AAROK si MQ9

AAROK, UAV din clasa MALE construit de compania franceza Turgis & Gaillard (o companie de 300 de persoane), a fost una dintre noile aparitii de la Salonul Aerian Le Bourget de anul acesta.
Aceasta este o propus pentru fortele armate franceze si institutiile guvernamentale, pentru a deveni o alternativa la americanul MQ-9 Reaper deja in uz in fortele franceze, dar si ca o alternativa  la eurodrona europeana, fiind capabil de operatiuni multidomeniu pe uscat si mare.
La o masa totala la decolare de 5,5 tone, drona poate acrosa pe cele 6 puncte de prindere pana la 1,5 tone de munitii (4 bombe ghidate Safran AASM Hammer de 250kg fiecare sau 2 bombe a cate 500kg și/sau rachete antitanc Lockheed Martin AGM-114 Hellfire) sau diverse  containere si sisteme de senzori. Anvergura aripilor lui AAROK este de 22 de metri si lungimea de 14 metri, iar autonomia de 30 de ore in mod recunoastere (ISTAR, doar cu senzori ambarcati), performantele fiind degradate (autonomia spre 24 de ore complet incarcat cu sarcina de 1,5 tone) de cazurile in care transporta munitie.
In expozitie drona a fost prezentata si cu optiunea unui senzor electro-optic Safran Electronics & Defense Euroflir 610, conceput pentru Eurodrone. Tot la capitolul senzori, drona poate integra radarul Thales Searchmaster sau un modul de recunoastere electronica.
Eurodrona
Pentru propulsia prototipului este folosit un motor Pratt & Whitney Canada PT6 cu o putere de 883 kW / 1200Cp urmand ca ulterior, in versiunea de serie, sa fie integrat Safran Ardiden 3 sau GE Aviation Catalyst.
Un sistem va fi compus din doua statii de sol si trei aeronave, confguratia cabinei de comanda fiind similara cu cea a Patroller-ului, care va intra in curand in inventarul fortelor terestre franceze.
Primul zbor al aeronavei, dar mai intai cu un pilot la bord, este planificat pana la sfarsitul acestui an. Dupa ce va acumula pana la 100 de ore de zboruri de test se va trece la zboruri autonome secondate de comanda distanta. In cazul gasirii unui prim client, programul de teste si omologari poate fi accelerat pentru a putea atinge capacitatea operationala initiala a Aarok pana la sfarsitul lui 2025. Primele zboruri sunt asteptate pentru sfarsitul acestui an sau inceputul lui 2024.
Se are in vedere colaborarea producatorului cu autoritatea aeronautica franceaza pentru a reglementa zborul autonom al Aarok. Asamblarea se va face la Blois iar peste doua treimi din piese sunt realizate la Echirolles, la periferia orasului Grenoble.
Pretul unui Aarok este asteptat a fi undeva intre cel al Bayratar TB2 si cel al MQ-9 Reaper (apropiat de caracteristicile tehnice ale acestuia din urma, si probabil si de pret), depinzand si de volumul de comenzi, de alegerea echipamentelor pentru configuratia standardizata omologata, eventual de interesul agentiei de armamente franceze ( DGA).
Intre timp Olanda a primit aprobarea din partea Departamentului de Stat al SUA pentru inca un lot de 4 sisteme MQ-9A Block 5 Reaper, tranzactie cu o valoare maxima de 611 milioane dolari americani. Contractorul principal al afacerii este General Atomics – Aeronatical Systems.
Olandezii mai opereaza inca 4 exemplare din varianta A a Reaper, neinarmate. Acestea vor fi probabil modificate in curand pentru a fi inarmate.
Asteptata tranzactie se refera la 4 statii de control de la sol, 3 MQ-9 MGCS UAV, pana la 30 de sisteme de navigatie inertiala si prin satelit cu module SAASM sau M-Code, pana la 8 sisteme de tintire AN/ DAS-4 si pana la 20 de radare cu apertura sintetica Lynx AN/APY-8. Mai este posibil sa includa motoare,  radare cu apertura sintetică Selex Seaspray, radare marine SeaVue, lansatoare M299 pentru Hellfire ATGM, radiouri AN/ARC-210, terminale de date, statii de testare si alte echipamente si servicii de intretinere.
Planificarea Ministerului olandez al Apararii prevede livrarea acestor MQ9 pentru 2026.

 

Marius Zgureanu

Page d’accueil | AAROK

27 de comentarii:

  1. PT6 al lui Pratt & Whitney Canada are o carieră excepțională, declinat în diverse puteri si adaptat la o grămadă de aeronave.

    6
  2. Urata drona…Parca e un Tucano transformat in drona..

    5
    • @gerula…urat ca urat dar e mult mai rudimentar decat Reaperul cu aerodinamica aia de planor de unica folosinta din WW2. Chiar nu stiu de ce s-a prostit asa echipa care l-a proiectat.
      O gramada de chestii nu prea au sens, sectiunea rectangulara a fuselajului, sectiune frontala fusela foarte mare (si volumul fuselajului la fel), poate ar fi meritat o aripa amplasata mai sus (median sau „shoulder”) pt, a usura acrosarea armamentului in mediul ala „rough” cu care se lauda ei, elice in bot care inchide sau afecteaza destul de naspa posibilitatea de amplasare a unui radar orientat spre inainte, samd.

      6
  3. ce mi se pare mie ciudat la conceptul AAROK e ca forma, cu motorul in fata si aripile jos; are nevoie de un tren destul de inalt si drept consecinta are nacele pentru tren in aripi, un spatiu mai degraba pentru portanta si incarcatura utila

    sunt curios de ce au ales aceasta solutie constructiva, care ar fi avantajele; ca de furtivitate nu poate fi vorba.

    • ,,The Aarok’s design is intended to allow operations from rough fields, with notably robust landing gear being one of the key features of the prototype.”
      https://www.thedrive.com/the-war-zone/frances-largest-ever-drone-has-broken-cover
      Citisem undeva ca spera sa fie mai ieftina decit Baykar Akinci, la capabilitati de Reaper… Multa bafta.

      3
    • Turgis & Gaillard au proiectat terenul de aterizare pt operare cu precadere pe teren accidentat, jambele trenului sunt destul de inalte incat sa permita montarea bilei optronice si a radarului in partea ventrala
      In podurile in care se retracteaza cele doua jambe de sub planuri, sun instalati si senzorii SIGINT si cei de “spionare” a retelelor de telefonie mobila (IMSI catcher)
      Cred ca din cifre nu se intelege usor cat de mare este: https://www.youtube.com/watch?v=uDuguYeO2Lk&t=114s

      7
    • Steppe asta din poza e un prototip, la ei pe site apar randari cu bila optoelectronica si radar intr-o nacela ventrala, de aia au nevoie de trenul inalt
      Foarte bine arata pe hartie, daca o duc pana la capat o sa fie o scula grozava cred eu

      2
      • va multumesc pentru explicatii; se pare ca francezii incearca o alta abordare, sper sa le iasa ca nu e bine sa fie toate la fel.

        3
  4. Ceea ce m-a impresionat la Aaarok sunt dimensiunile generale si forma clasica de avion, cu elice tractiva si nu propulsiva, forma preferata si astazi.
    Despre dimensiuni, doua poze elocvente:
    https://twitter.com/GarethJennings3/status/1669003130858532865/photo/1
    https://twitter.com/GarethJennings3/status/1669003130858532865/photo/3

    7
    • E mult mai mare decat credeam ca e. Multumesc pentru poze

      2
    • culmea este ca motorul PT6 de la P&W se preteaza exact pt configuratia PUSH, nu PULL (este un motor cu reverse air flow ), in rest este un motor super fiabil, cu utilizari atat de extinse incat e aproape imposibil sa nu gasesti mecanici, piese si consumabile oriunde pe glob

      configuratia PULL este mai eficienta (atat mecanic cat si aerodinamic), si atata timp cat in conul frontal nu e nevoie de spatiu pt radar, si nu exista pilot (ca elicea sa obstructioneze vizibilitatea) este o solutia optima

      5
    • „La o masa totala la decolare de 5,5 tone, drona poate acrosa pe cele 6 puncte de prindere pana la 1,5 tone de munitii” – mie unuia nu mi se pare prea grozavă performanța tehnică.

      Dar, da, ca obiect – strict ca design – arată excelent!

      1
    • Vash the Stampede

      Dap. Exact la asta m-am gandit si eu! Fix forma clasica de avion de vanatoare… mi se pare destul de ochioasa de felul ei… in orice caz, mult mai aspectuos comparativ cu Watchkeeper de la Thales…

      2
    • – elicea tractiva are in general dezavantaje pt o platforma de recunoastere/loitering pt ca obtureaza campul spre inainte, predispune la lovirea senzorilor de particule aruncate de elice la decolare/aterizare , contaminarea cu fluide scurse din zona motorului, samd.
      – elicea tractiva are rost la avioanele pilotate cand trebuie sa amplasezi pe cat posibil carlinga in zona CG (centrul de greutate) si a celui de presiune (cele doua fiind f apropiate) si cand ai nevoie musai ca CG sa fie in fata CP si te avantajeaza un motor in fatza, cand vrei ca motorul greu sa nu zdrobeasca echipajul in cazul unei aterizari fortate, samd
      – pt o platforma de loitering are sens sa pui grupul moto-propulsor in spate din mai multe motive: tii aripa in aer „curat” fara turbulentele generate de elice, senzorii sunt tot in aer curat, poti monta antene cu vedere spre inainte neobturata, elicea creaza o zona depresionara in partea din spate a fuselajului „lipind” fileurile de aer si imbunatating curgerea laminara.
      Forma initiala a Predatorului, MQ-1 aia din anii ’90 a fost gandita cu foarte mult cap de aia a tot fost copiata si ras-copiata de diverse drone. Chestia asta face de ras proiectantii de avioane francezi. Arata cam ca ceea ce se cheama „aeromodel captiv faza I” adica alea pe care le fac elevii ca sa invete din ce se compune un avion si sa apuce sa-l zboare inainte sa se plictiseasca sa-l termine. Pe care au pus sau vor sa puna o gramada de echipamente scumpe.
      Eu vad in el o gramada de „design by commitee”.

      3
      • Aarok este foarte diferita de ce s-a facut pana acum. Vezi vreo logica, chestii pro la configuratia aleasa de ei?

        1
        • @nicolae,
          personal nu prea vad avantaje la zburatoarea francezilor, mai mult dezavantaje.
          A fi diferit nu e o calitate in sine. Aeronavele (mai ales militare) sunt proiectate pe criterii tehnice si mult mai putin estetice sau de „look” decat vehiculele civile sau de larg consum. Mie aparatul asta imi seamana ca alura si dimensiuni cu o chestie proiectata spre sfarsitul WW-2, gen Skypirate (https://en.wikipedia.org/wiki/Douglas_XTB2D_Skypirate)
          Ceva care aerodinamic e din alt secol.

          • Stiind ca te pricepi la zburatoare incercam sa aflu daca tu intuiesti vreun motiv / avantaj pentru care au ales o configuratie radical diferita de ceea ce s-a tot facut pana acum.
            Uite, de exemplu, @iat spune mai sus ca, citez, o „configuratie PULL este mai eficienta (atat mecanic cat si aerodinamic), si atata timp cat in conul frontal nu e nevoie de spatiu pt radar, si nu exista pilot (ca elicea sa obstructioneze vizibilitatea) este o solutia optima.”
            Totusi, Turgis & Gaillard astia nu par chiar niste neica nimeni chiar daca nu au experienta lui Dassault, de exemplu. Iar jucaria asta au dezvoltat-o cu fonduri proprii asumandu-si niste riscuri. Din acest motiv te intreb, poate tu, sau @iat de exemplu, sau oricine alticineva care are habar (sa ne amintim de @buzu) reusiti sa vedeti ceea ce eu nu pot.
            P.S. Look-ul tine de gusturi, cand vine vorba de chestii militare, look-ul nu conteaza, sunt 100% de acord cu tine. Iar a fi diferit doar de dragul de a fi diferit, iarasi, e o prostie, sunt de acord cu tine.

            1
  5. Herr Von Renn Weg

    Ammmm… 611 milioane pentru 3 aeronave plus multe piese si accesorii? Sau 3 sisteme x 3 aeronave, sau 4 sisteme x 3 aeronave? Nu prea inteleg. Diferenta de pret ar fi enorma, de la 50 la 200 de milioane per aeronava!

    • Reaper-ul ,,troaca” era 20 mil$ 2020. Cu inflatia pina la livrare sare de 30 Adauga ,,ancadramentele” care sunt mai scumpe decit ,,zburatoarea”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *