential, ELMAS, fabrica de tractoare de la Reghin, ATP Trucks samd.
Dupa multa vreme sunt optimist, americanii sunt hotarati sa se implice in Ro, militar, economic si evident politic, idem europenii
Din pacate auto-marca Dacia nu este inca completa! Mai lipsesc dubele de toate marimile(gen VW Crafter, varianta scurta si lunga si dube mici, gen Mercedes Vito), cat si autocamioane(globetrotters)Dacia n-ar strica deloc… io stiu poate cumpara Renault-Nissan, fabrica veche Roman Brasov, o revitalizeaza si in curand vedem si autocamioane Dacia… dar de toate marimile sa fie, mari si mai mici! Chiar si un mic roadster Dacia as dori sa vad, gen Audi TT sau Mazda MX sau Alfa-Romeo, etc
Si nu toate fabricate la Mioveni… mai deschizi fabrici si prin alte zone ale tarii! Mai dai si altor calici ceva de mancare!
Gasesc ideea fabricarii utilitarelor aici este interesanta. Sunt o categorie aparent mai putin complexa din punct de vedere al optiunilor, nu folosesc tehnologii de avantgarda, costul conteaza mult pentru atractivitatea produsului, si toate astea seamana cu ce au facut aici in gama de turisme. De fapt Dacia face utilitare usoare, dar nu la noi. Productia de dube ar insemna mai multe unitati asamblate aici, si trebuie sa transporti componente intr-un sens si produse finite voluminoase in celalalt sens, in conditiiile in care Renault a stopat dezvoltarea capacitatilor la noi din lipsa infrastructurii. Si altii nu au creat capacitati din acelasi motiv. Stii cum e, cand doi iti spun anumite chestii, poate ne mai gandim sa mergem si la culcare.
Gtupul Renault a renuntat de ceva vreme la camioane si autobuze in Europa; sunt foarte puternici in Asia. Deci slabe sanse. In plus, pe piata europeana a vehicolelor grele nu poti intra cu nume noi; au incercat altii (Ford, VW).
Pe de alta parte, nu intelg partea cu roadsterele. Astea sunt mici si putine, deci nu ar solicita infrastructura,Dar cine ar avea de castigat din asta si mai ales ce? Chiar sunt curios.
„Gtupul Renault a renuntat de ceva vreme la camioane si autobuze in Europa; sunt foarte puternici in Asia. Deci slabe sanse. In plus, pe piata europeana a vehicolelor grele nu poti intra cu nume noi; au incercat altii (Ford, VW).”
Eu vad ca grupul Renault, este bine mersi d.p.d.v. al productiei de auto-camioane, mari & medii, proiecteaza in continuare si fabrica in continuare, vinde in continuare…
Designul ultimelor modele este chiar ultra-modern si arata bine de tot! Fura ochiul una-doua…
https://www.google.com/search?source=univ&tbm=isch&q=Renault+Trucks&sa=X&ved=2ahUKEwi3nqHokM_sAhUSDewKHRNWC6cQ7Al6BAgEEHE&biw=1880&bih=979#imgrc=loZ2K_iLcJRpsM
Chiar si Ford se baga masiv pe piata din Romania cu modele mari & medii…
https://www.ford-trucks.ro
Autobuze, de asa ceva n-am zis nimic… aia este alta dimensiune, multa migaleala la autobuze, in functie de preferintele clientului… un producator de autobuze bun, este unul care se ocupa numai cu asa ceva si este ultra specializat pe acest segment… cum ar fi: https://en.wikipedia.org/wiki/Van_Hool
De aia majoritatea marcilor de autoturisme cunoscute la nivel mondial(Mercedes, BMW, VW, Renault, Ford, Toyota, Honda, FIAT/Alfa Romeo, Opel, grupul PSA[Peugeot-Citroen]) nu-si bat capul cu productia de autobuze de nici un fel! Segmentul productiei de autobuze este unul, in care nivelul de specializare este atat de inalt, incat trebuie sa-ti concentrezi intreaga activitate pe asa ceva, altfel nu faci fata concurentei si esti eliminat de pe piata!
„Pe de alta parte, nu intelg partea cu roadsterele. Astea sunt mici si putine, deci nu ar solicita infrastructura,Dar cine ar avea de castigat din asta si mai ales ce? Chiar sunt curios.”
Produci roadstere si le vinzi celor ce ar dori asa ceva la un pret absolut iesit din comun… urmand logica masinii(Loganului) de 5000-6000 euro, faci si „Roadsterul de 10.000-15.000 euro” ca sa-i zicem asa… eu-s de parere ca s-ar vinde ca painea calda!
Ca sa ne facem o idee de preturile concurentei…
Mazda MX-5: $26,580(starting price)
https://cars.usnews.com/cars-trucks/mazda/mx-5-miata#:~:text=Mazda%20MX-5%20Miata%20Sport,has%20a%20%2426%2C580%20starting%20price.
Audi TT model 2020: $45,500(starting price)
https://cars.usnews.com/cars-trucks/audi/tt#:~:text=How%20Much%20Does%20the%20Audi,RS%20trim%20starts%20at%20%2467%2C600.
Alfa Romeo 4c Spider 2020: $67.150
https://www.alfaromeousa.com/cars/4c
Nu stiu ce vezi tu la grupul Renault, dar iti spun din nou ca nu fac camioane. Probabil te lasi pacalit de sigla – camioanele pe care le vezi tu cu Renault pe ele sunt facute de grupul Volvo.De altfel chiar in linkul tau, daca nu te-ai fi uitat doar la poze ai fi citit asta.
Fordurile le-am mentionat si eu dar ca exemplu de asa nu. Sunt o incercare a Otosan Inonu de a face si camioane; au reusit doar in Turcia si la fiecare 5 ani incearca sa se extinda si in tarile vecine Turciei, pana acum fara mare succes. Probabil avem interpretari diferite despre „masiv” daca ne uitam la 300/an mie imi pare suficient sa deschizi un atelier de reparati sa ai ce face zilnic nu o fabrica.
La roadstere nu mi-ai raspuns: cine si ce ar castiga din asta? Repet: sunt doar curios. Nu voi raspunde sau comenta indiferent de cei raspun dai. Este doar o curiozitate ca sa-mi dau seama al cui crezi tu ca e interesul sa faca asa ceva.
Oops am omis acest mic detaliu, asta e…
Oricum, cel putin pana prin 2001, au produs si autocamioane… Divizia militara de autocamioane a Renault, inca mai e in picioare para-se…
Cat despre Ford, chiar am crezut ca sunt Ford-uri pe bune… nu Otosan-uri…
In privinta Roadsterului, al cui sa fie interesul…? In primul rand al Renault, care nu straluceste pe acest segment al pietei auto si in al doilea rand al Dacia!
@Yosemite Sam, le-ai facut alora de la Groupe Renault un plan de afaceri, daca se iau dupa el in 3-6 luni dau faliment 🙂
Succesele mari, incep cu vise marunte… ma da omul de un damb sau de o groapa in drumul spre succes, asta e!
@Yosemite Sam
Modelele din gama Dacia apar in urma unor studii de piata, nu in urma fanteziilor unuia care vrea sa vada dubitze, decapotabile si autotrenuri Dacia 🙂
este vorba de viteza maxima. in cazul unui locomotive rezistenta la inaintare in aer nu genereaza o mare pierdere de putere raportat la puterea generata. suprafata frontala este aprox cat a unui autocamion dar puterea generata este mult mai mare.
forma optimizata aerodinamic a trenurilor de mare viteza este facuta pentru a optimiza curgerea laminara si a creste forta de apasare pe osie. in cazul materialului rulant, viteza mare aduce provocari la nivelul osiei in special.
in Ro din cate stiu, la inceputul anilor ’90 existau 3 LE-uri care puteau atinge constructiv aceasta viteza, este posibil sa mai existe si azi.
Oricum este remarcabila performanta ca am inceput sa vindem din nou locomotive la export. In domeniul asta chiar am avut traditie si rezultate.
creste forta de apasare pe osie
La 200 km/h aerodinamica locomotivei are o importanta deosebita, atit ca rezistenta la inaintare cit si, mai ales, la asa numita aeroacustica. Chiar si sarcina pe parbriz joaca un rol important. Greutatea pe osie este intotdeauna limitata, de ex. in spatiul european se accepta maxima 17 tone pe osie, la trenuri de persoane. La Softronic e de 21 de tone, cu balast. Cresterea prea mare a sarcinii pe osie duce la solicitari exagerate a sinelor.
La trenurile de mare viteza, ICE, Shinkansen, TGV si mai ales la Talgo „locomotiva”, care de fapt nu e locomotiva, are un bot f lung, pina la 15 metri, ca un cioc de ratza. Aceasta forma e importanta pt stabilitatea la vint lateral, uneori anumite trenuri isi limiteaza viteza cind apare vint lateral puternic.
Din păcate Statul Român nu se mai implică în economie, ceea ce este o mare greșeală. Nici un stat occidental nu face astfel. Nu mai avem atașați comerciali pe lângă ambasadele românești din străinătate, nici politici economice de nici un fel.
Extraordinar de bine ai punctat! Te felicit!
Sunt plăcut surprins să aflu asta. Încă o dovadă că se poate, tre doar voință, dorință și muncă.
@Răzvan
Unde aș putea găsi mai multe informații despre alte companii românești care fie sunt ca Softronic Craiova – românești 100% și produc pentru export, fie au fost create pentru localizarea producției la noi – Ford România. Mulțu
Bravo lor si sa le dea Dumnezeu sanatate si putere de munca altfel incat proiectele lor sa se impuna prin calitate si pret imbatabil pe cat mai multe piete……as speram ca-i va duce mintea si la primit autovehicul electric Made in Ro ca dupa fraierii astia de la Dacia doar limitari vezi, maxim 115km/h si colac peste pupaza only Made in China!
Stiti cum se gateste cu ceapa? O iei, o cojesti si isi schimba culoarea. Pe urma o pui pe fund/tocator si cu un cutit o tai felii. Pe urma schimbi unghiul (mai degraba axa) si tai din nou. Si tot asa. pana ies cubulete. In unele situatii, mai strangi bucatile inca o data cu lama cutitului, formezi o gramajoara si incepi din nou tocatul pana ies bucatele mici de tot. Si daca vrei sa te uiti atent, oricum ochii lacrimeaza si mare lucru nu mai vezi.
Cam asa e si cu produsele industriale nationale la ora actuala. E greu sa te gandesti la un produs reprezentativ pentru o tara, ceva care sa fie perceput ca mandria si rezultatul activitatii unei natiuni sau ca carui imagine sa o asociezi unei tari. Si asta chiar daca te gandesti la tari cu excelenta in industrie precum Germania sau Franta. Pur si simplu, procesul este atat de fragmentat de specializare si globalizare incat sunt putine produse industriale gandite, dezvoltate, brevetate, in proprietatea (actionariat), fabricate si brand-uite intr-o tara. Si daca sunt, ele nu sunt promovate ca produse nationale intotdeauna. Si din astea putine, doar o parte sunt adresate publicului larg pentru a putea fi recunoscute ca atare. Si din grupul asta si mai mic, o parte se bazeaza pe traditie, adica nu-s aparitii noi (ceea ce din start cam anuleaza sansele nou-venitilor sau a celor care nu au o imagine pozitiva deja creata pentru propriile produse de larg consum),
Spre exemplificare, in trecut, autoturismele erau clar identificabile dupa natiuni, la inceput chiar dupa culorile predilecte. Acum e mai greu pentru un cetatean sa spuna ca mandru cu modelul x ca e pur rezultat al activitatii nationale, reflectand prin asociere caracteristicile si mai ales calitatile natiunii.
Alfel, in ce priveste produsele industriale (dar poate si software?), stiu ca producem mult acum fata de orice alta perioada, si cred ca in ceea ce producem este inglobata mai multa valoare (sau gandire daca vreti, prin restrangere) romaneasca decat oricand in alta perioada. Doar ca de mutle ori sunt piese sau componente ale altor produse (dar aceste piese sunt pentru avea fabrica produsul final) si putini au vizibilitate asupra lor, in numeroase alte cazuri sunt produse pe care initial doar le manufacturam, dar cu timpul locatiile de productie s-au dezvoltat si au adaugat capacitati de dezvoltare, sau macar de proiectare (de multe ori mutarea din tara de origine a proiectarii urmand la ceva timp dupa transferul manufacturarii).
Cam asa cred eu ca e in modul general. Tot asa cred ca e in particular si in industria de apare. Nu credeti? Pai hai sa mergem direct la varf: si sa ne gandim la armamentul american. Multe platforme denumite ca americane pe aici sunt de fapt europene, europeano-americane, sau macar americano-europene. Si din cele ramase, care intr-adevar americane get-beget, majoritatea folosesc componente europene.
Ce vreau sa zic e ca mai des decat am crede identificarea produselor industriale cu o natiune este relativa…in realitate 🙂
@marius B
procesul industrializare este impartit in 3 sectoare mari, materia prima, subansamble si integrare. Valoarea adaugata a produsului creste tot in acest ritm. Integratorul este de regula cel care face si design-ul produsului si totodata cel care are si valoarea adaugata cea mai mare. Tarile dezvoltate incearca sa utilizeze doar ultima faza de process (vezi US).
Noi am ajuns de la furnizori de materie prima (eg. aluminiu) la cel de furnizori de componente (eg anvelope). De aceea avem acest nivel de trai mai bun, procesam la alt level.
Ca sa trecem la ultimul nivel, sa punem brand-ul nostru pe un produs finit trebuie sa avem oameni pregatiti in design, cercetare, marketing etc. Mai avem pana acolo, dar incepem incet incet sa o facem. De aceea este laudabil ce au facut acest cercetatori din Craiova, au reusit sa faca un proiect bun, sa integreaze componente pe un brand nou al lor care deja se cere pe piata.
Oameni ca astia ar tb sa dea lectii de viata la tv. nu un patron de firma pentru transport persoane…
Statul nu trebuie sa ajute, ci sa fie corect in licitatii si sa promoveze in schimburi comerciale guvernamentale firmele locale.
In definitiv ce este Statul? Sunt functionari platiti din taxele acestor companii, ar trebui sa aibe in fisa postului promovarea lor.
Iti multumesc pentru raspuns.
Lucrez in industrie.
In ceea ce priveste prima parte sunt confuz (cred ca intuiesc la ce te reteri prin proces de industrializare dar nu am intalnit aceasta exprimare) . Cred ca faci un mix intre 2 categorii : industrie/etape de prelucrare si respectiv etapele de dezvoltare ale unui produs (una dintre ele fiind productia propriu-zisa), dar probabil te gandesti la un exeplu specific,
Daca vorbim de bunastarea angajatilor la modul general in lumea occidentala probabil ea se regaseste mult mai usor in sectorul tertiar sau in etapele extreme (amonte si aval) din dezvoltarea unui produs, Asadar nu intr-o fabrica, sau nu in zona de productie propriu-zisa. Stii cum se zice, ca o fabrica mare cu multi angajati e foarte faina, dar pentru cei de afara. Oricum la nivel personal ea depinde de nivelul de calificare si raritatea pozitiei vs piata muncii (si nivelul ei) iar individual se adauga si sansa. In opinia mea noi trebuie sa dezvoltam nivelul general al pietei noastre ca nu nu mai platiti mai putin pentru aceleasi joburi.
Daca vorbim despre bunastarea actionariatului si statului nu stiu de vreo regula. Nu cred ca succesul unui produs conteaza. Poate doar specific pentru un grup restrans de indivizi care pot da lovitura si sunt mai degraba legati de produsul de succes si nu de fabricatie, prin exercitarea dreptului intelectual sau de proprietate/uzufruct al primului.
Bunastarea unei societati/firme/companii este data de eficienta sa (marja vs volum). Nu conteaza ca prelucreaza, asambleaza, extrage, cultiva, furnizeaza servicii etc
Daca vorbim de brand (referitor la produs) nu ma pricep. Deloc.La nimic legat de marketing/comercializare/punere pe piata. Nici cea mai vaga idee. Aici inteleg totusi ce spui si clar te referi la produs si cred ca e corect .
Cand te referi la „ultimul nivel” cred ca gresesti, presupunand ca te referi la dezvoltare a societatii sau bunastare generala, in sensul asocierii acestuia cu povesti/produse de succes si detinerea tuturor etapelor legate de acestea (in tara). In opinia mea daca vorbim despre impactul asupra societatii ca ansamblu, mai degraba e vorba despre capital (existenta, marimea si disponibilitatea/utilizarea acestuia). Spre exemplificare, chiar daca ai cea mai strallucita idee, o implementezi eficace, produci eficient, si vinzi inspirat, pe tot acest parcurs, la fiecare dintre etape, fie deja ai capitalul, fie il iei de la altii, dar oricum ar fi, bunastarea si fructele succesului se duc de unde au venit banii, Macar in buna parte. Cam de aia o societate dezvoltata si sanatoasa financiar va fi mereu avantajata fata de una inventiva si creativa. Astia sunt ai doi centi ai mei.
Iti multumesc pentru ganduri si ma bucur ca am regasit preocuparea ta si sper ca am invatat ceva din asta. Acest schimb bilateral de idei este placut, dar probabil nu si pentru cei din jur pentru ca amandoi avem multe de spus, scriem mult si vom spama threadul. Asa ca eu ma opresc aici.
Softronic face si Hyperion. Un tren de calatori mai mult decat decent.
Sincer, ii urmaresc de ceva ani si au reusit sa dezvolte extraordinar relatia cu suedezii. Cred ca va insemna mult pentru viitorul lor.
Se poate si fara stat! Unii chiar s-au plictisit sa mai astepte ceva de la stat si si-au luat soarta in mana. Bravo!
Cum spuneam mai sus, Ro are avantaj cu manopera ieftina. Locomotivele se fabrica si azi, nu toate, dar f multe, din otel sudat. Sudura duce la deformari mari, deformatiile fiind corectate cu flacara si baros, deci multa manopera. La Siemens München, unde se fabrica locomotive, se introdusese sudura cu Laser, si o constructie modulara cu panouri de compozite, lipite pe structura grinda cu zabrele. Se renuntase la vopsit si se lipeau folii.
Cred ca Ro ar avea mari sanse, mai ales daca importa ceva echipament electric-electronic din vest.
” Cum spuneam mai sus, Ro are avantaj cu manopera ieftina ”
Nu e prima data cand afirmati asa ceva .
Uite , va explic eu de ce este manopera ieftina in Romania :
– salarii de mizerie , si asta e mai putin important
– lipsa dotarilor de protectia muncii ( ventilatie , separarea locurilor de munca cu risc , mijloace de protectie reale nu o mascuta ieftina si nefolositoare ) .Am vazut firma mica a unui ” investitor strategic ” italian , cu latrai locali ,de produse din fibra de sticla de larg consum nu hi-tech , ai carei angajati isi scuipau plamanii la 25 ani . Varsta 25 de ani , nu vechime 25 de ani .
Ba si mai spunea italianul ca romanii sunt lenesi si vreau sa traiasca din ajutoare sociale , pentru ca nu mai voia nimeni sa se angajeze la el .
Si iti spun aceasta pentru ca ma intalnisem pe strada cu doi angajati , logoditi, in perspectiva de casatorie , tocmai fusesera refuzati la consult de medic , cu explicatia ” v-am spus data trecuta ca daca o sa continuati acolo sunteti condamnati „
@Nicusor, nu te contrazic, cunosc, ai perfecta dreptate, dar asta e realitatea economica si consecintele. Stiu, e cinic sa spui, ori mori de foame ori de cancer la plamini.
O manopera ridicata ar desfinta multe firme, chiar si Dacia de care suntem cu totii mindri si multumiti nu ar supravietui, s-ar muta in Asia.
Alt aspect, o manopera ieftina frineaza automatizarea, deci te condamna la inapoiere tehnologica.
Nu exista solutii minune, trebuie tot timpul cautat un optim.
P.S Cindva la trenuri s-a introdus o noua norma de foc, EN 45545. Asta desfinta folosirea anumitor materiale compozite. Eram disperat, pina s-a gasit o firma in Ungaria care fabrica compozite cu rasina pe baza de fenol, extrem de toxica. In Ge asa ceva era interzis, rasina fenol fiind permisa a se prelucra doar in sistem inchis, fapt care mareste masiv pretul.
,,o manopera ieftina frineaza automatizarea, deci te condamna la inapoiere tehnologica.”…..ei uite asta incearcam sa spun si eu in alte situatii ca lipsa investiitiilor in tehnologie de ultima ora ne va condamna in timp la inapoiere, mai mult decat atat , Romania produce foarte rar bunuri finite mai ales in automotive suntem in genere furnizori de repere si subansamble si mai putin integratori de produs, din pacate avem doar doua ozone in Ro ori potentialul e mult mai mare.
Parerea mea ca fara interventia statului pt atragerea unor noi investitori gen Renault/Ford si fara investitii in infrastructura e doar o chestiune de timp pana cand si astia pe care-i avem vor pleca pe alte meleaguri.
@nicusor
ai dreptate ca exista in continuare „smecheri” care fac legea proprie, dar asta este de regula o problema a statului Roman, ca nu se aplica regulile din cauza coruptiei. Dar sa stii ca asta nu este o regula generala, exista multi investitori in Ro extrem de seriosi, cu standarde superioare celor nationale. Iti dau si un exemplu, fabrica Makita. Dar te rog sa vezi si cealalta parte a pahatului, firma asta are zilnic autobuze care aduc muncitori si de la 100 km pentru ca nu gasesc. multi prefera sa munceasca cu ziua + ajutor social.
Scuze de off topic, dar realitatea este mult mai complexa.
Ai dreptate, nu este o regula generala . Dar pentru ca imi intreb prietenii sau fostii colegi
si citesc despre domeniul industrial din Romania si la rubrica de comentarii ( personal am emigrat ) iti spun ca sunt inca destui care nu dau doi bani pe sanatatea romanilor
.Nu neg ca exista si partea plina a paharului , ba chiar am vazut-o .
Dar partea goala m-a marcat mai puternic .
Aici ar trebui nuanțat un pic. Și unde există echipamente nu sînt purtate de loc sau nu corect. Mereu există explicația că se aburește ceva, că nu se poate respira, mănuși nu, că nu am purtat toată viața, etc. Cel puțin astea sînt explicațiile din fabrica în care lucrez. Și ce e mai trist e că și cei tineri s-au aliniat acestei „politici” deși angajatorul le pune la dispoziție echipamentul necesar, chiar dacă purtîndu-l activitatea e mai greoaie. Și încă o teorie auzită la cei mai în vîrstă: mai bine ne dă nouă banii ăștia decît să-i cheltuie pe echipamente și amenajări.
Cand mai veniti in Ro, dati-mi de stire, si va duc prin cateva fabrici care utilizeaza sudura. Din pacate gresiti.
Sudurile liniare cu lungimi mari (i.e. un cadru „ladder frame”) sau circulare (i.e. cisterne) se sudeaza doar cu isntalatii robotizate. Principalii producatori (aceasi producatori care ii aveti in Germania) sunt reprezentati si in Romania. Debitare de tabla cu laser, plasma, jet de apa, sunt deasemenea comune
Ca sa nu se deformeze sunt utilizate cadre speciale (jigs – aici este know how, manopera si valoare adaugata, si in Romania ve-ti gasii firme care fabriva si asa ceva pt terti)
Industria feroviara inca traieste: la Arad sunt vagoane Arad (vagoane pt trenuri de persoane) la Arad, Caracal si Turnu Severin este Grenbrier Europe (o asociere intre concernul american Grinbrier si AstraRail Management GmbHAstraRail Management GmbH), iar locomotive se fabrica la Craiova (Softronic) si la Pascani ( Electroputere VFU ca parte a grupului Grampet)
Aveti dreptate: manopera este ieftina, ins al asamblare, suduri specializate (TIG si WIG), wirring, etc
In rest nu se deosebesc cu nimic de produsele din alte tari (i.e. tampoanele, pantograful, sistemul de franere cu recuperare de energie,m etc sunt din Germania)
De acord cu tine.
Eu as spune ca problema e si la muncitori si disciplina.Si nu e bine sa generalizam ..ca in „afara” toti dunt numai norme si corecti.
Am lucrat si „afara” si nu se „omoara” toti cu normele ..si nu sunt chiar corecti.
Si am lucrat in tara ..unde sefii si patronii ne cumparau si cereau sa folosim echipament de protectie si lapte ptr ca era norma…si muncitorii ii cereau sefului de santier sa cumpere bere si nu erai barbat daca lucrai cu masca.
Cu muncitori romani am lucrat si in „afara” cu acelasi mic respect ptr normele de protectie.
In Mangalia aceeasi subcontractori si muncitori radeau de normele si echipamentele aduse de coreeni.Ne cereau obligatoriu sa facem gimnastica 10 min inainte de a incepe programul si curatenie la locul de munca ..adica in total 30 min de frecat menta cu chestii marunte ..dar importante ptr ca faceam „gimnastica” , atarnati la inaltime ..dar e vorba de mentalitati.
Ca in toate chestia e mai complexa ..nu se poate generaliza.
@neamtu tiganu
in prezent sudura si debitarea cu laser sunt utilizate de multe firme chiar medii din Romania. O regasesti de ex. la atelierele care confectioneaza balustrada inox. Am depasit de mult aparatele MMA, Sudura in puncte sau MIG/MAG o regasesti aproape la orice atelier de tinichigerie auto, cale mai cu pretentii folosesc si taiere cu plasma la debitare piese pentru inlocuiri partiale. Exista si aparate cu CIF la cei care lucraza structuri de rezistenta.
Ma indoiesc ca cei care produc industrial de ex Softronic, au ramas la lampa oxiacetilenica si convertizor… ca in fabricile comuniste de acum 30 de ani.
Lipirea componentelor pe o structura de rezistenta este folosita la autovehicile de 20 ani…semiremorcile izoterme au panouri lipite. apropos si noi in Ro fabricam box-ori frigorifice.
Deci nu am ramas pe loc, de aia incepem sa vindem.
Am mai patit-o pe aici, orice remarca strict tehnica se interpreteaza patriotic.
Repet:
1. Aerodinamica unui tren la 200 kmh e f importanta, indiferent ca e construit la Craiova sau la München, chiar daca niste habarnisti asocieaza trenul cu masinile cu spoiler de formula 1. De altfel in prospectul locomotivei sunt prezentate diagramele de tractiune doar pina la 160 km/h.
2. Este de domeniul evidentei ca salariilor muncitorilor romani sunt mai mici decit cele ale nemtilor, deci asta duce si la produse ieftine, mai ales pt produse care necesita manopera mare de lucru. Prin urmare creste sansa de a bate concurenta.
3. Fabricarea locomotivelor in toata lumea e doar partial automatizata, din multe motive. Unul ar fi si seria prea mica, deci programarea robotilor nu s-ar justifica economic.
4. Nu am spus ca-n Ro nu ar exista tehnologia taierii si a sudurii prin laser. A fost doar un ex. de noile tendinte in tehnica locomotivelor. Documentati-va in situl Softronic, se prezinta tehnologiile de fabricatie, nu se vorbeste de laser. Nici nu cred ca ar renta.
5. Nu am spus ca-n Ro nu se lipeste, chiar la Sageata Albastra, se lipeste, la ASTRA ARAD, intreaga cabina precum si geamurile. Chiar eu le-am dat instructiunile de lipire conform DIN 6701.
In rest despre ce vorbim?
Subscriu.
La mintea mea, vremurile de azi sunt tulburi
Daca s-ar gasi si multi alti beneficiari cu comenzi de astea de 100 locomotive sau mai multe – restu tarilor scandinave ar putea fi urmatorii benficiari
N-ar fi rau daca Softronic ar intra si pe piata motoarelor electrice pt nave,
Si restu echipamentelor care folosesc motoare electrice de mare putere: macarale, escavatoare miniere de mare capacitate etc
Si de ce nu motoare electrice pt tancuri
Ca am inteles ca viitoru e electric
Extinderea portofoliului ar putea duce la o trecere mai usoara prin vremurile ce vin
Doamne ajuta
la cat mai multe contracte similare sau de ce nu mai mari
pe militar m-as astepta ca viitoarul foarte apropiat sa fie hibridele (e bine sa pastrezi capacitateta de utilizare a combustibililor fosili; transmisii diesel/multifuel-electric). teste se fac de vreo 10 ani sau mai mult.
softronic si-a extins protofoliul considerabil, produc vin la Vanju Mare, in MH.
Deci Razvane, tu ce anum vrei sa-mi spui aici? Ca transportul feroviar ii mai eco-friednly, economic si logic in cazul unor tari normale evoluate(fara buda vikinga in fundul curtii)? Si ca tot o tara de genul investeste masiv in trenuri? Si daca esti bun, prompt si produci calitate Europa iti cumpara marfa si iti da de lucru serios, ca 100 de locomotive nu-i chiar nimic? Si ca ii tare sa tragi Euro in tara/Coroane suedeze?
Eu nu cred ce spui efectiv, eu cred ca ne minti.
P.S. Faine trenuri producem, dar asta nu-i de ieri de azi ci de cand „materialul rulant Malaxa” carau vagoane din Olanda, in Franta, Belgia, Germania etc…
Am vazut un proiect american cu una „clasica” dar in loc de boiler frontal si tender in spate avea bacterii in prostie.