Vedetele / navele purtătoare de rachete navă-navă pot fi considerate urmașele vedetelor torpiloare apărute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La început a fost torpila cu școndru, o simplă mină atașată unui școndru (prăjină) declanșată de impactul cu coca navei vizate. A urmat mai apoi torpila automobilă (Whitehead), o armă care permitea lovirea și distrugerea navelor inamice grele de la o distanță din ce în ce mai mare. Vedetele torpiloare au fost intens promovate de Jeaune Ecole, o școală de gândire franceză din aceeași perioadă. Putem considera vedetele torpiloare ale vremii drept praștia lui David în lupta cu Goliat (a se citi Royal Navy). Conceptul avea în vedere copleșirea navelor grele inamice prin atacuri surpriză desfășurate la viteze mari de vedete torpiloare organizate în grupări de atac. Măsurile necesare combaterii acestui concept nu au întârziat să apară: tunuri de calibru mic cu cadență mare, plase anti-torpilă și, în cele din urmă, o navă specializată în distrugerea torpiloarelor, distrugătorul (pe rit anglo-saxon) sau contratorpilorul (pe rit francez).
Anii au trecut, tehnologia a evoluat, iar după cel de-al Doilea Război Mondial au intrat în scenă primele rachete navă-navă care permiteau lovirea inamicului de la distanțe mult mai mari decât torpila. Natural, torpilele au fost înlocuite de rachetele navă-navă la bordul vedetelor care se transformă astfel din „vedete torpiloare” în „vedete purtătoare de rachete” (VPR), cu atât mai mult cu cât cele două arme aveau dimensiuni oareșicum similare. Conceptul a fost dezvoltat pe larg de fosta URSS care, confruntată cu superioritatea cantitativă și calitativă a NATO în domeniul naval, a adoptat o strategie de gherilă bazată pe submarine, mine și rachete navă-navă amplasate în număr mare la bordul navelor, submarinelor sau în baterii de coastă.
Prima demonstrație care a și validat cumva conceptul VPR-urilor a fost făcută în 21.10.1967 pe seama israelienilor care pierd distrugătorul Eilat scufundat de trei rachete P-15 Termit lansate de la bordul unor VPR egiptene de tip Komar. Apogeul utilizării VPR-urilor în luptă este atins în Bătălia de la Latakia care a avut loc în 07.10.1973 în timpul Războiului de Yom Kippur dintre Siria și Egipt pe de-o parte și Israel de cealaltă.
După administrarea șocului, a urmat evident căutarea și găsirea remediilor. VPR-urile s-au dovedit vulnerabile în fața atacurilor aeriene, fiind lipsite de arme antiaeriene cu bătaie mare. Prin urmare, au fost frecvent surprinse și atacate cu succes de avioane și elicoptere dotate cu rachete ghidate (AGM-65 Maverick, Sea Skua), atât în timpul războiului dintre Iran și Irak cât și în timpul primului război din Golf (Bubiyan Turkey Shoot).
Acest tip de navă se poate dovedi util în acțiuni navale în zona apelor costiere dar vulnerabilitatea sa în fața aviației anulează cumva acest avantaj. Prin urmare, întru rezolvarea acestui dezavantaj, deplasamentul vedetelor purtătoare de rachete a crescut permițând astfel dotarea acestor nave cu armament antiaerian cu bătaie scurtă și foarte scurtă (Shorad/VShorad). Doar că au încetat să mai fie vedete și au devenit corvete a căror principală misiune rămâne lovirea inamicului cu rachete navă-navă.
Aceste corvete au astăzi un deplasament cuprins între 500 și 1000 de tone sau chiar mai mult, dispun de senzori și sisteme de comunicații performante iar ca armament sunt dotate cu tunuri principale de 40/57/76mm, tunuri rapide de calibru mic (20 – 35mm), 4 până la 8 rachete navă-navă și sisteme antiaeriene dotate cu rachete cu bătaie scurtă și foarte scurtă. Multe dintre ele sunt dotate chiar și cu hangar și helipad ceea ce le permite să desfășoare operațiuni cu elicoptere sau drone aeriene cu aripi fixe sau rotative. Rușii au mers chiar mai departe și au dotat acest tip de nave cu rachete de croazieră cu rază de acțiune de peste 1500 km așa cum este racheta Kalibr. Este vorba de corvetele de clasă Buyan M despre care puteți citi mai multe aici.
Acest tip de navă este încă foarte răspândit în mai toate marinele militare ale lumii. Dar pentru cât timp? Asta ar putea fi o întrebare cât se poate de justificată, mai ales dacă ne uităm la luptele navale din Marea Neagră din cadrul războiului ruso-ucrainean precum și la dezvoltarea accelerată a ambarcațiunilor / navelor fără echipaj (USV – Unmanned Surface Vessel).
Lipsa unei marine militare convenționale a determinat Ucraina, aflată în fața unui inamic net superior – Rusia, să adopte accelerat ambarcațiunile kamikaze fără echipaj la bord precum și aeronavele cu aripi fixe sau rotative fără pilot (UAV – Unmanned Aerial Vehicle). În fața acestora, inadecvarea tehnico-tactică a Flotei rusești a Mării Negre precum și tarele unui sistem de resurse umane bazat pe serviciul militar obligatoriu au devenit evidente destul de rapid permițând Ucrainei să determine atât mutarea flotei rusești de la Sevastopol la Novorosiisk cât și menținerea unui culoar de navigație care a permis transportul grânelor ucrainene din zona portului Odessa către Bosfor și, mai departe, către piețele internaționale. Astfel, ucrainenii au reușit cu succes să nege Federației Ruse controlul Mării Negre fără a-l dobândi însă la rândul lor.
Revenind la vedetele purtătoare de rachete, merită menționat că Ucraina, la sugestia britanicilor, urmărea dotarea marinei sale militare cu astfel de nave, un concept botezat la acel moment „Mosquito fleet”. Nu au mai apucat pentru că Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.
Inițial, ambarcațiunile ucrainene erau niște simple bărci din fibră de sticlă, încărcate până la refuz cu explozibil care era detonat la impactul cu nava inamică. Ucrainenii au folosit la început orice aveau la dispoziție, chiar și focoase provenite de la bombe de aviație. Treptat, acest tip de ambarcațiuni a evoluat, ucrainenii dotându-le cu proiectile reactive sau rachete antiaeriene reușind chiar să doboare cu ele aeronave rusești luate prin surprindere de noile capabilități. Ca o scurtă paranteză, războiul naval ruso-ucrainean a însemnat o permanentă surprindere a marinei militare rusești, mereu reactivă și cu un pas în urma ucrainenilor.
Fără presiunea unui război acasă, US Navy a dezvoltat în ultimii ani mai multe tipuri de ambarcațiuni și nave autonome fără echipaj la bord. USV-uri mici folosite în operațiuni de dragaj, medii pentru operațiuni antisubmarin iar acum se vorbește din ce în ce mai mult de cele de dimensiuni mari.
Tot acest proces a culminat cu lansarea la apă în cursul anului trecut a USX-1 Defiant, prototipul programului No Manning Required Ship (NOMARS) al celor de la Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA). Defiant are în jur de 60 m lungime și un deplasament de 240 tone (Info despre Defiant aici). Sună cunoscut? Dacă ați ajuns până aici cu cititul și ați avut curiozitatea de a căuta mai multe informații despre vedetele purtătoare de rachete de clasă OSA de exemplu, veți remarca niște caracteristici tehnice similare.
Defiant = vedetă purtătoare de rachete de rit nou
Defiant este o platformă proiectată din start pentru a funcționa fără echipaj. În plus, se bazează pe utilizarea armamentului containerizat pentru a crește versatilitatea proiectului.
Ceea ce ne aduce la subiectul armamentului containerizat utilizabil pe navele de luptă. Până acum, primul și singurul exemplu de succes în materie de containerizare a armamentului naval rămâne STANFLEX conceput la începutul anilor 1980 și utilizat de Marina Regală Daneză până-n sfânta zi de azi. Prima navă proiectată în acest scop a fost Standard Flex 300 (denumită ulterior clasa „Flyvefisken”), nave de patrulare cu o lungime de 54 de metri și un deplasament de 320 de tone care dispuneau de patru zone dedicate amplasării containerelor, unul în prova și trei spre pupa. Capacitatea de a utiliza modulele StanFlex a fost extinsă la mai multe clase de nave și este o capabilitate pe care navele militare daneze o au și în prezent.
Nu totul a fost roz întotdeauna, dimpotrivă. Armamentul containerizat implică provocări în materie de integrare a sistemelor de comandă și control (proliferarea sistemelor cu arhitectură deschisă ajută mult), caracteristicile senzorilor ambarcați sau instruirea echipajului. De pildă, se pare că integrarea diverselor module de armament containerizat cu radarul APAR și centrul de comandă și control al navei a generat probleme și se pare că aceasta a fost una din cauzele prestației mediocre pe care o fregată de clasă Iver Huitfeldt a avut-o recent în Marea Roșie.
Pentru clasa Flyvefisken s-au produs containere dotate cu rachete navă-navă, rachete antiaeriene, tun de 76mm, lansatoare de torpile, sonar tractat, sisteme de comandă și control pentru drone folosite în operațiuni de luptă contra minelor marine sau ambarcațiuni de tip Rigid-Hull Inflatable Boat (RHIB).
StanFlex sună grozav și pare simplu. Realitatea este ceva mai complexă, că deh, așa-i când viața bate filmul. În cazul Littoral Combat Ship, US Navy a marșat și ea pe cartea adoptării sistemelor de armament containerizate și interschimbabile dar a eșuat lamentabil. Cauzele sunt mai multe, una dintre ele fiind subfinanțarea cronică a programului care se ocupa de proiectarea și construcția modulelor deși marina construia nave în neștire. Până la urmă au fost finalizate doar modulul de luptă împotriva navelor de suprafață și modului de luptă împotriva minelor marine. Cel antisubmarin a fost abandonat pe fondul lipsei de finanțare, necesitate și provocare tehnică.
Eșecul americanilor nu i-a descurajat însă pe britanici. Atât fregatele de clasă Type 26 – City și Type 31 – Inspiration sunt proiectate din start pentru a putea opera cu armament containerizat. În acest context am auzit și eu prima dată de sistemul Cube al celor de la SH Defence (mai multe informații aici). Danezi și aștia, se pare că Lego nu le dă deloc pace oamenilor ăstora…
Cube presupune containere standard de 20 sau 40 de picioare și un sistem ingenios de prindere a acestora la bordul navelor. La fel ca în cazul StanFlex, sunt mai multe tipuri de armament care sunt containerizate de cei de la SH Defence, uitându-mă pe site-ul lor am ajuns la concluzia că probabil nu există ceva ce ei să nu poată integra (detalii aici).
Vă veți întreba poate, ce legătură are Cube cu vedetele / corvetele purtătoare de rachete? Sau cu ambarcațiunile autonome fără echipaj la bord? Sau poate cu conceptul de crucișător auxiliar și cu o navă proiectată și folosită în industria offshore de petrol și gaze? Sau cu o navă… în fine, mă opresc aici. Pentru răspunsuri vă invit să vizionați clipurile video de mai jos.
Acel moment când până și o navă civilă poate fi transformată într-una de luptă este destul de aproape – conceptul de crucișător auxiliar despre care am mai scris în 2019, sursa aici. Până atunci, toată povestea asta cu containerizarea se potrivește, cel puțin pentru moment, cu operațiunile de minare / deminare.
În fine, dacă ați ajuns cu cititul până aici într-o zi de muncă, și o zi de luni pe deasupra, voi încheia prin a evidenția câteva aspecte care privesc viitorul Forțelor Navale Române (FNR). Astfel, într-un interviu pe care HotNews l-a luat șefului FNR vara anului trecut ni s-au prezentat perspectivele de dotare ale marinei cu noi mijloace de luptă. Iar începutul suna promițător, citez: „Punem în practică toate lecțiile identificate în conflictele din proximitate. Sunt foarte multe schimbări pe care le-am făcut. În perioada aceasta noi lucrăm foarte, foarte implicat cu Forțele Navale ale Ucrainei. Suntem datori, de asemenea, ca în fiecare an să adaptăm acest plan, această concepție de dezvoltare pe următorii 20 de ani.”
OPV 2600 de la Damen, cel adaptat pentru pakistanezi Sursa: Naval News
După care ne lovește realitatea. Pentru că, nu-i așa, vrem „Fapte, nu vorbe!” Iar faptele de anul trecut sună cam așa:
- FNR au ales să modernizeze navele purtătoare de rachete de clasă Tarantul achiziționate în 1990 – 1991. Navele vor fi reparate capital și remotorizate cu turbomotoare occidentale pe modelul fregatelor Type 22R. În 2025, cea mai veche dintre ele a împlinit 35 de ani. În aceste condiții, FNR a decis modernizarea senzorilor și comunicațiilor, probabil un nou sistem centralizat de comandă și control, instalarea rachetelor navă-navă NSM și, cu puțin noroc, a unui sistem Simbad pentru lansarea rachetelor antiaeriene cu bătaie foarte scurtă, astfel încât aceste nave să mai rămână în serviciu încă 15 – 20 de ani de acum încolo. Adică până prin 2040 – 2045. Toamna! Când vor avea 50 – 55 de ani de la lansarea la apă! Nu cred că mă hazardez prea mult atunci când spun că prin 2040 – 2045, ambarcațiunile autonome fără echipaj dotate cu sisteme containerizate de armament au o șansă bună să fie omniprezente pe mările și oceanele lumii. Așa cum este Defiant de exemplu. Defiant reprezintă viitorul, navele purtătoare de rachete reprezintă trecutul.
- FNR au optat pentru achiziția în regim de urgență a unei nave de patrulare de clasă Hisar. Nu e neapărat rău dar în mod cert se putea mult mai bine. Ceea ce pare să-i lipsească navei turcești sunt modularitatea și capacitatea de creștere în viitor. S-a vehiculat prin presă că FNR și-ar fi dorit de fapt o OPV 2600 pakistaneză dar că aceștia nu au fost de acord să ne-o cedeze. Ceea ce deosebește OPV 2600 de Hisar este flexibilitatea. Spre deosebire de Hisar, la OPV 2600, sub puntea pupa există o cală multi-misiune care permite ambarcarea a maxim cinci containere care acoperă domenii precum lupta antisubmarin, lupta împotriva minelor, vehicule aeriene fără pilot/vehicule de suprafață fără pilot (UAV/USV), controlul poluării, spital de campanie, asistență pentru scufundări, precum și facilități de producere a energiei și a apei, printre altele. Damen îi spune Multi Mission Bay și se regăsește și pe navele clasei Sigma. Dacă revenim la conceptul celor de la Cube, vedem că posibilitățile sunt multiple și ar putea să includă rachete navă-navă, sisteme kamikaze, chiar și sisteme antiaeriene. Dacă tot am luat o navă de patrulare pe post de „corvetă ușoară”, măcar să fi fost una mai flexibilă decât nava turcească.
Conteinarizarea
Imbinarea electrica e marea problema care inca nu are o solutie de conexiune fiabila. Mediul salinic marin nu i asa de prietenos cu acest fel de conexiuni si de acolo cu rezultatul previzibil de fiabilitate.
In scurt conexiunea pe punte e calcaiul lui Ahile la acest fel de sistem. Inca nu exista vre un BT militar
fiabil marin. Gresesc ?
Da. Greșești. Există soluții viabile.
Exact. Există inclusiv o pastă izolantă (eu o știu din uzul civil), care securizeaza complet legaturile electrice. Pot sta joncțiunile și imersate complet în apă sub presiune mai mare de 10 bar fără să aibă probleme. Mă mir, Dov, că tocmai tu, navigator, nu stii de acestea…
Problema e la interschimbare si recuplare de nenumarate ori.
ca la singura actiune, pai stiu si eu.
Dov, o intrebare, la Sa’ar 4.5 parca puteati sa schimbati tot asa armamentul, nu neaparat in containere dar module interschimbabile. Imi amintesc ca tu mi-ai spus asta acum ceva timp.
In plus, se pare ca la Reshef o sa aveti din start spatiu pentru armament / senzori containerizati: „In addition, the Reshef design will incorporate a multi-purpose deck aft. This will allow for the embarkation of containerised payload modules suited to specific roles and missions, such as anti-submarine warfare, said Commander Kudish.”
De a’ci: https://www.navalnews.com/naval-news/2023/07/israeli-navy-reveals-reshef-corvette-plans/
Hi Nicolae, nu i cam asa. Din acest motiv si nu numai ca
Saar 4.5 sunt batrane, vor fi schimbate in anii urmatori.
Au vazut vasele astea multe ore, foarte multe ore de mare.
Problema de mai sus e o problema care bate destul de mult
capul si in special la schimbari.
Containerizarea nu elimina problema, ci o amplifica, adica
a fost si mai creste.
Este chiar si inutil sa mentionez corozia galvanica care
si ea insasi e o boala grava care apare unde nu te astepti.
Viata grea de marinar 🙂
Inca ceva: Dupa cum vezi clar in linkul dat de tine, numai
incarcatura la pupa o sa fie interschimbabila, adica goala
pt elicopter ori containere pt sonar remorcat ori alte
containere cu drone de exemplu….
Pasta silicon
https://www.nautisports.com/en/silicone-grease-2002-soromap.html
Da, dar numai partial
Nu i asa simplu cum ati scris aici.
Care ?
Sunt nave construite la Tulcea și Brăila care deservesc turbinele eoliene pe mare( service ,montaj ,etc) ,când ajung la ele se leagă și și alimentează cu tensiune electrică de la ele,plus comunicații de tot felul
Prin mufe bineînțeles . De asemenea sunt nave specializate in montare de rețelele electrice submarine , pe punte au diferite containere care la fel sunt cuplate prin mufe de toate felurile.
O să spui că sunt nave civile ,ok așa e. Dar se poate face conversie și spre militar mai mult că sigur. Că o să fie scump ,o să fie , dar de putut se poate face.
Apa sarata chiar e o problema pentru orice mufa normala dar sistemele militare moderne nu folosesc conexiuni simple puse pe punte. Exista deja solutii facute special pentru mare, folosite de ani de zile: StanFlex la danezi, Cube la britanici si olandezi, plus conectori marinizați ca SubConn sau MIL‑DTL, aceiasi care stau ani intregi pe submarine, sonare sau ROV-uri fara sa cedeze. Proiectantii care fac drone maritime si sisteme modulare nu sunt amatori, tehnologiile necesare exista asa ca problema asta e demult rezolvata in lumea militara.
Pasta izolanta e buna pentru instalatii fixe din zona civila, dar nu pentru armament containerizat. Acolo ai nevoie de mufe care se cupleaza si decupleaza rapid, transmit curent si date si trebuie sa ramana curate. Daca bagi pasta in ele, le murdaresti, le faci greu de conectat si poti strica contactele. De asta se folosesc conectori speciali, nu solutii improvizate.
Le cunosc pe toate, toate mufele, multipluguri si conexiunile
marine si submarine si totusi am spus ce am spus si nu
in van. Aici pe hartie se inghite totul, pe mare e alta ciorba
de peste.
A vazut cineva vre o data o statistica legata cu aceste conectoare ??? Nu ??? Fiind ca nu este 🤣
Cate ROV s au oprit din mers din cauza lor ?
Cate zile din operatia unui vas s au pierdut din cauza lor?
Si nu mai vb de rachete navale…..
Corect,
Amu’, strict legat de NPR-uri si de OPV Hisar, de vazut daca un mix de asa ceva pe post de module s-ar fi putut integra, intre puntea de comanda si tun, pe laterale si „curatand” puntea pupa:
Lockheed JQL/JAGM :
https://www.navalnews.com/wp-content/uploads/2020/12/JQL-Applications.jpg
https://www.navalnews.com/naval-news/2021/01/us-navy-looks-to-arm-lpd-17-amphibious-vessels-with-long-range-missiles/
LM erectable launcher / LRASM
https://www.armyrecognition.com/archives/archives-naval-defense/naval-defense-2018/lockheed-martin-studying-integration-of-lrasm-anti-ship-missile-on-usv-platforms
BAE adaptable deck Launcher (7,2m L x 3,8m l x 3m h)
https://www.navalnews.com/wp-content/uploads/2021/01/BAE-Systems-Adaptable-Deck-Launcher.jpg
file:///C:/Users/mzgurean/AppData/Local/Temp/MicrosoftEdgeDownloads/f7760bbe-f4d3-4373-a5c1-c7284f8af188/DIGITAL_baes_ds_PRINT_ADL_leaflet_2025.pdf
asta ca sa ramanem cat de cat la rolul de NPR…
https://www.seaforces.org/marint/Romanian-Navy/Tarantul-class_DAT/F-190-Lastunul-12.jpg
NPR-ul sovietic are atatea limitari, incat probabil renteaza doar modernizarea limitata care sa il faca un lansator suplimentar de NSM,ca factor de descurajare, si cam atat…
La Hisar se putea un pic mai multa imaginatie si flexibilitate.
Daca ne uitam cat a durat achizitia Hisarului si cat o sa mai dureze pana pun si ce mai vor sa puna pe ea, dac-o vor si face vreodata, puteau sa dea linistiti o comanda pentru o nava noua… La NPR nu prea avem de ce sa ne plangem (asta-i conceptia, le-au luat in ’90 – ’91), dar la Hisar avem toate motivele s-o facem.
#atat s-a putut
Articolul e foarte bun, s-a mai discutat pe forum dar numai răzlet cazul armelor containerizate modular.
Poate că intenționat ai dat deoparte, Nicolae, vrând să te referi strict la navele militare si ca să nu diluezi articolul – containerele de armament (camuflate în containere de mărfuri) pe care chinezii le instalează pe nave civile de transport. Îndrăznesc să reamintesc eu asta. 🙂 (Din păcate nu mai găsesc video-ul cu o asemenea navă, deliberat „expusă” de chinezi).
Deși în mod cert nu e o soluție reglementată în etica războiului, mă gândesc: oare nu ar putea fi asta o variantă și pentru noi, în disperare de cauză?! Firește, va trebui întâi sa cumpărăm și cargourile în sine, dar achiziția asta ar fi rapidă și evident mult mai ieftină ca o flotă de nave militare. Zic și eu, nu dau cu parul… 🙂
Razboiul si etica sunt doua chestii care par sa se excluda reciproc… 🙂
Daca iei un cargou din uzul civil si-l introduci in marina militara, nu mai ai nicio problema cu etica, aia devine nava militara si este tratata inclusiv dpdv legal ca atare.
Daca iei un cargou din uzul civil si-l folosesti pentru atacuri prin surprindere, spionaj etc samd atunci te indrepti catre ceva destul de ambiguu dpdv legal. O astfel de nava devine o nava corsar (nu pirat, ca are imputernicirea unui guvern de a actiona militar).
Nu trebuie sa cumperi cargouri, sunt suficiente si navele dedicate industriei offshore de petrol si gaze, e exemplu in articol. Astea se preteaza destul de bine la containerizare ca au puntea aia pupa imensa plus macarale puternice deja instalate. Problema o reprezinta lipsa senzorilor dar banuiesc ca poate fi depasita cu ajutorul Link 16.
https://en.wikipedia.org/wiki/SS_Atlantic_Conveyor
Da, germanii erau maestri in camuflajul vaselor comerciale
si asta probabil din lipsa acuta de vase de lupta in
WWII, si nu numai, intentia era sa se apropie cat mai mult
de „prada”.
https://en.wikipedia.org/wiki/Armed_merchantman#:~:text=Many%20were%20sunk%20after%20being,Mines
https://www.rumaniamilitary.ro/nave-celebre-episodul-4-corsarii-germani-din-al-doilea-razboi-mondial-3
* Mea culpa, Nicolae: acum de abia am apasat link-ul spre articolul tău despre crucișătorul auxiliar, unde tratezi in extenso tematica înarmării navelor civile.
*Intre timp, am găsit un link privind isprăvile chinezești: https://youtu.be/8awEbhNnitY?si=KLkdlHZqt8dhvw55
Banuiesc ca NPR-urile vor ramane cu sistemele de artilerie sovietice la care se adauga cel mult un Sindbad-RC (ceea ce ar fi doar de ochii lumi, caci la un atac in saturatie cu drone navale si aeriene, doua rachete Mistral si cu cele doua AK-630 “oarbe” nu fac fata).
Intrebarea mea este: ce radare vor instala pe NPR-uri ptr NSM-uri (loc ptr FCC vor gasii undeva pe nava) si ce vor face cu MR-123 Vympel si cu sistemul de control al focului ptr tunul de 76mm?
Nu exista inca radar de bord care sa bata cat NSM (sau mai mult), decat pt tinte aeriene.
Think again.
https://www.saab.com/products/sea-giraffe-amb
Ai dreptate Tautu. Nici un radar nu stie sa depasesca
curbura pamantului si depinde numai de inaltimea radomului
de la nivelul marii.
Daca ai intentia de depasire ai nevoie sa indepartezi
orizontul vasului cu ajutorul unui elicopter sau drona.
Daca vrei pot sa ti dau formula….
aici
https://www.rumaniamilitary.ro/un-nou-fel-de-gap-filler
Nu. Inaltimea catargului cu radar e importanta, intradevar,
dar cat poti sa l inaltesti ?
60m e inaltimea catargului unui portavion. Ei bine
mareste cu inca cateva mile orizontul….
Faptul e ca traiectoria unui NSM e mult mai distanta,
n ai ce sa faci 🙂
De asta se prelungeste vederea cu drone sau elicoptere
de bord.
Intreabarea e cu cine se mai lupta navele astea specializate cand rusii nu sunt capabili sa mai mentina flota pe mare. Care e rolul lor ? Vor sa le foloseasca ofensiv in larg ? Cu ce le face umbrala SAM ?
Care o fi gandirea in fortele navale pentru structura actuala de nava ?
Spokesperson for the Ukrainian Navy, Captain 3rd Rank Dmytro Pletenchuk, in an interview with Radio NV, discusses the situation in the Black and Azov Seas and the near-total absence of the Russian fleet.
https://english.nv.ua/russian-war/russian-navy-all-but-gone-from-black-and-azov-seas-ukrainian-navy-spokesman-says-50516960.html
Russian State Duma member Yevgeny Fedorov publicly acknowledged the decimation of the Russian Black Sea Fleet and urged acceptance of this defeat.
Today, the Russian Black Sea Fleet has ceased to exist as a combat unit. Russia has suffered a devastating defeat at sea. This bold statement came from Russian State Duma Deputy, member of the ultra-right political force NOD (National Liberation Movement), Yevgeny Fedorov.
Fedorov remarked that while the Russian Black Sea Fleet still exists physically, it is completely shattered. „The Russian fleet, as an operational mechanism in the Black Sea, does not exist! Not physically absent, but ineffective in terms of combat presence.
https://www.uawire.org/decimated-and-defeated-russian-mp-admits-black-sea-fleet-s-collapse
@robi
„Care o fi gandirea in fortele navale pentru structura actuala de nava?”
Ei bine, asta as fi si io curios sa aflu! Panait ii tot dadea cu dronele la interviul luat de HN anul trecut dar mare lucru nu se vede, in afara de alea de pe vanatoarele de mine sau de V-Bat-urile venite moca de la americani.
Umbrela SAM? 🙂 Astia fug de rachete AA amplasate pe nave ca dracul de tamaie si tu vorbesti de umbrele SAM? 🙂 Au fix aceeasi gandire ca rusii – rachete AN si atac la sol pe toate navele, AA subtire spre deloc, lipsa la apel nave dedicate AA. Pe vremuri visau sa apere navele cu aviatia ceea ce nu prea se poate face.
„Intrebarea e cu cine se mai lupta navele astea specializate cand rusii nu sunt capabili sa mai mentina flota pe mare. Care e rolul lor ? Vor sa le foloseasca ofensiv in larg ? Cu ce le face umbrala SAM?”
Nu e rau sa le avem, in lipsa de altceva pot fi o buna capacitate de lupta de tranzitie, sau „stop – gap” cum se mai zice pe romgleza. NSM iti da un avantaj aici – capacitatea de a lovi tinte in adancimea teritoriului inamic. Poti sa lansezi atacuri surpriza impotriva unor tinte din zona Novorosiiskului de pilda, acolo unde NSM-urile lansate de la sol nu ajung. Pentru perioada asta gri, fara razboi declarat, pot fi iarasi destul de utile, plutesc decent si, spre deosebire de Hisar, sunt rapide. Pe de alta parte, nu pot opera elicoptere. Zic si io… (la altceva nu ma pot gandi)
Pai daca nu pot opera elicoptere si n-au nici drone atunci cine iti ilumineaza tintele alea din adancime pentru nsm ? Sunt bune doar daca tintele alea sunt stationare si in cazul ala sunt solutii mai ok decat navele astea cu nsm gen f16 sau drone.
Nici macar intr-o flota multinationala nu le vad rostul ca nu au AA. Nu stiu ce vor sa faca cu ele. Ti-am mai zis nu inteleg deloc ce vor sa faca cu flota actuala. Au tinut orice nava pluteste doar ca sa le tina fara nici o noima.
O groaza de nave care nu au nici un fel de legatura una cu alta ca sa scoti macar 1 flota capabila de ceva anume.
Inafara de a tine organigrama in picioare cu cat mai multe posturi nu inteleg ce vor sa faca astia din FNR.
Trebuie sa scape de navele care nu au capabilitati de operationale si care nu au sens cu strategia planificata si trebuie sa scape de marina fluviala care mananca o buna parte din buget degeaba. Asa or sa aibe bani de investit intr-o marina moderna si reala.
Pai la tinte stationare ma refeream si io. NSM poate lovi tinte la sol in adancimea teritoriului inamic. Nu-ti trebuie radar pentru treaba asta, NSM functioneaza cumva altfel.
In principiu, teoretic, rolul unei NPR este sa augmenteze capacitatea anti-nava a unei flotile sau sa efectueze atacuri rapide prin suprindere impotriva unor tinte navale. Cu NSM, poti sa distrugi si tinte la sol, noduri de comanda, radar, baterii AA etc
„Ti-am mai zis nu inteleg deloc ce vor sa faca cu flota actuala.”
Suntem 2, nici eu nu mai inteleg nimic… Nici nu cred ca e mare lucru de inteles. Ei ar vrea ceva, politicul le da altceva etc samd Si ei par sa tina cu dintii de posturile de comanda…
Sa lovesti niste tinte fixe se merita sa ti 60×3 oameni pe salarii + mentenanta navelor + modernizarea lor + ce costuri or mai fi ? Nu stiu raspunsul.
Au ucrainienii drone cu care lovesc pana la moscova si costa peanuts.
1600km raza si costa in jur de 55.000 dolari.
https://en.wikipedia.org/wiki/Fire_Point_FP-1
3 decenii au fost platiti sa se plimbe pe mare, e cazul sa devina marinari de lupta sau altfel zis they really need to get their shit together.
Patru marinari români, judecați pentru că au refuzat să participe la o misiune NATO. „Am rău de mare”
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/patru-marinari-romani-judecati-pentru-ca-au-refuzat-sa-participe-la-o-misiune-nato-am-rau-de-mare.html
@robi
„Sa lovesti niste tinte fixe se merita sa ti 60×3 oameni pe salarii + mentenanta navelor + modernizarea lor + ce costuri or mai fi?”
Pai asta e intrebarea din articol… Si eu zic ca in articol ai si raspunsul.
Mai merita sa bagi banii in niste nave atat de vechi dpdv conceptie si constructie in contextul in care avem USV-uri si armament containerizat? Dpmdv este o miscare gresita si la sfarsitul zilei vor fi cheltuit niste zeci, poate chiar sute de milioane pentru modernizarea unor nave care nu mai au nicio relevanta in campul tactic al secolului XXI…
Nu am inclus aici armamentul si senzorii pentru ca pot fi ulterior mutate pe alte nave. Dar reparatiile capitale, remotorizarea, CMS-ul adaptat sa foloseasca tunuri sovietice, aia-s bani ingropati in contextul in care tocmai banii lipsesc la FNR.
Am vrut sa fiu diplomat chief.
Realitatea e ca marina noastra n-are nici o capabilitate de lupta.
Sa scape complet de navele inutile si de posturile inutile ca submarinistii si sa puna lacatul la marina fluviala care e mega inutila.
Sa foloseasca fondurile pentru toti aia inutili sa cumpere nave de lupta reale nu basici cu opv-uri, aviatie navala moderna si drone.
Buuuna ! 🙂
Robi:
Bancul cel mai mare e ca nu se poate intra in situl
Marinei Militare Romane din strainatate cu i.p strain.
Ei pazesc marile secrete militare 😂😂😂
Dar cand am vrut sa vad situl, am intrat prin i.p romanesc
fara probleme. Cred ca situl e manipulat de un securist. 😁
@iat Uita-te la NPR-urile de clasa Orkan de la polonezi, acolo s-au instalat senzori moderni si CMS de la Thales (radar 3D, radar de control al focului Sting, bila optoeletronica) care au integrat si tunul de 76mm si cele doua AK630, toate de provenienta sovietica.
2 Mistral gata de tras > nimic. Au si avantajul de a putea fi reincarcate. Postamentul pentru Strela e insa amplasat destul de prost, intre catarg si cosuri, deci daca vrei sa tragi spre spate cu o racheta IIR, zona aia nu e chiar cea mai potrivita. Poate ar fi loc pe puntea pupa, imediat dupa suprastructura care gazduieste cele doua AK-630, exista sistem Simbad RC containerizat. Si a aparut si lansator cu 4 Mistral gata de tras. Nu-i vreo minune dar, din nou, 4>2.
https://www.edrmagazine.eu/navdex-2019-mbda-unveils-the-self-protection-integrated-mistral-module-spimm-for-surface-ship
https://www.navalnews.com/event-news/euronaval-2024/2024/11/euronaval-2024-mbda-scales-up-simbad-rc-for-saturation-attacks/
@tautu
Dinn informatiile publice, NPR-urile au doar radarul sovietic MR-123 Vympel care este alocat tunului de 76mm
Ca sa poata opera NSM-urile vor avea cel mai probabil nevoie de minim doua radare: unul ptr supraveghere, urmarire si alocare a tintelor si unul de control al focului
La un deplasament mai mic decat cel al NPR-urilor norvegienii folosesc CEROS 200 de la SAAB , MRR-3D-NG de la Thales plus un sistem optronic Sagem Vigy 20 de la Safran
Celelate nave pe care NSM este operational sunt nave mari cu radare performante, intrebarea mea a fost simpla: ce radare vor putea pune pe NPR-uri ?
Nu am pus alte intrebari (gen cum vor asigura dupa remotorizare puterea electrica necesara ptr echipamentele noi pe care le vor instala: NSM, radare, sisteme auxiale de racire ptr radare, etc; cum vor reconfigura sistemul de evacuare a gazelor arse de la noile turbine cu care vor remotoriza NPR-urile; ce sisteme auxiliare de HVAC vor folosi si cum/unde le vor amplasa; cum si cu cine vor reface sistemul de distributie a energiei electrice tinand cont de noi consumatori, samd)
Intrebarea cea ai buna in cazul planurilor FNR e cata viata mai au in ele navele noastre vechi in care FNR baga bani cu ghiontura. Cat mai poti trage de NPR-uri, de cuplul regal si de navele flotei fluviale, toate trecand de 30 de ani. Teama mea e ca vor sa tina navele cu orice pret in serviciu pt a pastra un numar mare de grade superioare. Apou vine pensia si dupa noi potopul.
Stim ceva in privinta asta?
Cred ca nici ei nu stiu prea bine. Sau isi schimba strategia de la an la an, ca deh, avansurili tehnologice… Citez: „Sunt foarte multe schimbări pe care le-am făcut. În perioada aceasta noi lucrăm foarte, foarte implicat cu Forțele Navale ale Ucrainei. Suntem datori, de asemenea, ca în fiecare an să adaptăm acest plan, această concepție de dezvoltare pe următorii 20 de ani”, spune viceamiralul Panait.
Altfel, zice el ca avem o strategie: „Am simulat prin Centrul de Instruire, Simulare Evaluare şi Jocuri de Război al Forțelor Navale Române, am testat și am pus în aplicare această concepție printr-un plan de acțiune pe termen lung pe cei 20 de ani. În această concepție, pentru apărarea zonei de responsabilitate a Forțelor Navale Române, am realizat și simularea unui inamic adversar potențial, am elaborat această strategie care conține nave, infanterie marină, scafandri, aviație navală și de asemenea sistemele de drone, pentru că sistemele fără pilot sunt o soluție pentru Marea Neagră, așa cum s-a demonstrat și în războiul din proximitatea noastră dintre Ucraina și Rusia”, spune șeful Forțelor Navale.
Dupa care ne uitam la ce achizitii se fac si… incalecai pe-o sa si tot asa, uraaa-uraaa! 🙂
La Jeune Ecole e un bullshit teoretic care a distrus multe marine militare, inclusiv pe cea franceza intre 1880 si 1914. Nothing good comes out of it. Din fericire Jeune Ecole a distrus si marina URSS. Dincolo de geografie, Jeune Ecole si rezervele ideologice vizavi de cuirasate si portavioane au îngropat Marina Sovietica. Vrei sa dezvolți o marina: Mahan+Corbett+Jacky Fisher+Ernest J. King+Arleigh Burke. Asta ar trebui sa fie baza.
Revenind la Romanika: Panait & Co arunca banii pe geam modernizând Tarantulele sovietice sa mai tina 10 ani. În ultimii 35 ani FACs sau vedetele purtătoare de rachete nu au realizat nimic în războiul naval. Au fost victima predilecta a elicopterelor si măi nou a USVurilor. Nicio nava militară nu a fost scufundată de o nava purtătoare de rachete de la Razaboiul Iran-Irak încoace.
La aia 375 milioane de euro aruncate pe cele trei Tarantule, mai puneai 250 si luai o fregata de 4500 de tone, mult mai utila în contextul actual.
Dezinteresul pentru dezvoltarea SMFN se vede cel mai bine în programele SAFE: marina nu are niciun proiect cu valoare de cel puțin un miliard de euro. Iar EPC se va realiza după 2030. It is a joke!
Legat de cadână turcească, pana si Miruta a recunoscut în conferință de presa din 5 februarie ca e echipată slab.
In legatura cu Mangalia:
Guvernul roman care i in parteneriat comercial cu Damen la Mangalia trei sa cere scuze olandezilor si
sa reia proiectul corvetelor de a capo. Asa simplu sa
manance galusca in tacere de prostia lor.
Parerea mea.
Tot la fel sa dea ceva subventie Avioane Craiova, sa le
schimbe administratia cu niste parteneri comerciali,
fara legatura la guvern.
România și-ar putea construi nave de război la Mangalia și ar salva și șantierul. Cum ar putea să ne ajute însăși Germania.
Astă toamnă, o delegație de la Rheinmetall a mers la Mangalia la invitația Ministerului Economiei. S-au interesat în detaliu despre capacitățile de producție, fără însă să anunțe ceva. Celor din conducerea șantierului le-au dat impresia că unitatea li se pare mult mai mare decât se așteptau și ar fi pus întrebări și referitor la o împărțire a șantierului.
https://stirileprotv.ro/romania-te-iubesc/stiri/romania-si-ar-putea-construi-nave-de-razboi-la-mangalia-si-ar-salva-si-santierul-cum-ar-putea-sa-ne-ajute-insasi-germania.html
Oh Doamne, asta e o prostie mare cât casa! Aia de la Mangalia nu au mai construit nave militare din 1998. Nu au departament de design si cercetare. Nu au niciun proiect pregătit. Nimic. Zero. Mulțimea vida. Maxim au reparat si modificat nave militare. Sa construiască o nava militară de la zero nu pot si nu au timp. E megastupid.
Daca insista sa le faca la Mangalia si pe alea din SAFE vor pierde banii. Singurii din tara cu care pot semna acum sunt Damen Galati. La Vard inteleg ca le trebuie certificare ORNISS, parc-am vazut ceva astazi pe subiectul asta prin presa, nu mai stiu pe unde. Doar ca Vard s-ar putea sa devina extrem de aglomerati daca muta Fincantieri navele de croaziera la ei…
https://www.sn2mai.ro/images/ActulConstitutivActualizatAGEA30.10.2023.pdf
ceva curios nu prea am eu pregatire juridica , parca exista o dinstictie intre entitati juridice prin el
@Nicolae
Fusei în 2019 la Black Sea and Balkans Security Conference. Si reprezentantul Fincantieri/Vard a zis public ca daca primesc un contract militar ei au doar 80% capacitate sa facă navele aici. Si am înțeles ca s-a menținut aceasta proporție si aici. Ei trebuie sa bage bani în Tulcea mai ales.
Legat de Mangalia si MEC si MApN. Am vb cu Darau (despre alte chestii când nu era ministru)- e usor impachetabil, heirupist si are idei fixe. Genul ăla care neagă realitatea. Miruta e si asta cu PRul si vad ca ce-i servește funcționărimea din MApN recurgiteaza public fără probleme, fără sa gândească. So they’re stupid enough sa dea cu contractul asta de pământ. La MApN e si mai groasă treaba ca și-a pus toți navalistii locali în cap cu achizițiile din Turkyie (cadână ușoară si… alea trei remorchere). E jale mare ca aia de la marina i-au lăsat pe turci se pare să instaleze Adventul pe Hisar, ca nu s-au înțeles cu Thales ptr Tacticos. Si hateul în industrie ptr MApN si marina e mare acum.
Așa ca ăștia vor bate palma cu Rheinmentall ptr o varianta de Hrabri bulgărească ( e singura varianta la banii ăștia si singura produsă de Lursen NVL, subsidiarul RMN acum). Si Mangalia va trânti contractul la mijlocul lui. Se va îneca la mal cu el ca oamenii nu știu meserie.
Oricate comentarii pot exista si orice vom spune fiecare dandu-ne cu pararea un lucru rămâne însă sigur. În contextul situației actuale de la Marea Neagră, România care e un punct cheie de inportanta strategica în regiune și Forțele Navale Române au nevoie stringentă de tehnică militară moderna. De aprox 10 ani in urma Romania si-a dorit sa aiba in inzestrare corvete moderne si fregate moderne iar opinia mea este ca acestea sunt indinspensabile si strict necesare marine militare. Aproximativ 1,5 miliarde de dolari au fost rezervate pentru 4 corvete si modernizarea fregatelor cumparate de la britanici. Dar in guvernele Ciolos si apoi Ciolacu banii s-au evaporat si au fost folositi cu multa prostie in alta parte. In aceasta perioada in presă a fost avansat termenul de 31 ianuarie 2022. Informațiile noastre indică faptul că o decizie trebuia luată până la 21 ianuarie 2022 impreuna cu francezii. Astfel, programul „Corveta multifuncțională” trebuia sa inceapa dar nici de aceasta data nu a fost sa fie din cauzele mentionate si pentru ca tara noastra este condusa de incapabili care isi pleaca capul lor limitat de la Tel Aviv la Bruxelles ca niste idioti, in acest mod facand foarte mult rau tarii. Acum tot din cauza incapacitatii meseriasilor de la butoane in Romania si intereselor meschine, criminale straine, desi avem santiere care ne pot construi tot ce dorim privind marina militara, privim cu neputinta la toate acestea datorita tradarilor, talhariilor si sabotajelor savarsite zi si noapte timp de de 36 de ani.
O corvetă modernă de ultimă generație necesara ieri Armatei din Romania trebuie sa aiba: Capacitate Stealth și Supraviețuire. Senzori și Sistem de Management al Luptei (CMS), Armament Versatil (Multi-rol),Rachete antinava cu rază lungă de acțiune și capacitate de dragoste de precizie (ex. Naval Strike Missile – NSM), Sisteme de lansare verticală (VLS) pentru rachete precum VL MICA sau RIM-162 ESSM, capabile să intercepteze avioane, drone și rachete de croazieră, Tun principal de calibru mediu (ex. Bofors 57mm Mk3 sau Leonardo 76mm Super Rapid) sau mai mare cu muniție programabilă pentru ținte aeriene mici, Război Antisubmarin (ASW), Capacități Aeropurtate și Drone, Sisteme de propulsie de tip CODAD (Diesel și Diesel) sau CODLOG (Diesel-Electric și Gaz), care oferă o viteză maximă de peste 25-28 noduri și o autonomie extinsă pentru misiuni de lungă durată (peste 4.000-8.000 mile marine).
CODLOG = Combinat diesel electric ori gaz
CODLAG = Combinat diesel electric si gaz
O mica diferenta
Si….daca e CODOG, nu merge ? 🙂
Amestecă și tu mai dibaci, Potters, veninul anti Brux & Tel Aviv cu chestiile găsite de te miri care robot AI…
@Potters
vezi ca programul corvetelor a guvernului Ciolos a fost facut praf de Dragnea, care a nu a vrut incredintare directa, ca face el licitatie….
Asta e ce zice AI-ul:
Iată cronologia principală a evenimentelor:
1. Perioada Dragnea (2016 – 2019): Blocaje și Suspiciuni
2016: Guvernul Cioloș inițiază achiziția prin atribuire directă către șantierul Damen Galați. După instalarea guvernului PSD, Liviu Dragnea contestă procedura, numind-o „ilegală”, și insistă pentru o licitație publică.
2018: Este lansată licitația pentru 4 corvete și modernizarea fregatelor „Regele Ferdinand” și „Regina Maria” (buget: 1,6 mld. euro).
Ianuarie 2019: Procedura este suspendată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), care sesizează Parchetul Militar din cauza unor suspiciuni de nereguli în derularea licitației.
HotNews.ro
HotNews.ro
+5
2. Câștigarea Licitației și Blocajul Post-Dragnea (2019 – 2023)
Iulie 2019: Asocierea formată din Naval Group (Franța) și Șantierul Naval Constanța este declarată câștigătoare, cu modelul Gowind 2500.
2020 – 2022: Contractul rămâne nesemnat. Apar dispute privind costurile (creșterea prețurilor la materiale) și solicitări ale francezilor de actualizare a prețului, refuzate de statul român.
August 2023: MApN anulează definitiv licitația. Motivul oficial: Naval Group nu a semnat acordul-cadru, iar oferta clasată pe locul doi (Damen) nu a putut fi acceptată din lipsa fondurilor suplimentare necesare (aproximativ 50 mil. euro).
Europa Liberă România
Europa Liberă România
+5
3. Situația în prezent (2024 – 2026)
După eșecul licitației, România a adoptat o strategie de achiziții fragmentată:
Achiziția din Turcia (2025): În martie 2025, CSAT a aprobat cumpărarea directă a unei corvete ușoare din clasa HISAR din Turcia (ASFAT), cu livrare estimată în cursul anului 2025/2026.
Negocieri cu Damen (2025): Guvernul a reînceput discuțiile cu șantierul de la Galați pentru construcția a trei nave de luptă noi, printr-un contract estimat la 500 mil. euro.
Proiectul European: România s-a alăturat programului Corveta Europeană Multirol (EPC), cu orizont de livrare pentru prima navă în 2030.
Iata si un articol de presa cu toata tevatura corvetelor si modernizarii fregatelor:
https://romania.europalibera.org/a/anularea-contractului-pentru-dotarea-fortelor-navale-cu-noi-nave-si-modernizarea-a-doua-fregate-vechi-prohodul-inzestrarii-fortelor-navale/32541223.html
Ai informatii la cateva clicuri distanta, trebuie doar sa vrei…gasesti surse multiple…
ai nimerit-o cu Ciolanu, asta, Ciolacu, reprezentant de frunte a partidului care a bulit dotarea nu doar pt marina militara….adevarat, in ultimii ani psd+pnl, ca asa a vrut primul ficus,scuze,primul dulap, ptiu, primul turist Klaus
Cred ca in materie de lupta pe mare razboiul din Ucraina nu are mare relevanta, chiar daca flota rusa (o flota militara in toata puterea ei), a fost facut praf de ucraineni, care astia nu au nici macar o nava de lupta…
Motivul este simplu: rusii au fost toata viata lor o rusine de putere navala.
Incepand cu razboiul din 1905 – umiliti de japonezi, care le-au capturat nave si echipaje, mergand mai departe cu WW1 unde marina rusa n-a existat deloc, continuand cu WW2 unde iarasi marina rusa n-a prea contat desi nici germanii nu aveau nus ce forte navale si ajungand la sovietici care aveau nave multe dar vai mama lor.
Dupa caderea URSS lucrurile au involuat chiar mai mult, asfel incat succesul ucrainean nu este foarte relevant pt viitorul luptelor pe mare, sau nu este la fel precum razboiul terestru si cel aerian. La rusi, pe langa tehnologia depasita mereu de ceilalti, problema echipajelor s-a facut mereu simtita. De o extrem de proasta calitate (si matrozi si ofiteri) acest perpetuu necaz se face simtit si in ziua de azi.
In rest, cel mai probabil, ca navele autonome si AI vor face lege pe marile lumii in 20-30 de ani, desi lucrurile sunt mai complexe in cazul navelor total autonome, macar si pentru faptul ca fara echipaj la bord pot tinta preluarii ostile de alti, cu echipaj, iar in caz de avarii/lovire ramai fara nava…
Se chema cumva împletirea de informații false cu frânturi de adevăr, dar am uitat termenul. Zici că în guvernul Cioloș s-au evaporat banii? I-o fi băut, probabil. Haios e că eu îmi amintesc un pic altfel lucrurile, parcă nu Cioloș a trântit la coș programul corvetelor, ci un partid de lătrăi ocazional înfășați în tricolor, îmi scapă numele acum…
Pt inceput hai sa invatam ce era corveta la comunisti. Ca de-acolo porneste neintelegerea (Tarantul erau clasificate corvete la noi cand au venit si chiar si o perioada relativ lunga dupa 90).
Si prin anii 60 existau niste corvete AS (vanatoare submarin) luate sh de la sovietici, veteranii asa le numeau.
Definitiile sunt scrise de cpt rangul I Ilie Manole, una dintre autoritatile pe linia asta, a lipirii etichetelor, in anii 80.
Dpdv al denumirilor erau constrangeri mari pt ca pe de o parte exista propaganda pura autohtona (tip crucisatorul usor port-elicopter „Muntenia”), pe de alta influenta puternica a doctrinei navale sovietice din Pact care clasifica altfel decat occidentalii navele (nave lider, crucisatoare portavion, crucisatoare de batalie samd).
Chiar daca marinarii de la noi o rupsesera cu rusii, erau in Pact si inca vorbeau pe limba lor, se raportau la clasificarile sovietice, vrand-nevrand, in special pt a „umfla in pene” navele, devenite ca regula generala cu o clasa superioare in clasificari.
La Muntenia cu 2, nu s-au multumit cu una, era si o grandomanie tipic balcanica, „realizare de exceptie a epocii”.
Atunci politrucii se bagau in seama in clasificari, acum „wikiotii”, aia insa erau putini, fara vreo pretentie de competenta, spre deosebire de astia multi, noi, crowdsourcingul.
„Corveta (fr. corvette)= velier militar cu trei catarge, armat cu tunuri. Era mai mare ca bricul si mai mic decat fregata, in schimb era deosebit de manevrier; avea deplasament mic (cca 1000 t) putere de foc redusa, puntea continua de la prova la pupa.
A inlocuit fregata in actiuni de legatura; a rezultat dintr-o ambarcatiune cu rame si vele. La mijlocul sec. XIX a ajuns sa aiba arborada alcatuita din trei catarge, lungimea de 30 m si tunuri de cal 30 mm. In timpul ultimului razboi mondial au fost construite multe corvete destinate sa protejeze convoaiele impotriva submarinelor, fapt pentru care puterea de foc i-a fost mult marita prin armament antiaerian si antisubmarin (fr. corvette).”
Alta definitie:
„Corveta- nava care a preluat numele velierului medieval destinat mentinerii legaturilor dintre nave. Intre 1939-1940 corveta avea deplasamentul 900 t, viteza de 16-17 Nd si dotare corespunzatoare: artilerie de 100 mm si calibru mai mic (tunuri aa), bombe antisubmarine, etc. In flotele de azi indeplineste misiuni de insotire (escorta). Nava mai este cunoscuta si sub denumirea de vanator de submarine.”
Mai departe, vedeta.
„Vedeta (fr. vedete)= nava militara mica destinata sa desfasoare misuni pe fluviu sau in apropierea tarmului. Caracteristici: deplasament 60-130 t, V= 30-60 nd, B= 3-10 m.
Vedeta purtatoare de rachete= v destinata sa atace inamicul cu rachete. Caracteristici D= 200-250 t, L= 40-49 m, B= 6-7 m, T= 3-2,5 m, V= 35-42 Nd; raza de actiune cca. 300 Mm, armament= rampe de lansare a rachetelor, tunuri antiaeriene.
V. Torpiloare= v. destinata sa atace inamicul cu torpile. Caracteristici D= 25-100 t, L= 20-30 m, B = 3-4 m, T= 0,8-1,2 m, v= 40- 50 Nd, raza de actiune 500 Mm; armament: torpile, tunuri automate sau mitraliere.”
La francezi exista si avizou (” 1.nava mica, rapida, destinata sa mentina legatura pe calea apelor pe acvatorii bine stabilite. 2. Nava de lupta usoara, manevriera, armata cu artilerie de calibru mic.”).
Cum englezii nu pot accepta neam ca francezii inventeaza ceva, au scos povestioara cu Churchill reinventand apa calda, corveta, pe post de baleniera transformata in nava de lupta pt escorta convoaielor.
El doar a pus un sclipici memorabil usor, ” cheap and nasty”, cu lipici la gospodine, dincolo de clasificarile marinaresti, savante, asta a fost si inca e o definitie accesibila si cu priza populara.
Nu conteaza istoria precedenta si in caz ca intreaba cineva, francezii denumisera din greseala o categorie diferita de nave cu numele asta.
Nu stiau care e adevarata corveta.
la navele fara echipaj eu tot as pune un echipaj foarte mic de maxim 10 oameni
„https://www.navalnews.com/naval-news/2025/11/bulgarias-first-mmpv-90-corvette-begins-sea-trials/ It appears to be a very good ship with ample helipad space and some upgrade options. IMO…
Nicolae daca te prind astia de la FNR arunca cu aghiazma pe tine si te supun unor slujbe de exorcizare ca sa scoata rachetele din tine ca prea insisti cu ele.Tu nu pricepi ca rachetele nu sunt bune nici in discursuri daramite pe nave.
Ii doare fix in dos pe instelatii MApN de mine, ei se-nvart in alte sfere… E pacat de oamenii care duc greul, ca p-aia de sus nu-i intereseaza soarta alora de jos ca altfel le asigurau conditii ceva mai bune. Ei vor o colectie de fiare vechi doar ca sa mentina functiile de comanda…
Suntem in sec. XXI, aviatia face legea in marile inchise iar noi ne ferim de rachete antiaeriene la bordul navelor ca dracu’ de tamaie desi avem ditamai hurdubaiele de 5000 tone, la fel de stealth ca faru’ de la Tuzla cand e senin afara…
@nicolae Felicitari pt articol ! Super mega interesant si cu foarte multe informatii inedite!
Ai afirmat ca : Ei (instelatii din MAPN.Ro si in cazul de fata FNRo) vor o colectie de fiare vechi doar ca sa mentina functiile de comanda…Total de acord cu tine dar daca vor sa mentina functii de comanda, in logica lor cat mai multe, de ce sa le mentina pt fiare vechi si nu pt tehnica de lupta noua?!
Pentru FNRo personal as vedea dotarea ei cu 3 fregate (2 Type 22 R si 1 Marasesti, pe viitor unele noi), 3 submarine Scorpene, 6 corvete (4 Sigma 10514 si 2 Hisar), 6 OPV-uri gen corvete usoare (4 OPV 2600 si 2 Tetal-2) si 6 VPR (3 Trantul-1 si 3 Sigma 6110). Toate astea suplinite de 6 deminoare (4 Musca si 2 Sandown), 3 puitoare de mine (1 Corsar si 2 nave noi), 3 nave auxiliare (Croitor) 3 remorchere mici (Stan Tug 1606) 6 remorchere mari (3 Project 1395 si 3 Med Marine), 3 nave pt scafandrii (Venus), 1 Grigore Antipa, 5 nave de comanda. Am enumerat materialul existent al clientului + ceva noutati. Mai este si flota pt fluviu cu 23 nave de lupta (3 M.Kogalniceanu, 5 Smardan, 12 VD-141, 3 ESM-12) si 9 nave de sprijin si auxiliare.
Sigur vor fi si o panoplie de drone aeriene si navale, elicoptere si avioane dedicate luptei ASW, ECR si SAR. Cu sguranta va trebui adaptat systemul containerizat pt armamentele de pe navele FNRo.
Numarul de nave din dotarea FNRo se poate augmenta, normal cu nave noi, de preferinta fabricate in Romania dar in limita bugetului disponibil alocat de GuvRo si MApN.Ro in aceasta privinta, care sincer sper sa cresca odata cu cresterea PIB-ului Romaniei.
Deci instelatii din ArmRo/FNRo ar avea ce comanda pt ca sincer efectivele si numarul tehnicii de lupta a tuturor categoriilor de forte din ArmRo ar trebui sa creasca pt ca Romania are pozitia geografica si strategica pe care o are plus ca este in curs un razboi intr-o tara cu granita comuna la est de Romania.
Daca am dat-o prea mult in sf-uri, cu barcutele pe care le-as vedea in dotarea FNRo, sa nu fie cu suparare!
Am uitat un amanunt graitor pt nivelul MM pre-89: navele logistice Constanta, Midia figurau inainte de 90 ca escortoare.
Asta intr-un catalog de-ala cu flotele lumii, scos atunci, nu mai retin daca era Janes sau altul.
Deci nave de lupta, nu auxiliare, cum au devenit ulterior, pt tot felul de nazdravanii exotice, gen nava-desant pt bepeuri, cireasa de pe tort.
https://en.globes.co.il/en/article-israel-aerospace-delivers-unmanned-sub-to-germany-1001536018 So, after Germany, the next country is Greece, 80 million euros…
https://x.com/Gloz111/status/2026937296491004186?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E2026937296491004186%7Ctwgr%5E1f719e202f767176b2928342c2f199b25867583b%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fwaronline.org%2Ffora%2Findex.php%3Fthreads%2FD092D0BED0B9D0BDD0B0-D181-D098D180D0B0D0BDD0BED0BC.21%2Fpage-2099 Is moving towards the shores of Israel…
https://www.youtube.com/watch?v=PZF12R-zZe4
Ministrul Apărării, Radu Miruță, în direct la B1 TV
1. Corveta din Turcia urmează să vină până în luna aprilie (min. 45:23)
2. Nava de patrulare (probabil referire la cele din SAFE) este mai scumpă pentru că e mult mai bine dotată (min. 45:47)