S-a lansat competitia pentru obuziere autopropulsate

Ca nu trebuia folosit acest sistem de achizitie extrem de pagubos pentru dotarea armatei ci incredintarea directa, este o cu totul alta discutie. De asemenea, ca sansa ca acesta competitie sa se transforme intr-un contract ferm este redusa, este – iarasi – o alta discutie de purtat, atat timp cat Romania n-a fost in stare sa semneze cu cineva contractul pentru achizitia celor patru corvete, sau mai de curand, n-a fost in stare sa negocieze cu probabil, singurul producator disponibil, un contract pentru cumpararea de sisteme anti-aeriene de tip MANPADS.

Lasand la o parte sansa ca obuzierele auto-propulsate sa si intre in dotare in termenul preconizat in documentele oficiale – 5 ani de la semnare, cateva lucruri sunt interesante.

In primul rand faptul ca in urma cu 10-11 ani discutia despre obuzierele autopropulsate era axata pe sisteme pe roti nu pe senile si asta din varii motive: pretul mai mic, viteza mai mare de deplasare pe drumuri asfaltate, ritmul mai rapid de livrare, masa mai mica ca si credinta ca nivelul de protectie nu trebuie sa fie prea ridicat. Ei bine toate aceste argumente au fost date la o parte si s-a ajuns, corect dpmdv, la solutia cu obuzier pe senile, grad ridicat de protectie si o mobilitate mai buna pe orice tip de teren.

O alta posibila explicatie ar putea sa vina si de la arma tancuri, arma care in urma cu 10 ani nu prea mai era luata in serios, la nivel de dotare cu tancuri noi pentru cinci batalioane, dar acum s-a cam batut in cuie ca vor fi cinci batalioane de tancuri modern si de aici probabil si necesitatea ca artileria grea sa fie tot pe senile, sau interesul brusc pentru MLI-uri pe senile si ele.

In cel de-al doilea rand, numarul de sisteme dorite: cinci a cate 18 obuziere fiecare. Un numar, sa recunoastem, necesar dar cu totul necredibil de luat in considerare inainte de razboiul din Ucraina. Inainte de 24 februarie 2022 se discuta despre o achzitie mult mai mica, undeva la nivelul de 18 unitati. Ei bine si aici lucrurile s-au schimbat, declarativ macar.

Deocamdata discutam despre trei sisteme a cate 18 obuziere calibrul 155mm (restul de 36 de unitati ar trebui contractate dupa anul 2028, cand primele 54 ar fi deja in dotare), la care se adauga vehiculele auxiliare, dupa cum urmeaza:

  1. Obuzier cal. 155 mm auto propulsat, pe senile – 18 unitati;
  2. Teava cal. 155 mm, de rezerva – 9 buc;
  3. Masina specializata de transport si incarcat muniții – 12 vehicule;
  4. Post de observare de artilerie auto propulsat – 9 unitati;
  5. Autostație meteorologica – 1 bucata;
  6. Mijloc tehnic de evacuare a echipamentelor avariate (TEHE-VAC) – 3 unitati;
  7. Sistem de cercetare acustica – 3 unitati.

Ca termene de livrare, primele 18 obuziere ar trebui sa vina dupa doi ani si jumatate de la semnare, al doilea lot de 18 dupa 40 de luni si al treilea lot dupa fix cinci ani.

Ce nu se vede aici, va face poate obiectul unei viitoare achizitii, este dotarea cu radare de artilerie, fara de care – in ziua de azi – nici n-are rost sa te apropii de front. De asemenea nici dotarea fiecarui batalion cu propria unitate de cercetare aeriana pe baza de drone n-ar fi o idee exagerata. Adica daca tot pui un milliard de euro pe masa, mai pune cateva zeci de milioane de euro si pentru radare de artilerie (contra-baterie) si cateva drone de fiecare unitate. Pentru ca altfel raza mare a acestor sisteme nu-ti aduce prea multe beneficii….

Nu stiu cate radare ar reprezenta un numar suficient,  cate obuziere per radar ar fi necesare, la care trebuie adaugata cercetarea aeriana, dar cred ca ar trebui sa avem in vedere suficiente sisteme de cercetare pentru a asigurarea unei cat mai mari independente pe front pentru fiecare unitate in parte, pentru o cat mai mare flexibilitate a subunitatilor componente, cu atat mai mult cu cat se vede in Ucraina cum comanda centralizata, prea centralizata, face mult rau ambelor parti implicate.

In privinta radarelor contra-baterie nu stam deloc bine, Romania avand pana acum comandate doar sase astfel de radare  –  AN/TPQ-53 de la Lockheed Martin, ori daca incepem sa adunam artileria reactiva si viitoarele batalioane de obuziere ne cam da cu virgula, adica nici macar un radar per batalionul de artilerie (MLRS+obuziere).

Dar sa avem rabdare, poate daca vedem contractul pentru obuziere semnat, in viitor va creste si numarul de radare contra-baterie in inzestrarea artileristilor. Poate…

La nivel de munitie, cantitatile sunt intradevar reduse dar aici n-ar trebui sa avem o problema daca concomitent cu lansarea acestei achizitii s-ar pune in practica si fabricarea in Romania a munitiei calibrul 155mm, adica cat de prosti sa fim sa cumparam o arma si sa nu fabricam munitia, macar pe cea simpla, nu ma refer aici la proiectile ghidate sau dotate cu sub-munitie AT. Oare se pregateste fabricarea in tara a proiectielor de 155mm, sau suntem doar prosti?!

Lovitura 155 mm cu proiectil exploziv – 17.352 buc

Lovitura 155 mm cu proiectil fumigen – 324 buc

Lovitura 155 mm cu proiectil de iluminare – 324 buc

Lovitura 155 mm cu proiectil inert (pentru instruire) – 720 buc.

Intreaga cantitate de munitie ceruta trebuie sa ajunga in Romania dupa 30 de luni de la semnarea contractului

In privinta competitorilor aici lucrurile sunt relative simple si avem trei posibile companii:

  • Coreenii de la Hanwha Aerospace cu K 9 Thunder. Sigur vor fi in competitie;
  • Germanii de la KMW si Rheinmetall cu PzH 2000;
  • Americanii de la BAE Systems cu M109 Paladin, probabil varianta A7.

Nu discutam aici preturile propuse, ci doar datele tehnice iar aici Paladinul sta cel mai slab dintre toate.

Daca ne uitam la raza, este singurul care ofera doar 20km cu proiectile normale, dar asta nu-i de mirare atat timp cat K 9 si PzH au o teava de lungime de 52 de calibre, iar M 109 vine cu o teava de doar 39 de calibre. Abia sistemul ERCA – Extended Range Cannon Artillery (M1229) – va detine o teava de 58 de calibre dar deocamdata ERCA nu stiu sa fie in dotarea US Army.

Nici rata de foc nu face furori in cazul Paladinului, fiind bine in urma celor doua obuziere posibil concurente. Astfel, Paladin vine cu o rata de foc sustinuta de doar 1 lovitura pe minut si maximum 3-4/minut in rafala, in timp ce PzH 2000 trage si trei proiectile in 10 secunde sau 10 pe minut. K 9 Thunder poate lansa trei proiectile in 15 secunde si 6-8 proiectile pe minut timp de trei minute. De asemenea, pentru foc sustinut, obuzierul coreean poate trage intre 2 si 3 proiectile pe minut, adica de doua, trei ori mai mult decat Paladinul.

Raza ambelor obuziere (PzH si K9) atinge 40 de km fara proiectile reactive, in timp ce in cazul M 109 se ajunge la 30km cu proiectile reactive si doar cu Excalibur atinge 40km.

Daca tot discutam despre proiectile reactive – rocket-assisted projectile (RAP), PzHul atnge 67 de km, iar K9 bate si el la 54km.

Indiferent cum rasucim aceasta achizitie nu cred ca Paladinul are cum concura cu K9 si PzH, cu atat mai mult cu cat pare ca este si foarte scump, dar la noi lucrurile nu sunt niciodata cum ar trebui sa fie, pentru ca daca stam stramb si judecam drept cred ca suntem singura tara cumparatoare de rachete anti-nava NSM (cu exceptia SUA) care am cumparat racheta norvegiana din Norvegia dar via (contabiliceste vorbind) Raytheon.

Ramane de vazut ce oferte vor fi depuse pana pe 10 septembrie, dar ca sa nu va faceti prea multe iluzii, ofertele vor fi foarte generale, pentru ca MApN n-a anuntat public si datele tehnice importante: raza de actiune, rata de de foc, numarul de proiectile pe care fiecare obuzier trebuie sa-l aiba in dotare, cate proiectile per teava sa poata fi lansate etc. Aceste… amanunte vor fi disponibile pentru companiile calificate in etapa a II-a. De ce?!

Adica vor sa cumpere o masina dar nu anunta ce culoare, ce fel de transmisie etc. Asta garanteaza ca vor fi mai multe etape de calificare, posibilitati de contestatie si una peste alta, in loc sa anunti clar ce vrei sa cumperi, sa te informezi tu ca MApN (ca ai si tu artileristi si oamenii aia cam stiu ce vor), sa incepi poate un dialog competitiv si apoi o decizie ferma, o tot lalaie cu etape de calificare, contestatii etc.

GeorgeGMT

163 de comentarii:

  1. „Adica daca tot pui un milliard de euro pe masa, mai pune cateva zeci de milioane de euro si pentru radare de artilerie (contra-baterie)”

    S-au cumparat 6 AN/TPQ-53 anul trecut.

    14
  2. „Americanii de la BAE Systems cu M109 Paladin, probabil varianta A7.”

    Sanse undeva pe langa zero.

    7
  3. O sa dureze mult si bine. In curand se fac 10 ani de la inceputul povestii corvete. Noi vrem armament cand bugetul tarii e pe minus?

    6
    • Fără îndoială că vrem și ne trebuie armament! Ar fi și bani, zic io…

      Dar dacă toate paralele, inclusiv imprumuturi de zeci de miliarde de epuroi, se duc pe pensii speciale și pe salarii grase pentru campioni la Solitaire, tute și impostori cu doctorate false (în timp ce banii europeni sunt ignorați că-s mai greu de furat) iată cum licitația „rezolvă” problemele: împingând spre nesfârșit cheltuieli concrete și necesare, ca să rămână bani de tocat pe poșete, șpăgi și vouchere de vacanță.

      Personal, eu unul sunt adeptul licitațiilor – dar făcute profesional și responsabil. Si nici într-un caz ca ăsta, al obuzierelor, când suntem cu apa la gură și războiul la ușă!

      12
  4. K9 clar ar fi ok pt noi…. Infima ccantitatea de munitie… Comanda la Uzina de Armament BAbeni sa faca … DAr nu mai avem pulberi… Ghinion uber aless…
    Si daca este sa vorbim tehnic, parca asa ceva macar jumate din ele…
    The K9A2 with fully automatic ammo loader
    https://www.youtube.com/watch?v=GPxytGAhuAk

    12
  5. Interesanta si ce este la sarbi…
    Serbian Yugoimport Aleksandar 155 mm 52 calibre self-propelled artillery system
    https://www.youtube.com/watch?v=E3nMbvPnmk8
    Pus pe un camion militar Roman NOu ar fi ceva mai jos ca statura.
    Tragi si fugi… Ar fi ceva gen archer dar mai autohton…

    7
  6. Si continuarea a ce am pus mai sus cu
    Serbia Titan Maas 155 modular howitzer system
    https://www.youtube.com/watch?v=qWfXVTYMKRA
    Traforaj viteza, mama ei de cercetare… (la noi vb, ca ei au…)
    Pulberea la Fagaras…repornita.
    Proiectile la Babeni… deja produce.
    Sasiul Roman Brasov… au deja camionul (trebuie produsa cantitatea)
    Si restul ansamblelor se pot face si in privat.
    Sunt multe firme ce intrunesc standardele de calitate si productie, plus capacitate…
    Asa am avea un produs propriu si ar manca si industriile ceva…

    11
    • Titan Maas asta chiar e smecher…. am scris si eu mai de mult despre Alexander, dar se pare ca ai nostri nu sunt interesati de o colaborare pe productie cu sarbii. Alexander are unul din cele mai bune preturi de pe piata la un astfel de sisitem.

      3
      • Titan Maas e o mema pe internet, nu exista, nu cred ca e omologat vreun exemplar, ce sa mai vorbesti operational si erau zvonuri ca de fapt filmuletul ala de prezentare e facut de ceva companie ruseasca.

        Aleksander e altceva. Dar de ce ai face afaceri cu o companie sarbeasca cand ai acces, daca vrei roti, la Caesar sau Archer; dar nu se vrea pe roti, ceea ce e corect din pct meu de vedere pentru calibru 155.

        Sarbii fac Nora B52, atat. Hai sa nu mai batem campii.

        8
        • Pentru ca MGS 25 Alexander e la un pret mult mai bun, cu performante asemanatoare cu Caesar sau alte vehiculate pe aici…. si cu transfer de productie, sarbii au mentionat ca il pot pune pe orice sasiu, la fel cum se lauda si israelienii cu al lor. Eu cosider ca altii bat campii pe aici ,pentru niste tunuri autopropulsate foarte scumpe si fara nici un transfer de tehnologie, ceva…. Pana si ucrainienii au Bohdana, daca aveau sute pana sa inceapa razboiul crezi ca nu ar fi contat ? Dovada, ca nu e de aruncat, e faptul ca SUA au luat pentru teste mai multe tunuri autopropulsate de pe piata inclusiv de la sarbi !

          2
  7. Ce ma intriga in cerinte este nr de masini de reancarcare :12!!. Toti care au luat tandemul K9/K10 au luat raportul 2:1(k9 vs k10). Astia cer 4 masini de reîncărcare per baterie de 6 sph uri. Nu stiu teutonul pzh cum sta(ala are si o gramada de proiectile in el, 60)dar singurul care se apropie este M109A7 care la o minibaterie de 3 are 3 M992 de reincarcare. Mare minune daca dupa o licitatie cu cantec sa nu se lase cu un G2G cu americanii ptr asa ceva. Nu de alta, dar de G2G cu alt stat nu am auzit in istoria achizitiilor noastre. Ca performante, de departe cel mai bun este pzh2000. Cadenta tragere, bataie maxima, autoloader, etc. Totusi, cred ca tot cu M109A7 ne pricopsim. Sau, vor sa traga de timp pe sistem curve te pana in 2024-2025 cand se pare ca va intra in dotare M1299. Care la un moment dat va veni si cu autoloader si o rate of fire apropiata de pzh ul teuton. Koreenii nu prea vad sa castige penca sunt deja sufocati de comenzile lesilor si balticilor. Deja dau din ce au in dotare ca sa respecte termenele.

    3
  8. Deaceea este esential sa avem Fabricile de la Fagaras si Babeni…
    Daca facem o iesire la antrenament cum fac coreenii cei buni…
    https://www.youtube.com/watch?v=XvKDIgtepO4
    Ramanem fara munitie de la primul poligon….
    Sa le iei sa stea in depozite si pentru parada…. Mai bine lipsa…
    Trebuie invatat pe ele pe viu, echipaje, iesiri la aplicatii si pregatire cu aliatii…
    Condus in toate situatiile de teren si clima… Dureaza un an pana esti stapan pe deplin in a opera insctinctual asa ceva…
    Plus trebuie gandita partea de intretinere, reparatii, piese…. Cine, Ce, Unde…?!
    IAr ne entuziasmam ca hai ca poate acum se face….
    Vise Umede desarte…!
    Ma duc sa pun vinul la rece .. ca acum vine ziua marinei si trebuie sa hidratam jeneralii si hamiralii… siktir …

    13
  9. K9 construit la noi, cu senile din material compozit, si gata.

    Ce sens are circul asta cu licitatiile ? Cine castiga bani din asta ?

    Iar la vehicule auxiliare, lipseste cu desavarsite o componenta antiaeriana. Sau punem Iron Fist pe obuziere, sa le protejam de Lancet ?

    Apropo de Lancet, Shahed, Oraln, cand incepe constructia la fabrica in care copiem dronele astea ?
    Sau e cumva problema cu drepturile de autor ?

    Sau problema e cu furnizorii de componente de pe eBay, Amazon si AlịExpress ?

    Pun pariu ca si pe OLX gasesti componentele necesare sa faci dronele alea.

    A, da, am uitat, ai nostri au nevoie de licitatii…

    18
  10. Elbit produc deja la noi Athmos/Sigma. Ni le-au propus. In orice varianta vrem noi. Construite aici 100%. Intereseaza pe cineva?

    9
  11. 1. 17.000 de proiectile ne ajung pentru 2.8 zile de razboi. Ukraina foloseste undeva la 6000-7000 pe proiectile pe zi.

    2. 90 de obuziere ar fi un numar foarte bun daca ar veni in 2 ani. Pana in 2028 se termina razboiul cu Rusia, incepe razboiul NATO-Rusia si se si termina. Iar suntem prinsi cu pantalonii in vine. Ar putea sa pluseze cu 200mil si sa faca o fabrica monstru la noi cu capacitate de razboi in loc de pace si sa termine in 3 ani. Dupa aia o pot folosi pentru export, sa facem bani.

    3. Bayraktar si WatchkeeperX presupun ca au alt rol asa ca poate cumpara si ei niste drone ieftine cu camera buna si termoviziune pentru a le integra in fiecare unitate de artilerie pentru recunoastere si tragere chirurgicala.

    10
  12. Citește din articiol:
    „adica cat de prosti sa fim sa cumparam o arma si sa nu fabricam munitia, macar pe cea simpla”
    Raspuns: DA!

    21
  13. Vad ca unii de pe aici nu au imteles ca armata doreste achizitia de obuziere autopropulsate pe senile

  14. Vad ca unii de pe aici nu au inteles ca armata doreste achizitia de obuziere autopropulsate pe senile

    1
    • La fel și polonezii și alții. Pentru factorul protecție. Probabil lecții din Ucraina. Ia imaginează-ti un ATROM cu servanții și muniția în aer liber și un mortier/obuz (ghidat dintr-o dronă) căzând undeva în proximitate… Nenorocire!

      5
      • Cam nu ! La astea nu se iese din cabina blindata
        tragi acelea 20-30 de obuze si iei la fuga/ascundere
        Obuzierul e inzestrat cu calculator si sistem de
        comunicatie asa ca nu e necesar nici macr
        sa cobori?

        9
      • Și cum ajung ăia cu mortierul, care trage la maxim 10 km distanță, lângă ATMOS/ATROM, care trage la 30 km distanță, trecând și printre liniile proprii de apărare?

        3
  15. Lumea in general nu prea are experienta la artilerie
    Un Oshkosh cu obuzier in spinare merge cu , real vreo
    70km/h si are tractiunea 10×10 asa ca difera de senile foarte putin. In afara de asta acesta e operat numai de 3
    persoane, adica sofer, tunar si comandant.
    Cutia de viteze in acest caz e automata si sedera
    in cabina nu i asa de obositoare ca la astea cu senile

    5
  16. Analiza punctează foarte bine (și) nevoia (imperioasă!) a radarelor de artilerie, cât și a dronelor de cercetare. Așa cum lesne observă oricine, toate achizitiile noastre de tehnică par a se face incoerent.

    Eu am încercat să îmi imaginez cum vor opera sistemele acestea si am luat ca reper cele 9 blindate de cercetare. Impartit la 54, rezultă ca obuzierele ar putea opera grupate câte 6. Dar in cazul ăsta, numărul celorlalte auxiliare „nu prea se pupă”… în special stația meteo – 1 buc… și chiar dacă ar funcționa 3 sisteme a câte 18 obuziere, mie tot îmi dă cu virgulă și în plus, astfel pare o organizare greoaie, departe de flexibilitatea necesară reliefului nostru. In plus, artileria mobilă nu operează împreună cu batalioanele de tancuri, caz în care decidenții ar fi trebuit să liciteze 5 sisteme și nu doar 3?

    Admit că poate eu nu înțeleg nefiind militar – careva de meserie ar putea fi amabil să ne lămurească principiul de operare al acestor baterii mobile? Scuzați vă rog nedumerirea de civil habarnist…

    2
    • In scurt: Unul din astia noi face cat o baterie intreaga de tunuri de model trecut, 8 obuze pe minut fata de 2 in trecut

      2
    • Auxiliarele sunt ptr un batalion(18sph) impartite in 3 baterii de cate 6.ia vezi acum iti iese socoteala? O statie meteo ptr tot batalionul, un tehevac/baterie, 3recon,4 masini de realimentare(astea ma intriga penca in general K9 sunt cate doua la un K10.)

      6
      • Da, așa mai iese socoteala; mulțumesc pt lămurire, Strumpf! Dar nu ar trebui fiecare batalion sa aiba propria statie meteo? Și unde sunt rezervele de piese de schimb, care poate că ar fi nimerit sa fie incluse în marea licitație? Si doar 9 țevi suplimentare la 54 de obuziere?

        Tot cu virgulă îmi dă…

        3
        • Alea 9 tevi sunt ptr 18 sph uri. Si statia meteo tot ptr 18 este. In final vor fi 3 statii meteo, 27 tevi de rezerva, 36 masini de incarcare, etc.

          5
  17. Stie cineva daca se vor crea batalioane noi care sa foloseasca respectivele echipamente, sau unele din batalioanele de artilerie existente vor renunta la 152 tractat si vor primi noile achizitii?

    1
    • Inca una:
      Batalioane noi in acest caz nu s necesare fc asa cum am spus inainte
      se micsoreaza personalul de operare
      in acelasi timp cu triplarea fortei de batai. Rezultat , poti sa ramai asa sau sa micsorezi numarul de personal

      3
  18. La subiect:

    – Roata vs. șenilă:
    Armatele care se pregătesc de război serios aleg șenila pentru obuziere autopropulsate. Roata e o alegere de nișă pentru țări care se pregăteau mai degrabă de misiuni de jandarmerie colonială cu desculți (Franța), care ar avea o superioritate covârșitoare pe câmpul de luptă, mai ales aviație, rachete, bruiaj (Israel) sau care au gândit un mod propriu de a duce un razboi și care au o infrastructură defensivă (fortificații, cazemate, adăposturi) extrem de dezvoltată și un teritoriu foarte vast, mai ales raportat la populație (Suedia, Finlanda).

    Pentru țări precum noi și Polonia un obuzier bine protejat pe șenile este cea mai bună alegere, dat fiind potențialul adversar și că viața artileriștilor valorează mai mult decât greutatea lor în aur pe timp de razboi.

    – Radare contrabaterie:
    6 or părea puține dar e un început bun. Probabil undeva la 12 ar fi un număr optim. Momentan cele 6 sunt probabil pentru HIIMARS. Bănuiesc că pentru obuziere se vor lua la momentul oportun.

    – Drone:
    Cele clasa a doua (Watckeper) sunt excelente, atât pentru HIIMARS, obuziere sau coordonare și cercetare în general, dar ar trebui ceva mai multe și din cele clasa întâi.

    – Cel mai bun fiind…?
    K-9, evident! De la nemți nu vreau nimic. Paladin e scump și cu rază mică. K-9 e compromisul perfect.

    – Muniție:
    Cred că nimeni nu e naiv încât să creadă că nu se vor fabrica local obuze de 155. Probabil nu RAP, dar din cele obișnuite sunt convins că se vor fabrica. Nu cu sud coreenii se voia a se relansa producția de muniție? Se cam leagă lucrurile.

    – Ce e enervant:
    Că nu s-a încredințat direct și că se merge pe licitație dar poate de data aceasta e cu noroc.

    – Competitori:
    Paladin nu cred că va veni, PzH-2000 nu cred că încadrează nici pe departe în acele sume. K-9 ar fi cam singurul.

    26
    • Cronos, am citit cu atenție argumentația ta pro-șenile și o apreciez. Dar persistă o întrebare: dacă infrastructura rutieră e praf, cu poduri varză, obuzierele pe roți nu ar fi oare mai fâșnețe si totuși suficient de capabile să opereze de pe drumuri agricole, de exemplu?

      Cele pe roți ar fi mai ieftine, mai mulți producători disponibili, mai rapid ar fi operaționale și mai ușor de integrat, măcar parțial, într-o asamblare autohtonă.

      1
      • Teoretic, daca ne raportam la relieful tarii(aproape jumatate munti sau dealuri si podis, cu f multe rauri) armatei ii erau necesare SPH uri pe roti(atrom, caesar, archer, mama lor). Usor de mutat si folosit, mai ieftine, mai putin costisitoare in mentenanta si exploatare. Doar ca de anul trecut incoace s au sucit la 180° si se uita asiduu catre colosi senilati de multe zeci de tone. Care, teoretic, nu au ce cauta prin Carpati, podisul transilvaniei si multe alte locuri. Dar sunt ideali prin stepele dinspre rasarit. Cam pe unde este acum un mic macel. Oare de ce???

        11
        • He he, mai greu realizeaza un orasean posesor de masina, care circula frecvent pe drumurile patriei, decat un taran care inca mai lucreaza pamantul cu tractorul.

          Si apelez la o singura imagine-cadru cu care de altfel toti suntem familiari, insa nu ne amintm de ea cand e nevoie:

          Amenda pe care o primeste un tractorist daca intra pe drumul asfaltat fara sa…. fara sa ce? Exact, fara sa-si curete tractorul de pamantul reavan, sau mocirla, dupa caz. Doar in vara torida e vorba doar de praf si de un pamant un pic mai practicabil pentru tractorul care parcurge toata suprafata terenurilor arabile dintre drumuri… adica exact zona de lupta… ca nu o duci de pe strazi si drumuri, cu un singur vehicul, ci cu o „haita de proci mistreti in lanul de porumb sau grau” – si aici tot la memoria vizuala apelez…

          Drummurile neasfaltate, in pamant moale, se adancesc la trecerea convoaielor de masini, pana cand acestea se supenda pe malul dintre santurile create de roti. Si asta se intampla repede. Drumurile prin paduri, parcurse de cate un tractor de cateva ori pe an, sau de carute usoare rezista multa vreme. Pana incepi sa exploatezi zona si aduci convoaie de masini grele. Daca nu faci lucrari de consolidare, faci drumurile praf. Spre furia satenilor din imprejurimi.

          6
      • „obuzierele pe roți nu ar fi oare mai fâșnețe si totuși suficient de capabile să opereze de pe drumuri agricole, de exemplu”

        Nu, nici gând de așa ceva. Nu e competiție de off-road cu trasee amenajate (drumuri agricole și/sau forestiere). Vorbim all-terain …. peste tot unde ar fi necesar. Șansele să rămâi împotmolit și cu senila exista dar sunt mai mici. In plus, roata pe un drum agricol după o ploaie bunicică…
        Părerea mea e că șenila este mai potrivită all-terain (dar nu infailibilă, nimic nu e infailibil). Părere personală… deloc infailibilă totuși, poate greșesc eu și tu ai dreptate, că nu suntem specialiști nici unul dintre noi.

        8
        • @sharky,
          Eu nu m-am plâns ci din contră. Mie mi se par mai mult decât decente până acum pentru HIIMARS 6 radare contrabaterie. Am zis că probabil pentru obuziere se vor lua pe parcurs (probabil tot 6).
          Pentru că nu le folosești doar pe alea. Mai folosești cercetare terestră, drone (și bănuiesc că mai avem și Shadow și se vor lua și Watckeper), mai folosești și date primite de la sateliți și așa mai departe.
          Din contră, împotriva curentului unde restul văd „dotare incoerenă” eu vad o dotare relativ coerentă atât câți bani avem. O dotare cinstită, după posibilități și caracteristici*
          (*dacă mâine am cumpăra 1000 de tancuri avem 4-5 mii de tanchiști? Întrebare retorică. Lucrând în civilie cu „fer” și încă din ăla scump și modern, văd că tot ai nevoie de oameni pentru el. Și trebuie pregătiți, fidelizați, trimiși la cursuri, specializări, bine plătiți și ținuți ca cel mai important asset al companiei . Bănuiesc că mediul militar nu face excepție, tot oameni trebuie pentru acel „fer”. Și încă mult mai bine pregătiți decât cei care lucrează cu „ferul sovietic” din anii ’60. Deci ar trebui pregătiți și … fidelizați).

          10
          • Corect, ii fidelizam de nu se poate. Ne pregatim sa le taiem pensiile, sa le marim varsta de pensionare pana vor veni la unitatea militara in baston, etc. Sa tot intri in cadrul armatei in viitor!! ??

            1
            • Eu sunt de parere ca s-a cam separat neghina.
              Si o sa continue sa se separe.
              Nu se mai intra ptr „beneficii”.

              Curios ..dar de cativa ani incoace , parca si talia angajatilor s-a imbunatatit.
              Poate fi doar o impresie personala , dar pana si la ofiteri mai in varsta , am inceput sa vad unii „trasi prin inel”.

              Deci ..pana la urma „tot raul spre bine”.
              Eu zic ca se vor gasi metode de rasplata a celor care chiar trebuie rasplatiti. Doar se va face o baza de plecare uniforma si se vor gasi metode flexibile.

              Armata nu e azil.

              4
              • „Curios ..dar de cativa ani incoace , parca si talia angajatilor s-a imbunatatit.
                Poate fi doar o impresie personala , dar pana si la ofiteri mai in varsta , am inceput sa vad unii „trasi prin inel”

                🙂 la analitică stai beton văd.
                Ce vezi tu acum e munca de ani de zile. De transformare a unui sistem (și a întregii Romanii, de fapt) la niște standarde mai spre aliații aia buni.
                De fapt, transformare obținută într-o generație. Dacă acum vezi un ofițer de 28 de ani cum trebuie, sa ții cont că ăla a intrat în academie acum 10 ani. La 18 ani. Deci undeva prin 2013. Când nu era atâta bulversare.
                Ce spune Ștrumf mai sus vs fi valabil pe viitor. Vedeam în presa că în școlile de poliție s-au ocupat 60% din locuri, intrându-se cu nota 5. Bănuiesc că la armata e un procent și mai mic. Când nu ai doritori nu ai selecție și culegi ce vine. Când se intră cu 5 într-un sistem unde acum 10 ani și mai bine nota minimă de admitere era foarte mare, baza este viciată pentru viitor. Că viitorul înseamnă un orizont de minim 10 ani (un puști de 18 ani acum va avea 28 de ani in 2033). Deci mai vorbim in 10 ani. Vorbind din experiența mea (industriala, despre sistemul industrial și producția industrială românească) ce s-a distrus în anii ’90 în 5 ani s-a remediat parțial în 25 de ani. Cam asta înseamnă să strici, refaci greu. Dar ce sa zic, sunt împotriva curentului, eu vad populism distructiv unde voi vedeți că e „bine”. Da, armata nu e azil, dar vedeți să nu devină (să fim serioși, militari la 65 de ani?)

                4
                • Nu as fi asa pesimist.
                  Nu le-a luat atata timp comunistilor ..care i-au „sters” fizic pe precedentii.

                  Sa ramana numai muncitorul mediu si sa fie starpite „elitele ganditoare”.

                  De ce ar fi mai greu ..acum cu liberul arbitru?

                  Cu baza de selectie e ok.
                  Ieseau multi …precum ai scoate multi soferi , dar ii lasai fara basculante.
                  Acum , sunt mai putini soferi . Dar astia putini au ocazia s conduca basculante diverse si in diverse conditii , cat sa ii invete si pe altii.

                  Si ca si chestie ..prefer sa fur meserie de la un sudir care chiar a pus mana pe un aparat de sudura, in viata lui.

                  • @niko,
                    Vorbești prostii, fără supărare. „Dacă ies puțini…”. Păi, omule, intră puțini, asta e problema. Era bine dacă intrau mulți și ieșeau puțini. Astfel se făcea o selecție corespunzătoare. Dar dacă se ocupa 3 locuri din 10 (și alea cu media 5) e jale. Jale mare!

                    Orice selecție se bazează pe concurență.
                    Îți vin 17 pe 10 posturi. Reușesc să intre 10, care sunt mai buni decât cei 7 care nu au reușit să intre. Abia asta e selecție.
                    Dacă-ți intra 3-5 pe 10 posturi este antiselecție.
                    Și asta se face din cauza stafiei populismului care bântuie prin societate (și ți-o spun eu care nu sunt direct interesat pentru că nu sunt militar și nici nu am vreun neam militar). În momentul în care societatea va dori să distrugă un sistem pentru că li se pare lor că aia sunt mai „boieri” decât ei, nici o logica din lume nu o va convinge de revers. Așa a funcționat orice regim bazat pe populism și emoție din istoria omenirii. Și toate au dat în nas. Iar când au dat rău în nas au urlat să-i salveze cineva. Iar acel cineva de cele mai multe ori s-a numit „dictator”. Pentru că așa începe.
                    Trebuie să existe un echilibru in toate. Chiar acum citeam un articol din Newsweek despre salariile de mizerie din armată. Pai cine-ți vine valoros la salariile astea? Unde lucrez eu un operator CNC câștiga cât un ofițer. Și să nu crezi că rup norii. Își fac treaba onest, sunt plătiți corect și respectați. Așa îți fidelizezi oamenii.
                    La ce ar merge un operator CNC care lucrează fără stres, curat și își face lejer bucățica lui și ajunge sa ia cu tot cu bonuri și ore suplimentare 5000 de lei net (asta fără primă de concediu, de sărbători sau chiar de zi de naștere) într-un sistem unde are salarii mici, multe restricții și nu mai exista beneficii extra (pentru că asta a fost pensia de serviciu de când a apărut în istorie și e peste tot în lume: un contract social între societate și stat pe de o parte și militar de cealaltă parte).
                    Dar nu-mi mai răcesc gura de pomană pentru că am observat că ideile logice nu prea prind (mai ales dacă sunt împotriva curentului) și se atacă mai degrabă omul decât ideea.

                    6
              • daaa, s a separat neghina!! la 7-800Eluna cat ia un locotenent doar disperatii si fanaticii iti mai vin in armata.nu mai vorbesc de un soldat sau sergent major care se aleg cu 500-600E.Sa tot mori ptr patrie la banii astia !!

                5
          • @cronos
            „Din contră, împotriva curentului unde restul văd „dotare incoerenă” eu vad o dotare relativ coerentă atât câți bani avem.”
            „Restul” nu înțeleg nici măcar lumea în care trăiesc, fiind ocupați să se plângă nonstop.
            Cu celelalte sunt de acord.
            Părerea mea, hâc…

            7
          • O dotare foarte coreenta, mai ales in cazul fortelor navale, dar nici la restul nu stam rau, din 2014, inceptul invaziei Ucrainei si pana in 2023, ne-am dotat cu Patriot, HIMARS (ambele programe inca in derulare) si Pirahna 5.
            In rest stam bine al dracului…

            7
            • Nea George, dacă nu mă înșeală memoria, am spus încă de anul trecut, și eu și alții,după ce ucrainenii, fără nici o navă, doar cu o mână de rachete antinavă și câteva drone, au reușit să bage flota rusească înapoi în port la Sevastopol, și apoi să o gonească la Novorosiisk, că nu o să vedem prea curând bani băgați în marină.
              În rest, după experiența din Ucraina, te las pe tine să decizi dacă achizițiile(Patriot, Himars, P5) au fost bune, sau nu.
              Părerea mea, hâc…

              7
      • Ai gresit mai, alea pe roti, costa 4 milioane
        de dolari bucata la Israelieni, cand k9
        pe senile costa 3 milioane . Fapt?

        1
    • @Cronos @all
      Văd că toată lumea se plânge de radarele contrabaterie, că ar fi puține, că pentru Himars, că alea-alea…
      Băbăeți, trăim în epoca războiul bazat pe rețea.
      Ce descoperă radarele alea se distribuie instant la cei interesați, și se alocă țintele, de către comandantul/șeful artileriei din sectorul deservit. Ce așa greu de înțeles?
      Părerea mea, hâc…

      15
      • 6 radare la nu stiu cate batalioane de artilerie (obuziere+reactiva)?! Si daca unitatile de tragere sunt la 30-40 de km una de alta ce mai face un singur radar, sau daca inamicul ti le i-a la ochi?!

        6
        • Nea George, am făcut transmiteri de date, în rețea, cu afișarea poziției pe hartă instant, la 900 de km maxim. Mai departe ieșeam de pe harta noastră. Există mijloace, crede-mă.
          Părerea mea, hâc…

          14
      • Sharky gsr,de la alert pt ce unitati face cercetarea radar?

      • @sharky, ai dreptate, nici eu nu inteleg de ce toti se gandesc sa pui un radar la sol (fix) sa identifice in o raza de max 60 km locul de plecare al loviturilor.
        Nu este mai logic sa ai o AWACS/drona cu radar/IR in aer, de la 10000m altitudine 60 km sunt la o aruncatura de bat.

        3
        • „AWACS/drona cu radar/IR in aer,” – E ca si cand zici de lumea vrea Golf GIT, cand isi poate cumpara Ferrari sau Lamborghini ?

          Mai e si chestia cu „sa nu-ti pui toate ouale intr-un sigur cos” . O racheta aer-aer cu raza lunga, si gata Lamborghini.
          De aia AWACS sta la sute de km distanta.

          Un Kinzhal de la 1500km distanta si iti sparge AWACS-ul la sol, inainte sa stii ca a inceput atacul.

          Dupa aia mai e partea de comunicare, chestia cu bruiajul , e usor sa bruiezi semnal care vine de la sute de km distanta, dar mai greu cand radarul e aproape si iti spune practic instantaneu incotro sa tragi.
          La sistemele moderne, radarul iti programeaza direct tunul din SPH, operatorul nici nu trebuie sa introduca manual datele.

          Ideal e bine sa ai mai multe oua, de diferite marimi, in mai multe cosuri. Dar fiecare cu ce isi permite.

          8
          • @ Scratchy
            1. AWACS ai la dispoziție din partea NATO, îți transmite date nonstop.
            2. Drone ai, și vei avea și Watchkeeper care vede pe la 30 de km cu camera IR, radarul nu știu ce capabilități are, și Bayraktar.
            3. Când o să spargă Kinzhalul AWACS-ul la sol, o să te trezesc din visare.
            Părerea mea, hâc…

            14
    • Ai pus la loc vreo data o senila avariata?
      Cum crezi ca i asta fata de schimbare
      de roata la care ai si macara de serviciu
      sub mana??

      6
      • ..si deplasabil cu un anumit numar de anvelope distruse.
        avantaje si dezavantaje de ambele parti gasesti.

        4
        • Depinde care e distrus. I general poti
          sa continui mersul si fara vreo doua
          cu toate ca ai 2 roti de schimb si
          cum am zis macara de ajutor asadar
          o singura persoana poate schimba

          2
          • echipele de mentenanta la senilate sunt obligatorii si trebuiesc echipate pe masura.
            in acelasi timp ai si tbt si mli pe senile deci oricum le ai la dispozitie pana la urma.
            la anvelope e ca la camioane in mare,cu ceva ajutor sdv-istic si bicepsi le rezolvi in format restrans.

            4
            • La senilate, cel putin la noi echipa
              de tunari repara senilele, se trag cu
              franghie, schimba segmentul si
              pun la loc. Chestiune de rutina….

              1
  19. Fata de radarele de artilerie, noi vom dispune – teoretic – de trei batalioane de obuziere autopropulsate si daca ne uitam in Ucraina, aia nu lupta cu batalionul dispus in linie ci dimpotriva masinile sunt imprastiate. Daca luam macar cate un radar la 6 obuziere, sa avem si noi ceva flexibilitate, tot ajungem la 9 radare, daca mai luam in considerare si HIMARS, tot cu 54 de lansatoare, plus LAROM si APRA 40, necesarul de astfel de sisteme este ridicat.
    LAROM si APRA 40 nu sunt ghidate dar ar putea fi si chiar neghidate fiind tot este util sa sti unde sa razi un hectar de teren infestat cu artilerie inaimica.
    Daca ne uitam cum folosesc ucrainenii HIMARS putem obersva ca nu lanseaza in salve, precum APRA 40 ci la punct ochit, asadar iti trebuie radare de artilerie cat mai multe.
    Nici macar nu sunt foarte scumpe, in raport cu cat te costa artileria in sine si mai ales cat te costa sa nu poti cotracara artileria inamica.

    12
    • 6 radare inseamna 6 baterii de Himars,9 bucati per baterie.Care ele vor face predominant contrabaterie.Brigada asta o poti intinde pe toti cei 4-500km ai granitei estice cate o baterie la 70-80km si tot ar avea bataie ca,partial sa se suprapuna cate 2-3 baterii.Plus ca in 2 ore pot fi lesne mutate pe alta directie,daca e cazul.Brigada Himars are 324 rachete fara reincarcare, cu bataia cea mai redusa,sa zicem ca 70km.Asta inseamna ,presupunand ca rata de succes e de 75%,undeva spre 240 de piese inamice bubuite la o salva.Noi putem spera,in ipoteza ca maine dispare Ucraina,ca am putea fi vizitati de un maxim teoretic imaginabil cu chiu si vai,de pana la 40 btn artilerie adverse,adica un 700 si ceva de hardughii adverse.
      Adica ghiavolul nu e atat de negru.Sigur,nu avem 1000 de rachete pt Himars.Dar nici fortele rosii pe Prut.

      17
    • Ce a spus Shaky mai sus e ca radarele contabaterie nu mai fac parte din organica bateriei de artilerie sau divizionului. Ele sunt aset-uri la nivel de front iar datele sunt partajate in timp rel cu efectorii.
      Problema e insa ca radatele contrabaterie nu au o raza de actiune chiar formidabila. Deci e nevoie de destul de multe pentru a acoperi „frontul de est”.

      5
      • @Bloomberg
        Jucăriile alea au o rază de detecție de 60 de km, sau așa zice producătorul.
        Dacă le pui la distanțe care să asigure acoperirea terenului, și sa se și suprapună câțiva kilometri, acoperi lejer 300 de km de front continuu.
        Părerea mea, hâc…

        5
        • Corecție: 500 de km.
          Completare:
          -pe vremuri, o brigadă de artilerie avea in organigramă 1(UNU) bucată radar de conducere a focului SNAR, pe șasiu MT-LB, care conducea focul a 2 divizioane de 152mm și un divizion de APR. Asta așa, ca să ne facem o idee despre pretențiile „analiștilor” de aici.
          -aceeași brigadă avea în compunere o baterie C.I.A.( cercetare instrumentală de artilerie), unde era SNAR-ul, stația meteo și, atenție, 3 elicoptere. Alea veneau, la război, de la Fortele Aeriene, dar s-au făcut trageri în anii ’90 și cu conducerea tragerilor din elicopter.
          Acum, brigada de artilerie are un batalion de asigurare date, care are mult mai multe mijloace la dispozitie. Tot așa, comparativ cu pretențiile „specialiștilor”.
          Și, ca o opinie personală, numărul ăla de puncte de observare mi se pare mult prea mare pentru un batalion. E posibil să fie câte unul de baterie de tragere, deci ar fi pentru tot lotul de 54 de obuziere, adică 9 baterii.
          Părerea mea, hâc…

          12
          • Nea Sharky asta este calcul hartii la timp de pace, pui compasul si iti iese bine, dar in Ucraina, pe un front activ de aproximativ 700km, fortele terestre ucrainene au primit numai din dontatii peste 34 de AN/TPQ 36, 20 de bucati AN/TPQ – 53, la care se adauga radarele contra-baterie pe care le aveau si ei, inclusiv SNAR 10, plus radare contra-baterie cu raza mica (contra-mortiere) AN/TPQ 48 si AN/TPQ 49, impreuna peste 30 de bucati.

            Daca calculam densitate radarelor de artilerie pe care stim ca ucrainenii le au – 34+20+ macar 20 model sovietic, ajungem la o densitate de 1 radar/10km de front, fara sa mai discutam de radarele contra-mortier.

            La care se adauga drone, cercetarea plus sprijinul masiv al NATO.
            Daca mai luam in considerare si faptul ca la razboi inregistrezi si pierderi, ca radarele respective se mai si defecteaza, raman la parerea mea ca doar sase sunt putine.
            Adevarat ca nu cunoastem intentiile de achizitie si ca poate vor mai urma si alte radare de artilerie comandate.

            9
            • Nea George, dacă tot m-ai luat cu calculele hărții, ia fă un calcul și spune-mi, te rog, ce suprafață de front acoperi cu 2 divizii, conform normelor?
              Apoi extrapolează la lungimea probabilă a frontului care va fi, și vezi ce densitate de forțe și mijloace îți iese. Apoi mai discutăm despre cine mai face contrabaterie, și cu ce.
              Părerea mea, hâc…

              2
              • Nu eu te-am luat cu calculul hartiei, tu ai venit cu rezultatul 60km razaX6radare=300km acoperiti. Am aruncat si eu un ochi la ucrainieni si folosind aceeasi logica mi-a iesit ca ei au la dispozitie cel putin un radar la 10km de linie de front (de fapt front activ au sub 500km).
                Este doar o remarca dintr-un razboi real.
                Nu stiu care este lungimea linei de front pe care o divize trebuie s-o acopere conform normelor, dar stiu ca aceasta lungime este o chestie foarte relativa si tine de teren, de ce are inamicul in fata, de situatia frontului, de intensitatea luptelor etc. Densitatea unitatilor creste dramtic daca in zona se dau lupte si scade daca este o zona de acalmie. Kurskul nu cred ca se incadreaza in absolut nici o norma.

                3
                • Sa punem problema nitel altfel.Pt armata ucraineana,una din prioritatile lor cand vine vb de modelarea campului de lupta e contrabateria.Dupa 2 luni de efort sustinut,cu toate radarele alea puse buluc pe 100 si un pic de km de front au reusit fabulosul scor de 60 piese ruse scoase din joc.Pare mult cand te uiti la planurile noastre de achizitii,dar de fapt e extrem de putin.

                  Rusii,mai din topor,sunt la un sfert din scorul asta.La fel radare si alte scule de EW,RU-UKR 2-6 pe tabela de marcaj.Sursa o fi OSINT si nu o corespunde realitatii,dar macar un trend e vizibil.

                  Ce concluzii rezulta?Radarele nu sunt atat de eficiente pe cat se credea inainte vreme.Din varii motive.Motiv pt care inca exista si e activa artilerie tractata de ambele parti.Efortul principal pt detectie trebuie sa vina din alta parte.Si aici ne uitam la cele drone,atat Watchkeeper cat si la TB-2,cu ai lor senzori mirifici.
                  Plus restul elementelor din amintitele btn de achizitie date.

                  Si dupa cum zicea Sharky,toate in retea.Daca ies planurile,nu e perfecta treaba,dar se reduce mult orice decalaj existent.

                  7
              • @sharky „ce suprafață de front acoperi cu 2 divizii, conform normelor?”

                Chiar sunt curios care e la romani suprafata. Daca imi amintesc bine la un batalion de infanterie mecanizata e intre 2-5 km si vreo 1-2 km in adancime. De obicei e 2 km cu 1km adancime dar depinde de tipul batalionului, de formatie,teren etc.
                Stiu ca tu ai zis divizie dar imi e lene sa transform :)) in plus sunt atat de multe variabile in functie de compozitia brigazilor si apoi a diviziilor incat cred ca suprafetele sunt cu diferente mari intre maximul si minimum.

                3
                • @robi
                  Am tot căutat să văd dacă se găsesc la liber informații de genul ăsta, dar nu am găsit.
                  Dar, cunoscând dispozitivul batalionului și al brigăzii, s-au tot menționat pe aici, și știind câte brigăzi are o divizie, se poate extrapola foarte ușor.
                  O să rămâi uimit de rezultat.
                  Părerea mea, hâc…

                  2
                • Nici nu cred ca se vor găsi informațiile astea.

                  Logica în NATO e ca dispozitivul e dat de condițiile concrete. Pana prin anii 80 se dădeau niște numere ca orientare doar ca militaurii,învățați cu faptul ca sugestia e ordin,trăgeau de elastic sa se încadreze în km cu pricina.Asa ca s-a renunțat.Liber la imaginație.

                  La rusi și la noi în era când eram mai ca ei decat suntem azi se dau norme de astea, care-s teoretic calculate funcție de caracteristicile tehnico tactice ale jucăriilor din dotare și teren.
                  Un btn ar acoperi cam 6km pe lățime și vreo 4-5 în adâncime.In practica din Ucraina nu au fost însă nici multe btn conform standardelor, iar astea au acoperit mult mai mult.

                  Ce e acum pe teren,vom afla în câțiva ani când vor ieși la iveala arhive și memorii.Pt ca în arhive vor fi hârtii,iar în astea se minte la greu,va trebui sa credem ce vor zice viitori foști combatanți.

                  Răspunsul e ca în bancul cu cât fac 2+2 la evrei?3 dacă cumperi, 5 dacă vinzi .

                  9
                  • @mihais
                    „Pana prin anii 80 se dădeau niște numere ca orientare doar ca militaurii,învățați cu faptul ca sugestia e ordin,trăgeau de elastic sa se încadreze în km cu pricina.Asa ca s-a renunțat.Liber la imaginație”
                    Maître, poate ai să râzi, dar în 2016 când am participat la ultimul curs de carieră, și am jucat brigada mecanizată în apărare, și apoi ne-am jucat și cu o divizie, așa, de amorul artei, lectorii ne-au dat niște cifre, batalionul x, brigada y, divizia z, încă le mai am într-un caiet.
                    Faza e că, fix cum ai spus, normele alea tactice erau calculate după capabilitățile tehnicii noastre. Când i-am tras de atenție pe distinșii lectori de la catedra tactică, pe motiv de discrepanțe majore între capabilitățile noastre și cele ale vecinilor de peste drum, mi s-a spus că gândesc, și vorbesc prea mult, și scăzută media la tactică la 9,50.
                    C-așa-i în tenis…
                    Părerea mea, hâc…

                    15
                    • Nota scazuta pe motiv de gura…am mai vazut .Noroc ca nu se pune la suflet orice tampenie.
                      E paradoxul tranzitiei noastre eterne.Pe o parte apar niste idei copy paste de la Uniunea Sovietica Ailalta.Pe de alta lumea studiaza si aplica dupa ce a notat unul-altul acum 25 de ani.Care e identic cu ce rezumat a facut al treilea dupa ce era acum 50 de ani,doar ca nu ia partile cu adevarat interesante din ce gandeau si scriau in anii 70.

                      Io am vazut cum au tradus Mission Command.In originalul american e un nonsens.In traducere romaneasca te intrebi ”da’ cum…. a reusit unul sa imbarlige asa cuvinte?”

                      Asta desi ideea in nemteste e logica si simpla,numai ca in americana ii doare sufletul sa fie prusaci,iar in romana ar fi ca si cum universul ar inversa legea gravitatiei.

                      Asa ca pui frumos maculatura in raft,sa nu se strice si cauti ceva mai util.Vb Scripturii,de toate cercetati si pastrati ce e bun.

                      Parte f amuzanta a fost plt de MLI in aparare vs un btn Tc,care a mai avut Gepardul atasat distrus de aviatia rosie. Dupa o lupta eroica finalmente ”victorioasa”,dilema unor VIP era de ce pifanii (nu prea existenti din cauze obiective) nu au angajat aviatia inamica cu flintele de inf. ?

                      Din afara te enerveaza,dinauntru te amuza.

                      8
                    • La faza cu normele,daca il intrebi pe oricare lector,pot sa fac pariu ca nu stie sa-ti zica de unde se trag,care e logica din spate.Asa ca mai bine ca la americanci,fara norme.Dar la astia tre sa ai grija sa verifici ca de unde te pui chiar poti vedea unde vrei sa tragi.Alta dandana,ca bibanii vor gresi.Si daca greseste,corect e sa se amuze toti,iar ala sa invete sa verifice data vitoare.La noi insa daca greseste bibanu a belit steagu’ toata lumea.Deci,sa pastram lucrurile simple,sa nu pice toti de fraieri.

                      Cum ar functiona asta cu stres pe bune,noroc ca mai sunt destui baieti ok.Ca si adversarii sunt facuti gramada.

                      3
      • Radare: Sunt bune dar vulnerabile si usor
        de distrus din motivul ca pozitia lor e
        dispusa la mediul electromagnetic, usor de
        gasit.
        Acum se folosesc in paralel drone prin care
        vezi daca ai nimerit si cu ajutorul lor repari
        achizitia tintei

        2
  20. BTW drone, ele cauta tinte asa ca e normal pt un tun autoprpulsat sa stie sa fuga si sa se ascunda. De asta in trecut
    au facut niste prototipe
    https://ro.wikipedia.org/wiki/ATMOS_2000#
    dar pacat ca nu le a dat la productie

    2
  21. Mai bine mai târziu decât niciodată.
    Totuși, va scăpa doua lucruri. :
    1- lungimea țevii.
    Exista 155 mm in 23 calibre ( lungimea țevii la Paladin prima serie ) dar și în 52 calibre ( lungimea țevii la PzH 2000) . Diferența e evidenta la bătaia maxima.
    De la 14 virgula ceva kilometri se sare la 40 kilometri.
    2- Nu se specifica cerința de proiectile speciale. Gen Excalibur care ajunge la 70 km.

    În linii generale , in paralel e necesară și o producție autohtonă de proiectile de 155 mm. Și asta implica și o producție națională de explozive varie. Care actualmente nu exista.

    Atunci și doar atunci poți pretinde ( cum se vorbea cu multi ani in urma) de crearea de depozite pentru muniție NATO în România.
    Părerea mea.

    6
  22. ‘ Lansarea ” s-a facut dar ghinion, sticla cu sampanie nu s-a spart…Ce dracu mai fac licitatii nu inteleg ..De ce i-ai chemat pe coreeni aia pe aici si le-ai zis ca te intereseaza jucariile lor iar nu inteleg..Sunt atat de batuti in cap ai nostrii si atat de deconectati la ce se intampla in jurul nostru…zici ca sunt veniti din epoca de piatra..Nu s-au uitat si ei in jur si nu au vazut cum procedeaza polacii , cehii , slovacii..Au pus ochiu pe ceva , discuta direct cu fabricantu termenii contractului si au cumparat jucaria..Nu trebuie sa inventam noi roata….Sunt curios daca pana in final va iesi ceva de aici sau iarasi o licitatie amanata , contestata, anulata si iar niste ani pierduti..

    10
  23. Ca tot e vb de roata contra senila.
    In afara de cele cu autoloader , celelalte pe sistem clasic pe langa expunerea incarcatorilor au si munitia extrem de expusa. La o schija norocoasa bubuie totul. Sunt mai ieftine dar nu renteaza.
    https://www.armadainternational.com/wp-content/uploads/2022/08/a-P1090441.jpg
    Referitor la cele cu autoloader, sunt mai bine protejate decat cele clasice dar nu stiu cum vedeti voi o misune de deschidere a focului. Eu zic ca un potential dusman avand drone si radare contrabaterie ai cam 2 min cel mult pana sa trebuiasca sa o iei din loc, poate chiar mai putin. Un obuzier pe roti pierde mai mult de 30 de secunde facand ancorarea picioarelor hidraulice, retragerea lor si facand eliberarea si fixarea tunului pt mars.
    Apoi mai e si motivul pt care ucrainienii au pierdut atat de multe autopropulsate, dusmanul are ochi in permanenta asupra cailor de acces, inclusiv drumuri de tara, chiar daca nu are ochi din prima secunda, drumurile de acces sunt tinte prioritare pt dronele de cercetare. Vrei ceva care sa evite pe cat posibil deplasearea pe drumuri in zona care intra in raza de 40 km..ai ajuns la 40 km de front o iei pe coclauri. Avantaj senilate. Adaugam la avantaje si gradul de protectie oferit echipajului si munitiei.
    In rest ai nevoie de drone. O drona, un obuzier si operatorul dronei sa fie in obuzier pt verificarea efectelor in timp real.

    11
    • Cu licitatiile astea, raman la parerea pe care am impartasit-o si inainte. In afara contractului g2g pt abrams unde a scapat porumbelul inainte de schimbarea guvernului, restul achizitiilor le doresc amanate pana dupa alegeri.
      Termene lungi, etape ambilicate, totul pt lungirea cat mai mult a semnarii contractelor in valoare de miliarde de euro care ar da apa la moara celor din AUR.
      Nu e o miscare inteligenta, dar se cam incadreaza la posibilitatile intelectuale ale guvernantilori de azi..

      3
    • @Marius, ucrainienii au autopropulsate, dar niste versiuni ce necesita prezenta trupelor in afara vehiculului.
      -Bohdana are incarcarea full manuala, deci are nevoie de servanti si munitie prin preajma.
      -Caesar are doar loaderul mecanizat, dar cineva trebuie sa-i puna proiectilul si lovitura de azvarlire in jgheab.
      Problema e timpul de asteptare dupa ce au tras, dureaza foarte mult pana strang carabalacu’ si intre timp poate veni drona sau contralovitura.
      Game changerul este Archer, este full automatizat (best off) https://www.bing.com/videos/riverview/relatedvideo?&q=archer+gun+&&mid=683AF965F4ABCC980D9F683AF965F4ABCC980D9F&&FORM=VRDGAR
      Vezi cum caleaza in 5 sec (timp in care face si alte operatii), nu se mai folosesc picioare hidraulice ca la APRA nostre.
      Legat de competitia senila contra roata, eu cred ca orice scula e buna atata timp cat e folosit in scopul corect. Daca ai o tara desertica sau steapa ca rusii senila e sfanta.
      Daca esti in vestul Europei cu zeci de mii de drumuri asfaltate, roata e geniala.
      Acum, noi nu suntem nici Niger ori Yakutia dar nici Franta, totusi Romania are o desitate de drumuri acceptabila care in ultimii ani s-au cam asfaltat.
      Roata are avantajul masei reduse si mobilitatii superioare. Senila e mai buna off road si asigura o protectie mai buna. Dar ambele nu fac cat o ceapa degerata daca stau prea mult pe loc de cand primul proiectil a iesit pe teava.
      Eu daca as fi pus sa aleg as alege 2 scule 100% automatizate (fara compromisuri la acest capitol) si as comanda 1/3 PZH2000 si 2/3 Archer (sau daca exista altceva cu acelasi grad de automatizare).
      De ce spun ca nu trebuie facut rabat la automatizare, poti sa ai si mama blindajului, nu rezista nimic la lovitura directa cu un proiectil de 155. Apararea cea mai eficienta este viteza in care o stergi dupa ce ai lansat, nu blindajul. Asta este explicatia numarului mare de Krabi polonezi busiti si niciun PZH 2000/HIMARS (sau poate ca nu am vazut eu…).
      Legat de coreeni, nu contest ca fac lucruri bune, dupa mine locul 2 dupa japi, dar e o vorba, „apa de la distanta nu stinge focul”. Daca stai si te uiti pe harta vezi ca apele aliatilor sunt in vest, in est sunt deja contestate.

      8
  24. Ce vremuri trăim! Sa faci o licitație pentru un obuzier autopropulsat pe senile și sa ai doar 3 variante? La fel și la MANPAD.
    Cred ca o sa urmeze peste câțiva ani și un program pentru obuziere pe roti. Cele doua variante se completează, nu se concurează… părerea mea

    10
  25. Imi scapa logica achizitiei de obuziere autopropulsate. Momentant nu prea sunt bani, iar șenilele sunt scumpe. Nu era mai onest să înceapă o achizitie pentru obuziere autopropulsate pe șasiu de camion? Scăpam de colecția de obuziere de 152 mm și 122 mm tractate și veneau și mai repede decât șenilatele. Plus că avem și acolo de unde alege: ATMOS, CAESAR și Rheinmetall (modulul Pzh 2000).

    3
  26. Strict tehnic, PzH-2000 ar fi cea mai buna opțiune.Ca și K9, PzH-2000 este supus unui update care îl va face sa aibă o raza de acțiune și mai mare ca în prezent.
    K9A3 care va fi produs începând cu anul 2027, va avea raza de actiune mai mare si incarcare automata,ar trebui sa îl dorim, dacă cumparam produse sud coreene.
    M1299 întâmpină probleme tehnice, inclusiv cu uzura țevii iar când va scăpa de ele, nu va fi superior lui PzH-2000.

    3
  27. Din cate vad, un „sistem” are în componenta 18 piese de artilerie, 12 vehicule de transport și reîncărcare, nouă vehicule de observare a artileriei, precum și o duzină de platforme meteo, evacuare și detecție.

    Vehiculele de observare, respectiv detecție nu se referă cumva la drone de observare, respectiv sisteme de detecție contrabaterie ?

    1
  28. Geografia Romaniei e a dracului de complicata pentru o planificare militara. E clar ca cere un mix de echipamente militare, mai pe senile, mai pe roti 4×4, 8×8…mai pe ape mai in aer, mai la munte mai la campie (inconjurati fiind de „prieteni”). Problema asta devine costisitoare este adevarat. Cu cat avanseaza razboiul asta in vecini, mi-am dat seama ca orice gura de foc e bine venita si cred ca o misiune vitala pt noi este productia de munitie in primul rand pentru orice fel de arme avem sau vom avea.

    9
  29. Eu nu inteleg de ce nu fac licitatia de la bun inceput pentru toate bucatile dorite, urmand a fi defalcate pe o anumita perioada de timp. Este clar ca doar asa poti obtine pretul cel mai bun si maximul transferului de tehnologie. La noi ca la nimeni!

    3
  30. Super Caesar 8×8…
    https://youtube.com/shorts/7EGGXCkH1Wc?feature=share
    36 de proiectile, dublă stabilizare…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *