Scurtă prezentare a mediului
Marea Neagră este o mare închisă care are o suprafață de 436400 km2 fără Marea de Azov, legată de Marmara și de Mediterană prin strâmtorile Bosfor și Dardanele aflate sub control turcesc. De la est la vest marea are o lungime 1175 km (635 Mm) cu peninsula Crimeea la mijloc. Astfel, de la Constanța la Sevastopol sunt circa 380 km (205 Mm) iar de la Constanța la Novorosiisk sunt cam 720 km (389 Mm), de la Sevastopol la Istanbul în jur de 510 km (275 Mm) iar de la Constanța la Istanbul vreo 320 km (173 Mm). Zona vestică are adâncimi relativ mici, platoul continental întinzându-se mult în larg în timp ce zona estică are adâncimi mari și un platoul continental… mai scurt. Insule, nu prea sunt…
Prin comparație, golful Persic, locul unde s-au purtat atât de multe conflicte în ultimii 50 de ani, are o suprafață de 251000 km2, o lungime (de la nord la sud) de 989 km (534 Mm) în timp ce adâncimea medie este de 50 m (similar Mării Baltice). Accesul se face prin strâmtoarea Hormuz. Insule, sunt. Nu la fel de multe ca-n Marea Baltică, dar sunt câteva.
După terminarea Războiului Rece, mai multe conflicte mocnite au izbucnit în arealul Mării Negre: Republica Moldova (Transnistria), Azerbaidjan (Nagorno-Karabach), Georgia (Abhazia și Osetia de Sud) și ultimul, cel din Ucraina (Crimeea și așa-numitele „republici populare”, Donețk și Lugansk).
După momentul 2014, Rusia a militarizat Crimeea până la un nivel care-o face să fie confortabilă cu actuala situație. Cu ajutorul Crimeei, Rusia poate controla cu relativă ușurință toată zona Mării Negre unde, Ucraina și Georgia nu contează, România și Bulgaria… aici mă abțin, singura țară capabilă să-i reziste din punct de vedere militar fiind Turcia. Doar că Turcia este din ce în ce mai preocupată de zona Mediteranei de est, având nevoie de liniște în Marea Neagră.
Momentul 2008 a fost important pentru Rusia, întrucât a relevat unele din slăbiciunile Flotei Mării Negre. Încet încet, flota a fost modernizată, fiind practic construită în jurul rachetei cu rază lungă de acțiune Kalibr. Se fac remarcate cele șase submarine Kilo Improved, cu baza la Novorosiisk, cele trei fregate de clasă Amiral Grigorovici (o versiune modernizată a fregatelor de clasă Krivak) dar și corvetele de clasă Buyan M. Tot acestea au fost și vârful de lance în campania din Siria, fiind frecvent detașate în baza de la Tartus din Marea Mediterană. De asemenea, peninsula a mai fost întărită și cu baterii de coastă, baterii de rachete antiaeriene și beneficiază de o aviație de luptă relativ modernă.
Planurile Rusiei sunt evidente: intenționează să controleze navigația în spațiul Mării Negre, să-și protejeze liniile de comunicații și rutele energetice de transport, să intimideze membrii NATO precum Bulgaria, România și Turcia, și să interzică accesul forțelor NATO în Marea Neagră.
Conform uneia din sursele citate[1], „impulsul primar al competiției pentru controlul regional asupra Mării Negre a rămas neschimbat de-a lungul secolelor de conflict. Ca orice punct de gâtuire a spațiului maritim, Marea Neagră permite hegemonului regional să exercite controlul asupra rutelor comerciale care o traversează. Două elemente asigură unicitatea Mării Negre – unul vine din vechime, altul ține de epoca modernă. În primul rând, proximitatea geografică a Mării Negre de sudul Europei conferă hegemonului o influență majoră în ambele regiuni. Controlul asupra Mării Negre necesită putere terestră și maritimă, spre deosebire de multe alte rute maritime pentru dominația cărora este nevoie doar de flotă. În concluzie, controlul asupra Mării Negre facilitează efortul Rusiei de a-și asigura dominația în Europa de Est, Caucaz, estul Mediteranei și Orientul Mijlociu.”
O altă problemă specifică Mării Negre ține de acces. Ultimul acord internaţional care reglementează navigaţia în Marea Neagră este Convenţia de la Montreux[2]. Convenţia a fost semnată de Turcia, Bulgaria, România, URSS, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Japonia, Iugoslavia, apoi Italia în 1938. Japonia s-a retras din Convenție după cel de-al Doilea Război Mondial. SUA nu au ratificat Convenția de la Montreux, dar au respectat prevederile acesteia.
Prin Convenţie s-a stabilit astfel un regim de libertăţi determinat în raport de tipul de nave (de război şi comerciale) şi în raport de patru tipuri de situaţii, şi anume: perioadă de pace, perioadă de război în care Turcia nu este un stat beligerant, perioadă de război cu Turcia stat beligerant, perioadă în care Turcia estimează că este ameninţată de o iminenţă a războiului.
Conform Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării – UNCLOS, regimul juridic al strâmtorilor pentru care există deja convenţii internaţionale încheiate va continua să fie guvernat de aceste convenţii. Acesta este unul dintre motivele pentru care Turcia nu a semnat UNCLOS.
Pentru România, impactul Convenției de la Montreaux a fost resimțit încă din cel de-al Doilea Război Mondial când, aliații germani și italieni nu au putut transfera unități navale din Mediterana în Marea Neagră, cu excepția unor mici unități aduse pe Dunăre și asamblate la Galați. Astăzi, aliații din NATO care nu sunt riverani, sunt limitați atât în ceea ce privește tonajul navelor cât și în ceea ce privește durata șederii – 21 de zile.
Importanța Mării Negre pentru România
În primul rând discutăm despre linii comerciale și infrastructură portuară. Portul Constanţa poate primi un volum anual de marfă de 120 milioane de tone. Cu toate acestea, volumul real nu atinge nici jumătate, fiind astfel foarte mult loc de creștere. Este cel mai mare port de la Marea Neagră (la distanţă mare de concurenţă) și este vital pentru economia naţională – nu mai puţin de 75% din cantitatea de marfă care tranzitează România ajunge în Portul Constanţa – şi, important, pentru cea a ţărilor din apropierea noastră[3]. Portul Constanţa este considerat cel mai important port de cereale din Europa. Traficul de cereale a crescut de peste 3 ori în ultimii ani. Această categorie de materie primă a ajuns să genereze aproximativ 30% din totalul mărfurilor tranzitate în primul semestru din 2017, exportul de cereale derulându-se şi în afara perioadei de campanie agricolă. În competiţia cu celelalte porturi de la Marea Neagră, cel din Constanţa deţine un atu oferit de Dunăre, ce asigură conexiunea directă cu centrul Europei.
Datele economice ale portului Constanța pot fi lecturate accesând acest link.
Apoi vorbim de contribuția pe care proiectele de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră o pot aduce la dezvoltarea economiei românești. Conform unui studiu realizat de Deloitte România[4], desfășurarea pe scară largă a investițiilor și a activităților de producție offshore ar produce beneficii cu efecte ample în economia României, generând zeci de mii de locuri noi de muncă și oferind miliarde de dolari în venituri fiscale suplimentare și producție suplimentară de bunuri și servicii.
Astfel, „veniturile totale la bugetul de stat, în valoare de 26,0 mld. USD, reprezintă suma cumulată pentru perioada 2018 – 2040 (23 ani), media anuală fiind de 1,13 mld. USD. Această sumă ar fi suficientă pentru a acoperi, de exemplu, aproximativ un sfert din deficitul bugetar din anul 2016. Estimările rezultate arată că fiecare mld. USD investit în activități offshore de țiței și gaze naturale în România generează suplimentar 3 mld. USD în PIB-ul României în următorii 23 ani. Mai mult, contribuie direct și indirect cu venituri de 1,9 mld. USD la bugetul de stat și creează și/sau menține în medie 2.198 de locuri de muncă anual în România pe întreaga perioadă (2018-2040).”
Conform aceluiași studiu citat, „efectul dezvoltării cu succes a proiectelor upstream offshore s-ar propaga, de asemenea, în sectoarele conexe (de exemplu, transportul și distribuția de gaze naturale) dar și în alte industrii (de exemplu, industria chimică, petrochimică și producția energiei electrice pe bază de gaze naturale), unde investiții de aproape 9 mld. USD ar fi posibile în urma surplusului de gaze și competitivității economice astfel create. La rândul lor, aceste investiții ar conduce la înființarea și menținerea a cca. 42.000 de locuri de muncă până în 2040, la un impact cumulat estimat de 18,3 mld. USD asupra veniturilor la bugetul de stat, precum și la un surplus cumulat de aproape 99 mld. USD în producția națională de bunuri și servicii între 2020 și 2040.
Nu în ultimul rând vorbim de pescuit și turism, deloc neglijabil, chiar dacă poate că pălește prin comparație cu cifrele de mai sus. Sunt comunități care depind integral de ceea ce le poate oferi Marea Neagră[5]. Să ne aducem aminte de recentele hărțuieli franco – britanice pe tema pescuitului după Brexit[6]. Sau de războaiele codului[7]…
Tipuri de angajamente aero-navale
În Marea Neagră nu au mai avut loc angajamente aero-navale din cel de-al Doilea Război Mondial. Însă tehnologia a evoluat foarte mult de atunci: torpilele au fost înlocuite cu rachete navă-navă, submarinele sunt mult mai sofisticate și chiar și cele diesel-electrice fără AIP au caracteristici tehnico-tactice net superioare celor din al Doilea Război Mondial, avioanele propulsate de motoare cu pistoane au fost înlocuite de avioanele reactive și tot așa.
Prin urmare, am încercat să aduc în discuție o serie de bătălii mai recente care, cred eu, prezintă similarități cu ceea ce s-ar putea întâmpla în Marea Neagră. Voi prezenta deci succint bătălia de la Latakia și bătăliile aero-navale din cadrul Operațiunii Earnest Will, cu o scurtă mențiune a Operațiunii Morvarid.
Bătălia de la Latakia[8] a avut loc în 7 octombrie 1973 în cadrul războiului de Yom Kippur fiind primul angajament naval cu rachete navă-navă purtat de vedete rapide purtătoare de rachete. Tot cu această ocazie au fost folosite în premieră tactici de război electronic: contramăsuri și bruiaj.
Achiziția vedetelor rapide purtătoare de rachete a fost luată în calcul de marina israeliană după ce au observat conflictul dintre India și Pakistan. Având deja experiența pierderii INS Eilat, israelienii au considerat că vedetele rapide purtătoare de rachete sunt mult mai potrivite în zona costieră a Mediteranei de est și a Mării Roșii.
La începutul războiului, Israel avea în inventar 14 vedete purtătoare de rachete de clasă Sa’ar în timp ce inamicul, Siria, opera trei vedete purtătoare de rachete de clasă Osa și șase de clasă Komar, un model ceva mai vechi. În completare, sirienii dispuneau de 11 vedete torpiloare și de două dragoare.
Rachetele Styx aveau o rază de acțiune de 25 Mm (46 km) în timp ce rachetele Gabriel aveau o rază de doar 12 Mm (22 km). În plus, Styx era o rachetă testată în luptă, de tip „trage și uită” în timp ce Gabriel necesita ghidarea continuă spre țintă și nici nu fusese testată în luptă. Iată o situație în urma căreia marina israeliană urma să iasă destul de șifonată în ciuda superiorității numerice și a pregătirii bune a echipajelor sale. Aveau totuși un atu: dezvoltarea continuă, asiduă a contramăsurilor și a mijloacelor de război electronic.
Operațiunea s-a desfășurat în noaptea de 6 octombrie, prima zi a războiului de Yom Kippur. Planul Israelului urmărea să atragă vedetele siriene în largul bazei de la Latakia pentru a elimina încă de la început potențiala amenințare pe care o reprezentau. Flotila israeliană era alcătuită din cinci vedete purtătoare de rachete, trei de clasă Sa’ar și două de clasă Reshef.
Flotila a mers mai întâi spre vest către Cipru pentru a evita radarele siriene de coastă și a atacat dinspre nord, direcția din care sirienii nu se așteptau la un atac. La 23:30, trei contacte au apărut pe radarele israeliene: o Osa și două Komar înarmate cu Styx. Profitând de raza Styx, sirienii au angajat inamicul de la 45 km, cu 25 km mai mult decât raza rachetelor navă-navă Gabriel. Pe măsură ce Styx-urile se apropiau, vedetele israeliene au declanșat contramăsurile (rachete care produceau nori de aluminiu) și au început să bruieze radarele rachetelor Styx. Spațiul limitat dintr-o rachetă navă-navă nu permite instalarea unui radar la fel de performant precum cel de pe navă. A funcționat, căci toate rachetele siriene au căzut în mare fără a lovi vedetele israeliene.
În acel moment israelienii au atacat cu viteză maximă și, de îndată ce au ajuns în raza de acțiune, au lansat rachetele Gabriel. Toate cele trei vedete siriene au fost lovite, două scufundându-se imediat. Încercând să scape, cea de-a treia a eșuat pe un banc de nisip fiind incendiată cu artileria de bord.
Pentru tot restul războiului flota siriană a rămas în port. A fost astfel demonstrată valoarea acestui tip de navă dar și eficiența contramăsurilor în lupta împotriva rachetelor navă-navă. Bineînțeles, de atunci au evoluat atât rachetele cât și contramăsurile. Eterna luptă dintre sabie și scut continuă și astăzi.
Sahand după ce a încasat trei Harpoon și niște bombe cu fragmentație Sursa foto: https://www.navyhistory.org/2017/04/operation-praying-mantis-an-enterprise-combat-mission/
O altă campanie care merită urmărită servind scopului acestui articol este cea din Golful Persic, din timpul războiului dintre Iran și Irak. În esență, Operațiunea Earnest Will este cea mai mare operațiune de convoiere desfășurată după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În cadrul ei, navele US Navy au protejat petrolierele Kuweitului (care fuseseră transferate către SUA) de atacurile iraniene. În cadrul acestei operațiuni au avut loc mai multe angajamente, și toate merită atenția noastră, condițiile fiind, în opinia mea, similare celor din Marea Neagră.
Americanii s-au confruntat cu numeroase mine marine amplasate de iranieni în apele internaționale, pe rutele navelor comerciale, cu atacurile vedetelor rapide care foloseau ca baze de operațiuni foste platforme petroliere dar și cu atacuri clasice, cu rachete navă-navă și aviație.
Dintre toate angajamentele navale care s-au desfășurat în timpul Earnest Will, operațiunea Praying Mantis („Călugărița”) este cea care atrage cel mai mult atenția, prin mijloacele tehnice implicate, prin tacticile folosite și prin rezultatele operațiunii în sine, rezultate care în final au adus Iranul la masa negocierilor.
Operațiunea a fost în replică la avarierea fregatei de clasă Oliver Hazard Perry – Samuel B. Roberts (FFG-58) de către o mină iraniană. Din partea US Navy au participat un portavion, un crucișător, mai multe dstrugătoare și fregate, inclusiv o navă de asalt amfibiu, organizate în mai multe grupuri de luptă – SAG (Surface Action Group).
Componența grupurilor de luptă Sursa foto: https://www.usni.org/magazines/proceedings/1989/may/surface-view-operation-praying-mantis
Obiectivele acestor grupuri de luptă au fost de a distruge nava iraniană Sabalan sau orice altă navă iraniană din aceeași categorie precum și platformele petroliere iraniene (Sassan și Sirri) folosite ca baze de operațiuni împotriva traficului comercial. Această serie de angajamente navale a marcat câteva premiere și au fost un succes total pentru US Navy.
Într-un articol publicat în Proceedings (Vol. 115/5/1,035) în mai 1989, căpitanul J. B. Perkins III din U. S. Navy [9] trage câteva concluzii dintre care, eu le-am selectat pe cele de mai jos:
- KISS: Keep It Simple, Stupid (traducere aproximativă în rom. „Menține totul simplu. Stupid”). Regula implică elaborarea unor planuri simple, cu obiective clare și minima implicare a eșalonului superior în lanțul decizional din timpul luptei. Pe scurt, autonomia comandanților de la fața locului care nu vor întreba eșalonul superior ori de câte ori trebuie să ia o decizie.
- Asigurarea integrării eficiente a tuturor forțelor implicate în bătălie: nave de suprafață, avioane de luptă, elicoptere.
- Supravegherea constantă a câmpului de luptă cu toate mijloacele din dotare. Asigurarea superiorității la nivel informativ este esențială în protecția forței, descoperirea și distrugerea obiectivelor inamice dar și în evaluarea daunelor produse după consumarea atacului. S-a insistat destul de mult pe identificarea vizuală a țintelor având în vedere că lupta s-a dus într-o zonă de navigație aglomerată, cu trafic civil în desfășurare. S-a încercat în acest fel limitarea daunelor colaterale în rândul civililor.
- Suportul lingvistic: nevoia unor cunoscători ai limbii iraniene a fost esențială atât în comunicarea directă cu aceștia (somații transmise către navele iraniene) cât și în interceptarea traficului iranian radio purtat în clar.
- Muniția utilizată pentru neutralizarea platformelor petroliere a fost o lecție care ne interesează și pe noi. Americanii au tras 208 proiectile de artilerie în Sassan și Sirri.
- Performanțele rachetelor utilizate în luptă: Standard SM-1 a performat excelent în rol anti-navă, toate cele cinci rachete trase lovind ținta. Se consideră că Harpoon a performat bine (au fost însă și rateuri, de ambele părți, atât navele iraniene cât și cele americane fiind echipate cu Harpoon), având în vedere că luptele s-au dus într-o zonă aglomerată, în care se mai aflau și alte nave.
O altă operațiune relevantă este Morvarid, desfășurată în noiembrie 1980 în cadrul războiului dintre Iran și Irak. A fost o victorie categorică pentru Iran, soldată cu distrugerea terminalelor petroliere din Mina al-Bakr și Khor al-Amaya, a 80% din flota irakiană și a numeroase baze de apărare antiaeriană și de avertizare timpurie (radare) precum și cu blocada portului Al Faw.
Iranul a folosit în acest atac 6 nave amfibii, 2 nave purtătoare de rachete (Combattante II) și un număr necunoscut de pușcași marini și de avioane/elicoptere. Pentru mai multe detalii vă recomand să accesați acest link.
Toate luptele din Golful Persic au implicat folosirea marinei și aviației în operațiuni combinate. Toți beligeranții au folosit și forțe de operațiuni speciale sau pușcași marini pentru preluarea sau distrugerea unor obiective punctuale, instalații petroliere aflate în larg sau instalații terestre aflate pe țărm.
La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, flota sovietică era net superioară celei românești, atât ca tonaj cât și ca armament ambarcat. La începutul războiului submarinele sovietice au paralizat realmente traficul naval pe coasta de vest a Mării Negre. Răspunsul Axei a constat în instalarea unor baraje de mine la adăpostul cărora traficul naval a fost reluat.
În luptele de la Odessa, comandamentul româno-german a încercat să atace convoaiele rusești care ajutau trupele sovietice însă regulile de angajament restrictive pentru singurul submarin românesc (Delfinul) precum și distanța mare care trebuia parcursă de cele trei vedete torpiloare de clasă Vosper de la Constanța până în zona Odesei au limitat foarte mult oportunitățile de distrugere a navelor sovietice din fața Odesei. Mai mult decât atât, informațiile despre transporturile sovietice erau depășite iar torpilorii noștri nu aveau experiență în lansarea torpilelor, exercițiile de luptă fiind foarte puține în perioada de dinaintea războiului. Prin urmare, flota sovietică a Mării Negre a putut susține trupele de la sol atât cu baraje de artilerie cât și cu trupe, muniții și alimente, fără ca noi să fim în stare să-i deranjăm prea mult. Aviația a avut ceva mai mult succes însă…
Ulterior, cucerirea Crimeei a împins flota și aviația sovietică la Novorosiisk, în celălalt capăt al Mării Negre, iar germanii au adus submarine și vedete torpiloare în Marea Neagră. Practic, avansul trupelor pe uscat a ajutat foarte mult flota românească aflată într-o evidentă inferioritate față de cea sovietică. După cum spuneam mai sus, controlul asupra Mării Negre necesită putere terestră și maritimă, spre deosebire de multe alte rute maritime pentru dominația cărora este nevoie doar de flotă.
Marina noastră a executat multe operațiuni de convoiere, la adăpostul relativ al barajelor de mine, punctul culminant constituindu-l Operațiunea 60000, când marina s-a descurcat realmente onorabil în fața atacurilor susținute ale aviației sovietice, campionul apărării antiaeriene fiind puitorul de mine Amiral Murgescu.
Va urma
Nicolae
P.S. Acest articol îi este dedicat lui karadeniz care, la începutul acestui an, a plecat dintre noi. Cei care dați pe aici de mai mulți ani vă aduceți cu siguranță aminte de el. Un om extraordinar care m-a ajutat foarte mult, fie cu un sfat, fie cu o vorbă bună, acolo unde trebuia. Un om cu dragoste de mare și de marină cu care mi-a făcut o deosebită plăcere să stau la povești marinărești din Marea Neagră. Dumnezeu să-l ierte!
Surse bibliografice:
[1] https://newstrategycenter.ro/wp-content/uploads/2016/04/Policy_paper_-_De_ce_conteaza_Marea_Neagra_-_NSC_-_iunie_2016-1.pdf
[2] http://www.dragomirlaw.ro/articles/Marea%20Neagra.%20Aspecte%20de%20drept%20si%20geopolitica.pdf
[3] https://intelligence.sri.ro/zece-realitati-ale-economiei-romanesti/
[4] https://www2.deloitte.com/content/dam/Deloitte/ro/Documents/RaportImpactProiecteOffshore_RO.PDF
[5] https://uac.incd.ro/Art/v3n3a01.pdf
[6] https://www.france24.com/en/live-news/20210506-the-franco-british-fish-feud-how-it-started
[7] https://en.wikipedia.org/wiki/Cod_Wars#:~:text=Fishing%20boats%20from%20Britain%20were,catch%20in%20the%2014th%20century.&text=This%20led%20to%20a%20modern,%E2%80%9373%20and%201975%E2%80%9376.
[8] https://navalpost.com/battle-of-latakia/?amp=1
[9] https://www.usni.org/magazines/proceedings/1989/may/surface-view-operation-praying-mantis
Virgula de dinainte de „Stupid” in „KISS” nu e de fapt apelativ pentru cititor? „Tine-o simplu, prostule”. Ca la fotbal, „nu te complica ba boule de fundas, bubuie-o direct in balarii”. Franchetea limbii engleze (sau a variantei americane mai degraba) e frumoasa si sigur a influentat dezvoltarea lor. Versus noi cu multe formalisme, pronume diferite de politete etc, parca limbajul de lemn ne este adanc inradacinat.
Nu e. KISS vrea sa spuna „Tine-o simplu, ca pentru prosti!”. Adica nu fa planuri sau metodologii complicate, ci unele simple si functionale, cat mai usor de pus in practica.
Colonelul Jeff Cooper, initiatorul tehnicilor moderne in tir de combat, utiliza KISS ca motto al noii filozofii de lupta cu arme de foc, pe principiul ca in contact potential letal creierul nu mai are capacitatea sa proceseze informatii complexe si sa ia decizii rationale, poate cel mult accesa si aplica chestii simple, bazandu-se mai mult pe reflexe conditionate. Chuck Taylor, unul din colaboratorii si elevii lui, promovase KISS ca principiu de baza al „noii tehnici de combat cu arme de foc” pe care in anii ’90-2000 o promova (si vindea) prin Europa.
Extrapoland un pic, in angajamente de mare anvergura un plan prea complicat risca sa nu fie inteles de subordonati si sa deraieze la primul incovenient, gen multe din planurile de lupta navala japoneze in WW2, criticate de istoricii navali ca fiind prea complexe si alambicate (Midway e exemplul clasic).
Cfr cu Wiki (https://en.m.wikipedia.org/wiki/KISS_principle) ar mai fi variante de genul „Keep it simple and straightforward” sau „short and simple” unde avem un „si” intre termeni. Plus altele cu virgula unde „stupid” e inlocuit de mai putin ofensatoarele „silly”, „sailor” sau „soldier”. Deci cam e apelativ. Li se potriveste de minune alor nostri blocati in meandrele corvetelor.
Nu cred că Midway a fost noroc cum spun americani povestea
Nu cred că au ajuns lîngă japonezi cu noroc.
Cred că au avut neconvenționali care au făcut salt în timp și le-au dat locațiile!
Sau au avut acces la tehnologi de localizare nedivulgate nici până în ziua de azi!
Am fost acolo domnule, am semnalat primul prezența lui Akagi. Dacă mă cheamă la proces, depun mărturie.
Aveau și niște consilieri extratereștri, dar cu o generație în urma celor americani.
Culmea, la toți le plăcea bulzul ciobănesc cu lamb chops si niște molan:)
A fost Coanda cu laserul, frate…a taiat cele 4 portavioane japoneze din interior si arogantii de yankei si-au adjudecat victoria.
Nu aveau descifrările Enigmei?
Enigma era la nemti, americanii au reusit sa citeasca partial codul naval japonez
JN25/Purple/MAGIC.
https://www.nsa.gov/About-Us/Current-Leadership/Article-View/Article/1623007/capt-joseph-j-rochefort-usn/
https://www.nsa.gov/Portals/70/documents/news-features/declassified-documents/cryptologic-quarterly/Revisiting_the_Dispute.pdf
Dumnezeu sa-l odihneasca!
Să-i fie țărâna ușoară!
Dumnezeu să-l odihnească!
RIP !?
Odihneasca-se in pace!
Cat despre capacitatile Romaniei la Marea Neagra, chiar si dupa ce ne vine bateria de NSM, tot RIP e pe restul palierelor.
Ce scenarii de lupta sa ni se aplice? 🙂
Alea efectuate de sisteme ale NATO si ale americanilor?
Pai tocmai, fiind RIP pe toate palierele, avem ocazia de a reconstrui de la zero. Chestiunea va fi abordata in partea a II-a.
Apoi, de la WW2 incoace geografia nu s-a schimbat, dar tehnologia a facut niste salturi uriase. De aceea ar trebui poate regandit totul.
Apartenenta la NATO ne ofera timpul necesar pentru a reconstrui.
pana acum ne-a oferit timp de dormit.
Daca ne luam dupa ce (n)-au facut pana acum vom fi vesnic praf…
reconstruirea de la zero va lua 20 de ani, ca nu sunt bani pentru toate… s-ar putea sa nu avem timpul asta
Nu chiar. Obtinerea unei capacitati decente, credibile, de disuasiune s-ar putea obtine pe termen mediu, in primii 5-10 ani. Asta folosind bugetul de 1,6 miliarde care a fost deja alocat. O sa explic in partea a II-a.
Stimate Nicolae
Multumesc pt articol. Ca de obicei, este bine documentat. Dar ideea asta cu „barcile” eu n-o inteleg. Marina este o arma tehnica, romantica, si reumatica. Dar ce faci cu ea cand tu ( adica armia romana ) esti rupt in ” spate jos” ? Cum ii asiguri aparare a.a. si mai nou anti racheta? Ce faci cu fregate intr-o mare inchisa, mica ( un avion supersonic o strabate intr-o ora pe lungime) si lipsita de insule la adapostul carora sa manevrezi? Sunt de acord ca putem avea niste nave de patrulare mici, rapide si cat mai bine inarmate, eventual cu perna de aer cum a fost acel „Proiect 1034” parca . Apoi niste puitoare de mine si dragoare. Lupta anti submarin poate fi dusa si din aer sau cu niste nave se mic tonaj. In WW Ii in Marea Neagra s- au batut 5 marine militare; sovietica, germana, romana, bulgara si italiana. Peste 100 de nave de toate marimile ( exceptand cuirasate si portavioane). Care a fost cea mai eficienta nava? Un modest puitor de mine romanesc. Minele sale au avariat sau scufundat 5 nave inamice. S-a mai spus pe aici ceva foarte adevarat. Ne trebuie aviatie. Apoi aparare a.a., tancuri, autotunuri, IFV-uri etc. Un avion sau un tanc plecat din Dobrogea poate lupta si la Botosani si la Timisoara. Dar o fregata nu poate ajunge acolo. Eventual doar echipajul pe post de pifani. In 1917 o parte din marinari au trecut la aviatie. Asta si pt faptul ca stiau ce este un motor, o carma sau o mitraliera. Inteleg ca navele mici nu fac fata pe o mare montata si ca nu ai voie sa lansezi rachete de croaziera de la sol. Dar costurile pentru rezolvarea acestor probleme mi se par prea mari. In 1989 Romania avea 400 avioane de lupta. Declarate! Si acum, va rog sa ma scuzati. Ma asteapta 2 zile destul de incarcate. La buna vedere/citire!
Chestiunea „necesitatii barcilor” va fi abordata in partea a II-a.
Motivul pentru care am ales sa detaliez angajamentele aero-navale din Golful Persic a fost tocmai pentru a combate niste preconceptii. Una dintre ele fiind exprimata chiar de tine, citez: „Ce faci cu fregate intr-o mare inchisa, mica (un avion supersonic o strabate intr-o ora pe lungime) si lipsita de insule la adapostul carora sa manevrezi?” Operatiunea Praying Mantis a avut loc fix intr-o mare mica, fiind implicate un portavion si mai multe nave grele. Si desi are mai multe insule decat in Marea Neagra, rolul lor in batalie a fost inexistent. Pentru americani, sa aiba doua portavioane in Golful Persic nu este ceva neobisnuit.
Post Scrptum-ul m-a întristat mult…
N-am avut plăcerea să-l întâlnesc în această viață.
Sper că acel om onorabil, din ce am putut discerne, navighează în Oceanul Universului.
Felicitări, Nicolae!
În opinia mea, considerațiile asupra situației tactica-strategice de la MN, din perspectiva României au în vedere:
– situația tactică-operativă dictată de geografie, cu harta-n față, anume limitările în proiecția forțelor și mijloacelor
– situația climatică și meteo; limitări și oportunități
– gradul de control terestru, aerian și maritim, dictat de infrastructura de transport, logistice, aeroportuare și portuare
– forțele și mijloacele la dispoziție
– scenarii probabile
– potențiale sinergii între acestea din ultime, care să amplifice
– poziționarea tactica probabilă și desfășurarea în debutul operațiilor: avantaje și dezavantaje
Aspecte critice:
– Mobilitate tactică și strategică
– Acoperirea apărării ZEE prin mijloacele de detecție și negare (baterii de coastă, aviație)
– AAA integrată și uzul forței aeriene
– Capacități minime defensive și ofensive necesare forțelor navale în cazul operării întrunite și integrate cu sistemele aeriene și de coastă
Multumesc pentru sinteza! 🙂 Dupa cum spuneam si in articol, trebuie de asemenea facuta distinctie intre perioada de pace si perioada de razboi. Cea de pace, asa cum e si acum, are multe tonuri de gri.
Dumnezeu sa-l odihneasca! Un super articol marca nicolae, dar care la sfarsit m-a intristat.
Da, se poate să fim relevanti in MN și să ne aparam interesele noastre și ale NATO, nu e nimic imposibil. Din pacate, pare ca nu facem nimic in acest sens. Nici americanii nu ne împing de la spate, si se bazeaza mai mult pe aviatie la Marea Neagră
Americanii or fi vazut si ei ca nu ai de unde. Nu neaparat din mentalitate ci din PIB-ul mititel si dezvoltarea ramasa in urma. Ca atunci cand au stabilit ca o sa avem permanent detasat Stryker pt ca se poate deplasa prin noroaiele patriei. Nu ne-ar strica ceva donatii de echipamente si un grant de 1-2 miliarde anual ca Egiptul din articolul anterior. Sigur, biciuiti sa tina calea corecta dar si ceva extra resurse ar fi bune pentru a porni o dezvoltare sanatoasa.
Dumnezeu sa-l odihneasca pe Karadeniz, citisem mai pe diagonala dimineata, ma scuzati.
Aparent, americanii considera ca suntem in stare si trebuie sa platim tot ceea ce ne vand. Inca nu am ajuns sa avem importanta Egiptului sau a Israelului in zona Marii Negre astfel incat sa primim donatii si ajutoare financiare.
Donatii nici nu stiu sa fi cerut, cu exceptia unor motoare pentru Hercules si alte maruntisuri pentru Afganistan.
KISS = rezolva problema cât mai simplu, nu încerca sa faci pe deșteptul!
Hai pupici!
PS Problema:
O pisica neagră sta pe trotuar. De coada are legată o tinichea. Cu ce viteza trebuie sa alerge pisica ca sa nu audă zgomotul produs de tinichea?
Problema a fost propusă de profesorul Piotr Kapița, basarabean de-al nostru, vorbitor fluent al limbii romane, membru al Academiei URSS, laureat al Premiului Nobel pentru fizica.
Sa alerge mai tare decat viteza sunetului?
Problema e ca oricat ar alerga de tare, tinicheaua are aceeasi viteza de deplasare cu a pisicii… 😛
Sa ii fie tarana usoara!
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Dumnezeu sa-l odihneasca!
Frumoasă pledoarie, documentată și dedicată unui om adevărat.
În opinia mea si realist vorbind, România are nevoie de rachete antinava de măcar trei tipuri, lansate de pe uscat, mare și din avioane. Pot fi si npr ca lansatoare pentru vectorii respectivi. În număr suficient rachetele.
Restul ține de visurile fiecăruia, trebuie să mărturisesc că și mie îmi place marea:)
Cu conditia ca avioanele noastre sa fie in suficient numar pentru a apara si pe ceilalti doi, mare si uscat si sa surclaseze si numarul de avioane ale inamicului.
Deci nave mici și fâșnețe sau fumegatoarele de acum? Ce dorim și ce tăiem? Submarine canci?
Dumnezeu sa il odihneasca!
Consider ca Romania trebuie sa aiba o flota cat de cat credibila pentru a-si putea folosi platoul continental care i se cuvine( ma refer in special la extractia de hidrocarburi) . Daca nu poti ajunge , de exemplu, la platformele de extractie pe mare cu nava cat de cat rezonabila, nu ai nicio sansa sa te folosesti de platoul care ti se cuvine. De exemplu, o nava civila care transporta echipament catre platforma ta este blocata si somata sa se opreascs sau sa permita abordarea de catre o nava militara neprietenosa. Ce faci, bombardezi cu rachete de pe uscat sau din aer nava neprietenoasa? Sincer, nu cred. O sa te milogesti de ei sa nu-ti sechestreze nava. O nava militara de-a ta mare va rezolva problema la fata locului. Asa ca, pana la un razboi, o flota trebuie sa ai, si una care sa aibe nave mari, fregate. Altfel patesti ca ucrainienii cu barcutele sechestrate 🙂
Dumnezeu sa-l odihnească!
Salut. Un interviu de urmarit: https://www.youtube.com/watch?v=2T6qKTeTCIE
Am vazut.
Posibilitati ar fi dar trebuie sa actionam
Chestia cu 99 ar fi extraordinara .
Sa vedem
Din ce am inteles eu,apararea AA si anti-nava a litoralului si apelor teritoriale se va face in principal de la tarm.Datorita intentiilor defensive,e mai simplu,mai ieftin si mai sigur sa ai doar lansatoare,nu si nave pe care sa le pui.
Daca 2 din 3 capabilitati sant asigurate de pe uscat,e logic ca sa ai drept nave de baza corvetele.Din pacate va mai trece mult timp pana sa ai o AA adecvata pentru protectia marina.O varianta ar fi prezenta permanenta a cate unei nave americane cu Aegis.Iarasi la mana americanilor ..
Mi-ar place de 15 august să avem macar 2 portavioane de 100 de mii +, câteva suburi din clasa Los Angeles, vreo opt distrugătoare Arleigh Burghe, inclusiv vreo două Zumwalt class și crucisatorul Mărășești. Sa zboare pe deasupra 100 de F36* . Mă refer la o varianta de F 35 ieftină, care să poată fi manevrat de dorel a.i. zero și să fie bine…
M-a intristat vestea despre Karadeniz. Mi-ar fi placut sa-i descopar in continuare comentariile. Sunt convins ca este o pierdere pentru multi, si mai cu seama pentru cei apropiati. Sa se odihneasca in pace!
Ar mai fi o distanta de pomenit: Olenivka (vestul Crimeei) si Sulina – 225 km.
Adica bine de tot in raza ATAMCS.
si V1 si V2 ajungeau in Marea Britanie,ce eficienta tactica au avut,degeaba ajungi in teritoriul inamic daca nu lovesti ce trebuie ,uite ce fac unii cu banii isi modernizeaza tehnica
„Contracts For June 10, 2021
NAVY
The Boeing Co., St. Louis, Missouri, is awarded a $78,355,686 (P00002) modification to a previously awarded firm-fixed-price contract (N0001920C0003). This modification exercises an option to procure various material associated with a quantity of 36 Stand-Off Land Attack Missile Expanded Response (SLAM ER) data link pods and containers in support of the SLAM ER obsolescence redesign program for the government of Saudi Arabia. Work will be performed in Indianapolis, Indiana (90%); and St, Louis, Missouri (10%), and is expected to be completed in December 2026. Foreign Military Sales in the amount of $78,355,686 will be obligated at the time of award, none of which will expire at the end of the current fiscal year. The Naval Air Systems Command, Patuxent River, Maryland, is the contracting activity.”
Dumnezeu sa il odihneasca pe Karadeniz
Din prezentarea lui Nicolae trag concluzia ca cea mai importanta sarcina a marinei ar fi sa pastreze deschisa navigatia pe ruta Constanta-Bosfor.
Asta cred ca ar insemna o suprafata de 150 de km de la tarmul romanesc pe 400 km de la nord la sud. O zona in care sa fii capabil sa interzici accesul marinei ruse
Concluzia :vase de escorta,corvete +aviatie +rachete AN,adica exact ce vrem sa achizitionam
Odihneasca-se in pace!
Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească!
Eu sunt un sustinator al vedetelor lansatoare de rachete si cred ca noua ne-ar fi de mare ajutor. Ieftine, echipaj foarte redus, amprenta radar redusa macar si pentru ca sunt foarte mici, iar cu patru rachete AN la bord vor fi intotdeauna de luat in seama de orice potential inamic.
Marea Neagra e capricioasa si are furtuni teribile, chiar de gradul 10. Daca vecinul betiv sare gardul pe vreme rea, iti prinde in rada toate ratustele, probabil de aia ai nostri au cumparat cuplul regal, fregatele sunt oceanice. Ar trebui sa umblam disimulati pana taberele sunt clare, sa facem pe prostii ca pana acum. Daca unchiu se mai intoarce o data din drum, Volodea mic sare in brate la Volodea mare. Turcia, Balegaria, kakaia nato. Prefer opv-uri inarmate usor, maxim un ciws, care sa nu merite un kalibr, dar care pot primi pe punte 2-3 containere, la momentul oportun,
Odihneasca-se in pace!
Lupta in M. Neagra pare sa fie un meci de forta bruta, racheta vs contramasuri, cel putin in domeniul luptelor de suprafata. Poate cu exceptia ostroavelor din zona Deltei si a Bugeacului; altminteri, cine are mai mult pare in avantaj. Nu sunt f sigur cat de ajuta viteza, as zice ca senzorii sunt mai importantin.
Iar portavionul ala de stanca din mijlocul marii nu ajuta….
Oare pt o mare ca a noastra pt supraveghere si detectie aeriana avem nevoie de mai mult decat niste elicoptere
RIP Karadeniz!
Articolul lui Nicolae in nota obisnuita. Adica la subiect desi subiectul doare al naibii cand ne aducem aminte de ‘anul marinei’. Asteptam detalii in urmatorul articol in care am inteles ca prezinta si solutii la indemana. S-or gasi ceva capatani luminate din MApN sa le citeasca.
Căpățâni luminate cu lanterna…
Istoricul Gheorghe I. Brătianu identifica două “poziții cheie”, respectiv poziții geopolitice decisive pe care România trebuia să le includă obligatoriu în calculele ei strategice: “1.Intrarea Bosforului și, în general, sistemul strâmtorilor care duce navigația dincolo de această mare închisă; și 2.Crimeea, care, prin porturile ei naturale, prin cetățile ei din timpurile cele mai vechi, prin bastionul maritim înaintat pe care-l reprezintă în Marea Neagră este evident o poziție stăpânitoare peste tot complexul maritim de aci. Cine are Crimeea poate stăpâni Marea Neagră. Cine n-o are n-o stăpânește. Este evident că această problemă se leagă de chestiunile noastre, pentru că, în definitiv, ce sunt strâmtorile altceva decât prelungirea gurilor Dunării”. Tot el adăuga că “noțiunea spațiului de securitate presupune că noi nu putem rămâne indiferenți față de ce se petrece în aceste două poziții cheie ale unei mări atât de strâns legate de existența noastră”. Istoria veacurilor XIX și XX era sintetizată de Gheorghe I. Brătianu ca fiind “o luptă pentru Marea Neagră între Rusia și Europa”.
În paralel, continuă activitatea universitară. În anii 1941-1942 și 1942-1943 va ține cursul intitulat Chestiunea Mării Negre la Universitatea București. La 15 decembrie 1941, în lecția de deschidere a cursului despre istoria Mării Negre, Gheorghe I. Brătianu vorbea despre “spațiul de securitate” al României, un termen geopolitic pe care îl va defini ulterior drept spațiul care “cuprinde acele regiuni și puncte fără de care o națiune nu poate îndeplini nici misiunea ei istorică, nici posibilitățile care alcătuiesc destinul său”. El va face o distincție între spațiul de securitate, spațiul etnic și spațiul vital. Spațiul etnic era “spațiul locuit de același popor, în sensul de națiune”, iar spațiul vital era un “raport de forțe”, “spațiul peste care se întinde la un moment dat expansiunea unei forțe”. Spațiul de securitate putea să coincidă cu spațiul etnic-de unde rezultă o “poziție tare”-, putea, însă, să-l și depășească. Afirmarea spațiului de securitate nu înseamnă voința și dorința de-a acapara un “spațiu vital”, deci nu este expresia unei forțe în expansiune.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_I._Br%C4%83tianu
In legatura cu flota noastra vreau sa amintesc o propunere a generalului Degeratu.In urma cu multi a avut mai multe luari de pozitie, unele chiar vehemente, pot sa spun ca era vorba chiar de o disperare, isi sustinea ideile la fiecare iesire in media.In privinta flotei venea cu propunerea ca fregatele romanesti sa fie dotate cu lansatoare de Tomahawk.Nu isi facea prea multe iluzii despre forta noastra navala, dar spunea ca Tomahawk-urile de pe nave nu sunt restrictionate de nici un tratat, asa ca putem sa avem cate dorim.Spunea ca dl Putin s-ar simti incorfortabil daca noi am avea 400 de Tomahawk-uri cu instalatiile de lansare aferente pe nave.Nu cunosc posibilitatile tehnice, dar ideea mi se pare interesanta, imi aminteste de scufundarea distrugatorului israelian Eilat de catre vedete egiptene care erau in port,nici nu a fost nevoie ca egiptenii sa iasa in larg.
Da, puteam ,se putea… ia vezi cate tari au Tomahawk!
@M.Z.
Știu io, duamnaaa!
De câți ani citesc ? RoMil, măcar atâta mi-a rămas în cap. Că Topoare nu au decât americanii. Și nu le dau nici la briți, nici la canguri, nici la perciunați, nici la nimeni.
La primire e mai nasol.
https://www.thinkdefence.co.uk/uk-complex-weapons/tomahawk-cruise-missile/
L am urmărit pe generalul Degeratu pe mai multe chestiuni. In primul rând sustinea cumpararea de avioane. Spunea ca Romania intrase deja in criza de timp, dura ceva si construirea avioanelor si instructia piloților iar Migurile 21 nu mai aveau multa resursa de zbor. Asta spunea in urma cu multi ani, spunea ca guvernul trebuia sa se hotareasca mai repede sa cumpere avioane, nici nu mai conta ce tip. Si consider ca a avut dreptate. O alta problema era data de pensionarile masive din armata dupa oug Olguta Vasilescu. Degeratu considera ca armata romana era la nivelul Armatei Roșii dupa epurările din 1939. O solutie ar fi fost concentrarea cadrelor militare recent trecute in rezerva, legea permite. Spunea ca la nivel de comanda brigăzi disparusera brusc toti comandantii care efectuasera aplicatii in teren si situatia din armata română era catastrofală . Pentru aceste opinii curajoase il consider pe Degeratu de bună credință. Ar fi interesant de vazut cine a impus acea oug, Dogaru spunea ca PSD ului i a fost impusă din afara tarii.
Tomahawk.In 2014 Obama propusese oprirea productiei.
Earlier that year(2014) the Obama administration had proposed halting Tomahawk production as part of cutting defence spending in 2014, when the navy had 4,000 missiles stockpiled.
https://www.theguardian.com/science/2017/apr/07/tomahawk-missile-weapon-of-deadly-precision-comes-back-to-fore-in-syria
Martie 2021. Block V Tomahawk anti nava.
WASHINGTON — Raytheon plans to deliver next week the first of the U.S. Navy’s new Block V Tomahawk, an upgraded version of the service’s venerable land-attack missile that will ultimately include the ability to target ships at sea at extended ranges
The new Block V, when fully realized in its Block Va and Block Vb varieties, will be expected to hit surface ships at Tomahawk ranges — in excess of 1,000 miles — with the integration of a new seeker.
The combination of the SM-6, the new 100-plus-mile ranged anti-ship Naval Strike Missile bound for the littoral combat ships and next-generation frigate, and the Block V upgrades on Tomahawk will give the Navy’s weapons a place in the service’s vertical launching system cells for some time to come, Clark said in a December interview.
“Between Tomahawk Block V, the SM-6 and the NSM, the Navy has a collection of attack weapons that they are happy with,” he said, adding that a long-running effort to develop a next-generation land-attack weapon has lost some of its urgency.”
https://www.defensenews.com/naval/2021/03/17/us-navy-set-to-take-delivery-of-the-latest-version-of-its-tomahawk-missile/
NSM vom avea, ne-ar mai trebui SM-6 si Tomahawk Block 5.Am avea in vizor toata Marea Neagra si Crimeea si fara sa miscam navele din port.Asta daca navele noastre ar avea in dotare Tomahawk. Rusii spuneau ca in 24 de ore cuceresc Dobrogea, Romania,etc.Cu sculele de mai sus nici macar nu ar mai avea ce scenarii sa mai faca.
Polonezii au AGM 158, nu vad de ce nu ne-ar vinde Tomahawk americanii. Sunt cantonati la MK, baga 150 milioane $ la Campia Turzii, i-ar avantaja sa detinem Tomahawk.Asta daca nu cumva au de gand sa aduca Tomahawkuri pe solul Dobrogei, s-au retras din „1987 Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty, from which the Trump administration withdrew on August 2”.
Te rog, opreste-te.
Nimeni nu-ti da Tomahawk.
E tabu. Ca F-22. Clar?
Nu sunt un cunoscator FNR, daca nu era o opinie a generalului Degeratu nici nu o aminteam. Asa ca nu doresc sa insist pe aceasta idee, dar comparatia cu F 22 nu pare cea mai buna,F 22 nu a fost exportat. Tomahahk e la Royal Navy
https://www.thinkdefence.co.uk/uk-complex-weapons/tomahawk-cruise-missile/ , asa ca se poate exporta.
Canadienii ar fi al doilea client noiembrie 2020
Canada would become the second export customer for the missile and the only navy, with the US Navy to deploy it from surface vessels.
Naval News contacted Raytheon for comment but we have not heard back yet. During the Sea Air Space 2019 tradeshow, representatives from Lockheed Martin Canada confirmed to Naval News the MK41 VLS aboard the frigate were “strike length”.
https://sdquebec.ca/en/news/royal-canadian-navy-unveils-new-details-on-csc-frigates
http://www.navy-marine.forces.gc.ca/assets/NAVY_Internet/docs/en/fleet/rcn_csc_factsheet-8x11_web.pdf
Weapons Raytheon Tomahawk
dar poate e doar o dorinta a canadienilor.
https://www.rumaniamilitary.ro/s-80-in-sfarsit
Ca o noutate, pentru o nava de dimensiunea sa, S 80 va putea sa lanseze din imersiune rachete de croaziera.
https://www.naval-technology.com/projects/ssk-s-80-class-submarine/
The submarine(S-80) will carry six torpedo launchers and 18 weapons, including mines, DM2 A4 torpedoes, MK48 torpedoes, Harpoon missiles and Tomahawk cruise missiles.
E adevarat ca o sursa spune
At the moment, „there are no plans for Raytheon UGM-109 Tomahawk land-attack cruise missiles”. However, engineers have set up „a space and weight reserve to incorporate the Tomahawk command and fire control system”, which has a range of more than 2,000 kilometres.
https://atalayar.com/en/content/navantia-presents-worlds-most-advanced-non-nuclear-submarine-society
dar banuiesc ca nu au rezervat spatiul pentru Tomahawk chiar degeaba.
In incheiere, nu vreau sa mai insist pe aceasta tema, nu stiu daca avem sanse sa cumparam asa ceva, dar am speranta ca nu e chiar tabu, nu stiu cum au decurs negocierile cu polonezii.
Tomasz Siemoniak, Polish Minister of National Defence, stated in the 1st Programme of the Polish Radio, during the “Sygnały Dnia” broadcast, that the Polish MoD has sent a request to the US, regarding options of purchase of the Tomahawk cruise missiles for the future Polish Navy submarines. Siemoniak stated that the new vessels will be acquired by 2030.
https://www.defence24.com/polish-mod-confirms-negotiations-with-the-us-tomahawk-missiles-for-the-new-submarines
si stirea e din 2015, cred ca polonezii s-au orientat catre sh suedeze, dar e de admirat ca macar incearca sa obtina armament avansat, spre deosebire de altii de pe plaiurile mioritice
Repet, opreste-te.
Relatia anglo-saxona SUA – UK, e unica, privilegiata, concretizata in Razboiul Rece (pe la sfarsit) cu privire la Tomahawk…cu gandul de atunci de a fi folosite in ultima instanta…nuclear (de unde si predilectia – pastrata – pentru cele lansate din submarin). Atat.
Restul sunt baliverne.
Rahat pe bat.
R, Rica, Ratusca, Ramurica…
Alta optiune Missile de Croisière Naval.Dar costa cam mult 2,5 milioane euro. Tomahawk costa 1 milion $.
„4. It’s cheap. Well, relatively so. The missile has been able to stay at the $1 million price range, which is on the low end for missiles.”
https://www.defensenews.com/naval/2020/12/14/the-us-navy-has-an-upgraded-tomahawk-heres-5-things-you-should-know/
MdCN a avut probleme la lansare in 2018 Siria.
Two frigates suffered computer issues and were unable to launch MdCNs at all, only the third frigate was able to launch. This resulted in far fewer MdCNs being launched than the original strike plan called for.
https://nationalinterest.org/blog/buzz/frances-tried-make-its-own-tomahawk-missile-it-isnt-going-well-81121
„il y a une crise de crédibilité”
https://information.tv5monde.com/info/syrie-apres-les-rates-de-l-armee-francaise-il-y-une-crise-de-credibilite-233090
Din 3 fregate frantuzesti doar una a reusit lansarea MdCN in 2018 Siria, asa ca francezii ar trebui stersi de pe lista,oricum eu sunt pentru sursa unica USA la achizitii militare,iar in cazul asta nici nu prea ai ce alege, tot USA este number one.
O Doamnee!Si nenea asta a fost la Operatii apoi seful SMG.Ai,ai,ai!
@Caudillo
Nu vom primi Tomahawk pentru ca asta chiar ar strica realmente echilibrul in Marea Neagra si rusii vor face ca toti dracii. Iar SUA n-au de gand sa-i provoace pe aia mai mult decat trebuie. Restrictia de care faci vorbire nu mai este astazi valabila. Teoretic, baza de la Deveselu, care este o baza americana, poate gazdui in celulele Mk-41 si Tomahawk (pentru ca nu mai sunt restrictiile de care vorbea Degeratu) si este exact ceea ce au sugerat rusii.
NSM are capacitatea tehnica de a lovi atat tinte navale, aflate in miscare cat si obiective terestre fixe din adancimea teritoriului inamic, doar ca nu are nici raza de actiune a Tomahawk-ului nici posibilitatile de distrugere ale acestuia.
Multumesc mult.Din toata discutia m-am ales cu mai multe cunostinte despre Tomahawk.
M-am gandit si eu la acelasi lucru:rusii ar face „ca toti dracii”daca in VLS-urile de la Deveselu ar fi Tomahawk.Dar te rog sa ma scuzi si tu si Razvan Mihaeanu pentru insistenta,recunosc ca uneori sunt enervant, dar prea mi-am dorit ca rusii sa fie contracarati dupa toata batjocura la adresa noastra, iti amintesti cum descriau cum ocupa ei Dobrogea. Si ar fi fost prea haios, toate investitiile lor in Crimeea, in flota rusa din Marea Neagra, sa fie anihilate de niste rachete de 1 milion de $ lansate de la Deveselu,nici macar nu era nevoie de cine stie ce flota pentru asta.Analistul Claudiu Degeratu(nu generalul Constantin Degeratu) spunea in 2019 ca scenariul e putin probabil,”doar în contextul în care americanii ar pierde susţinerea Turciei, concomitent cu producerea unei crize majore în nordul Mării Negre”.
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/in-ce-conditii-ar-instala-americanii-rachete-de-croaziera-in-romania-ce-il-deranjeaza-pe-putin-1176839
Voi urmari cu interes evolutia S-80 si Canadian Surface Combatant, am observat ca ai un articol pe ultima tema.
asta stie si lansare din aer, si e mult mai manevrabila si stealth ca un Tomahawk
https://www.rumaniamilitary.ro/taurus-kepd-350
Foarte interesanta, doar ca tintele sunt „nave in port.”.Tomahawk Block Va: Block V „that can strike moving targets at sea” si asta la 1500 km distanta de locul de lansare,.Teoretic inseamna ca un Tomahawk lansat de la Deveselu poate scufunda orice nava ruseasca din Marea Neagra,ceea ce e extraordinar.
senzorul e similar cu al NSM.
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace pe Karedeniz!
Nicolae, dacă n-ai fi scris de atâtea ori cu ce ar trebui să ne dotam pentru ca sintagmele pilon de stabilitate și furnizor de securitate să aibă un substrat palpabil, aș fi așteptat cu sufletul la gură articolul următor.
Oricum, vă admir pentru persuasiune.
Nu știu ce ar trebui să se întâmple ca marina română să iasă din irelevanță.
A mai trecut jumătate de an și noi n-am mai făcut nimic.
Tind să cred că ăsta e planul. Să nu facem nimic.
pai nu asta era ideea… cand simti nevoia sa faci ceva, astepti pana trece? 🙂
Nu Marius. M-ai înțeles greșit. Aici apar articole, se comentează mai mult decât pătimaș vis a vis de structura marinei militare române, tipuri de nave, armamentul acestora, iar cei care hotărăsc ce și cum, nu fac nimic. Nimic. Foarte serios, înclin să cred că asta vor. Nimic. Le-as vârâ niște piloni de stabilitate drept în dos.
Pai asta ziceam si Io… de n-am dat la variante aici cu totii de 10 ani (acusi RuMil implineste un deceniu), si lucrurile se tot taraganeaza.
Noroc ca au luat Himars si Patriot plus escadrila de F-16… mai e programul Piranda 5 care se cam cacaie…
Cu mai multi ani in urma ziceam ca la astia le-a trebuit vreo 5 ani sa se dezmeticeasca dupa paruiala din Ucraina… atata amortire si letargie, ca daca eram in locul Ucrainei ne-o furam si mai rau. Norocu’ orbului ca eram in NATO si UE.
Cu „î” din „i” d-le Florin… că le intră mai bine. În rest, de acord cu dvs.
cred ca ideea e sa avem o marina (si nu numai) low-profile
sa nu ne bage nimeni in seama , sa trecem neobservati…
acum e putin dificil sa fim neobservati pt ca atunci cand se dezlantuie flota noastra pe valurile inspumate chiar daca amprenta radar ar fi mai mica ……fumul e de toata frumusetea!
cand baga din a doua in a treia si accelereaza……
dar poate e o forma de camuflaj???
intreb pt o cunostiinta……
domnilor…..doar de bine
M-a traznit o intrebare, iar asta e cel mai bun loc pentru ea: stim de platforme de gaz si iada-iada care trebuiesc aparate, si cum pot fi capturate sau distruse. Dar cum stau lucrurile cu campuri eoliene off-shore?
Sa luam exemplul instalatiei Londo Array: 175 de turbine eoliene, fiecare cu inaltimea de 87 de metri, si cu un diametru al rotorului de 120 m. Fiecare produce 3.6 MW maxim, cu factor de capacitate de 30-40% (nu am investigat cat ar fi pentru malul marii negre: in Uk e undeva pe la 40). In total, 630 MW.
Deci… ce efect militar ar fi? Ar fi un punct vurnerabil? Ar fi un obstacol pentru rachete anti-nava? Fiecare turbina e mare, si ar necesita un Kalibr ca sa fie distrusa, corect? Dar distrugerea unei singure turbine nu elimina decat 3.6 MW. Iti mai trebuiesc 174 de rachete. Au rusii atatea? Si-ar putea permite sa faca uz de atatea?
Se pot ascunde nave de atac rapid intr-un astfel de camp eolian? Ar putea profita de efectul doppler al rotorului pentru a sadi confuzie in randul radarelor de pe rachete? Sau nu? Cat de vurnerabile ar fi cablurile submarine? Ce fel de obstacol ar fi pentru braconieri sau forte speciale?
Intrebari, intrebari….
Eolienele off shore le neutralizezi taind cablurile submarine de transmitere a curentului,rusii au vreo 40 de ani de cand au scos mici submarine pentru asta.Nu prea ai cum sa te protejezi de asa ceva
Exista firme de security pt. eolienele off shore,cu senzori si camere de luat vederi.La aparitia a ceva suspect,o mica drona se ridica,iar operatorul uman monitorizeaza situatia.Daca e cazul,alerteaza paza de coasta pentru extremisti si alti nebuni.
Nu ai de ce sa trimiti trupe speciale sau mici nave militare pentru distrugerea eolienelor,senzorii le descopera imediat si vine marina+aviatia.Cum ziceam,e mai simplu sa trimiti un mic submarin de pe o pasnica nava panameza ori liberiana ..
Per total,oprind curentul de la un camp off shore european nu faci pagube asa de mari,tarile EU sant interconectate si orice deficit de electricitate se compenseaza rapid prin import din alta tara,exista protocoale,inteleferi si conventii gandite la nivel strategic pentru aceasta eventualitate.
Le neutralizezi productia de energie, dar adversarul ramane fata in fata cu o padure de stalpi de fier si beton inalti cat un zgarie-nori, plus niste elemente care se invart. Asta suna a obstacol serios pt o racheta sea-skimming…. corect?
Un astfel de camp cu eoliene va fi marcat corespunzator pe harta. Racheta va fi programata fie sa-l ocoleasca, fie sa treaca pe deasupra si sa coboare dupa. Fix ca linia Maginot… 🙂 O ocolesti. 🙂
Rusii se pricep si au cu ce taia cablurile submarine. Este o amenintare recunoscuta de UK la cel mai inalt nivel pentru ca potentialul disruptiv este imens.
Ma gandesc ca poti piti o nava printre ele. Daca racheta se ridica, devine mai vurnerabila la detectare timpurie, nu?
Iar daca ocoleste, inseamna ca poti sa ii prezici traiectoria mai simplu pt ca ar veni pe niste coridoare specifice, corect?
Stimate Nicolae
Nu am vrut sa te ofensez. Recunosc, expresia „barci” am folosit-o cam peiorativ. Am vrut sa spun ca la un litoral mic precum este cel romanesc, nu se prea justifica nave grele pt ca misiunile de supraveghere si aparare, le poti face cu nave mai mici si mai ieftine dar sustinute de o aviatie solida plus ceva rachete antinava bazate la sol. Nave grele iti trebuiesc daca ai de gand sa debarci pe plajele altora. Dar nu am auzit ca strategia de aparare a tarii sa prevada asa ceva. Americanii au folosit portavioane in Golful Persic pt ca erau departe de bazele lor aeriene. D-aia am spus ca Marea Neagra poate fi survolata de un avion supersonic. Treba este sa il ai. Si nu doar o bucata sau o escadrila. Cu aviatia impusti mai multi iepuri dintr-un foc. Poti efectua misiuni de bombardament la mare distanta, iti aperi spatiul aerian si iti protejezi/sustii trupele aflate in lupta. Dar ce faci cu navele daca nu le poti asigura acoperire aeriana? Nu cred ca este cazul sa rememoram ce s-a intamplat in WW II la Midway, in atolul Truk, la debarcarea din 1944 din Filipine, in ultima misiune a cuirasatului Yamato etc. Cu pretul a 2 fregate dotate cu tot calabalacul cred ca poti dota lejer o escadrila cu 16 aparate plus antrenamentul pilotilor si ceva munitie. Litoralul Israelului are cam 200 km si nu folosesc nave de mare tonaj. In 1974 cand au trimis un comando la Beirut ca sa-i rada pe cei din „Octombrie Negru”, debarcarea s-a facut cu niste salupe civile iar plecarea tot cu ele dar sub protectia Miragelor.
Stimate Caudillo
Mi-ai cerut niste surse credibile pt povestile despre folosirea obuzierelor si a pieselor de a.a. la tragere terestra directa ( in special a.t.). Io ti-am raspuns cu vreo 2 zile intarziere si postarea nea nu a aparut. Nu stiu de ce . Asa ca reiau:
– ” prikazul” dat de STAVKA este pomenit de Victor Suvorov in cartile sale despre WW II
– folosirea tunurilor a.a. la trageri a.t. in 41 si 42 este aratata de Gheorghi Jukov in memoriile sale, Amintiri si reflectii.
– treaba cu obuzierul care a tras din magazie ( s-a petrecut pe langa Smolensk in zona corpului mecanizat 20 in august 41) apare in cartea lui Ivan Stadniuk – Razboiul. Lucrare are 3 volume si chiar daca este roman, eu am indraznit s-o iau de buna pt ca intr-o prezentare a ei, se spune ca inainte de a o scrie autorul a facut o vasta munca de documentare in arhivele militare ale U.R.S.S.
– regimentul de artilerie a.a.numarul 1077 care s-a batut cu divizia 16 panzer gasesti pe net. Tastezi ” The women who saved Stalingrad”
de aia dau de munca israelienii la Tkms pt niste corvete de 2000 de tone echipate la nivel de armament de zici ca sunt type 45 destroyer al Uk Royal Navy ca doar au 200km de tarm
Aia au și PIB au și bani au și ajutoare Moka…plus nuculare pe care nu le recunosc. Noi e goi, in 15 ani face implozie bugetul țării că „nu ie bani de pensii” când ies decrețeii, o să mergem în pampers la munca și ieșim cu picioarele înainte fără să mâncăm pensie și mai vrei scule și bascule la niste burtoși ce ies la pensie la 45 ani de cât s-au străduit să apere națiunea de speciali fata de cotizanți? Până nu cureți țară și repui bazele pe contributivității peste tot nu o sa fie bani nici de eoliene pe case. Am scris special fara semne de punctuație.
angajatii straini in Romania platesc impozit pe venit in Romania sau in tara de origine ?
nicu 4 nici nu conteaza faptul ca platesc impozit in romania sau in tara de origine , daca contractul e facut in tara de origine si angajatul e detasat in romania se platesc taxele in tara de origine , daca contractul e facut in romania se plateste in romania dar aceste lucruri nu au nici o relevanta atata timp cat statul roman subventioneaza intr-un procent de 92% salariul brut a acestor expati indiferent ca respectivii sunt muncitori necalificati sau specialisti de inalta calificare .
arata si mie un fluturas care sa confirme ce spui ,eu stiu ca facilitati ca subventie se dau angajatorilor pt angajati de la 16 -29 de ani si peste 50 de ani,si ca sunt anumite facilitati fiscale la anumite ramuri de industrie, ca neplata de taxe, ca IT si constructii, nu stiu daca pt extractie de pe platforme maritime,iar din 2018 salariul minim pt straini nu mai este salariul mediu brut ci salariul minim,exceptie facand cei inalt calificati
subventia respectiva nu o trece nimeni pe fluturasul de salar acolo se trece salariul brut , contributiile avansul si restul de plata , lucrul asta l-am aflat de la mai multi manageri de resurse umane de la firme romanesti mari si unele multinationale cand i-am intrebat de ce necalificatul pakistanez are 2400 euro salar brut .
basme stiu si eu sa spun pt a se acorda o subventie de la bugetul statului trebuie sa existe ,o lege sau un HG sau un OUG sau ordin de ministru al muncii sau al finantelor sau pt ramura respectiva de industrie sau agricultura , arata si mie una din astea
@SFULGERU 22
In umila mea opinie, pornesti de la niste prezumtii gresite. Aviatia este importanta, dar nu poate inlocui o nava, in ciuda polivalentei sale. In al doilea rand, pari extrem de convins ca o nava nu-si poate asigura singura apararea antiaeriana. Nu-ti trebuie un distrugator de 10000 de tone ca sa-ti asiguri propria aparare antiaeriana. Pe acelasi principiu, nu vom fi in stare sa o facem nici terestru.
Vis-a-vis de Israel, conditiile din Marea Neagra sunt diferite de cele din estul Mediteranei.
Daca esti prost, poti sa pierzi 16 avioane sau o nava de lupta in cateva minute. Atat doar ca navele nu se scufunda chiar atat de usor…
Hai sa facem o comparatie intre cat ne-au costat cele 17 F-16 (care nu sunt noi, ca daca erau noi aceasta discutie chiar nu mai avea sens) si cat ne-ar costa cele 4 corvete, inclusiv modernizarea celor doua fregate, daca intr-un final glorios s-ar incheia contractul.
Multumesc mult!
Singurele arme care ne-ar face credibili la MN ar fi niște submarine. Moderne, mici și de la trei in sus.
În actualul sistem de alianțe, Rusia nu va putea organiza o actiune principală ofensivă niciunde in MN. Crimeea este pentru ei mai degraba o constructie defensivă. De altfel, poate cu exceptia submarinelor strategice, marina rusă e o categorie de arme mult inferioară ca forță și palmares in rândul categoriilor de arme de care dispune arsenalul rusesc.
De altfel, o actiune ofensiva rusă in MN ar avea un mic grad de flexibilitate, iar raza de actiune a armamentului ofensiv care s-ar putea opune Rusiei in MN face mai degrabă ca aceasta să stea in defensiva la MM.
Prima conditie pentru a te apara este sa le poti ameninta credibil bazele din Crimeea si Novorosiisk. PrSM, JASSM ER (ca LRASM nu pupam curand), MALD. Platforme multiple ptr ultimele doua (F16, HERCULES, SPARTAN).
Foarte bine ar merge, pe post de weapon truck, un A10 modificat sa integreze JASSM-ER. Marele lui avantaj este ca decoleaza de oriunde.
Sisteme de senzori si contramasuri pe platformele de foraj. Ideal ar fi si un RAM.
Pentru antinava, Skjold si baterii de coasta, F16, din nou A10 ca weapon truck. Pentru aparare de coasta, Spike NLOS (sud coreenii il folosesc pe masini 4×4)
Cercetare in larg cu drone si avioane.
Senzori la tarm, aparare antiracheta si antiaeriana stratificata, integrat cu sistemele de pe nave.
Ptr. antisubmarin, elicoptere, utilizat o perioada cuplul regal, 4-6 corvete, M80 Stiletto, Sea Gull.
Actiuni de minare – M80 Stiletto, minare cu Spartan.
MCM – M80 Stiletto, Sea Gull, dragoare clasice (tras de ele o perioada, apoi inlocuite cu altele), scafandri EOD.
Elicoptere si nave rapide ptr transport SOF de toate categoriile.
Dupa ce ai astea, iei submarine, vreo 3.
Treaba de vreo 15 ani daca te tii de programe si asiguri finantare.
„…un A10 modificat sa integreze JASSM-ER.”
Eu ma duc sa ma culc…n-avusei satisfactia unui 2-2 Olanda-Ucraina, sunt prea obosit pentru alte fantasmagorii. Scuze.
Karadeniz s-a dus, și el? 🙁
Dumnezeu să-l odihnească în pace! ??
Să-ți fie țărâna ușoară @Karadeniz!
Ne-a luminat de multe ori în problemele FNRO!
Felicitări @Nicolae, foarte interesant început de serie.
Știam de Praying Mantis, nu știam de atacul de la Latakia.
Așteptăm continuarea.
Multumesc! Continuarea vine joi.
Interesant cum bătălia navala de la Latakia nu ar fi avut loc daca israelienii nu si-ar fi „furat” navele din Franța, cu câțiva ani în urmă.
Poti sa dezvolti, te rog? 🙂
Probabil se refera la faptul ca guvernul francez a refuzat sa mai livreze ultimele 5 corvete, pentru a pastra legaturi bune cu lumea araba. Israelienii au organizat „evadarea” navelor din port (Cherbourg) si marsul pana acasa. Mai multe detalii aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Cherbourg_Project
Exact 🙂
Foarte interesant, nu stiam! Va multumesc! 🙂
STIMATE N I C U
Israelienii s-au gandit sa-si ia niste nave mai acatarii dupa ce in Mediterana s-au descoperit zacamintele alea de hidrocarburi pe care evreii s-au si apucat sa le exploateze si la care ravneste si papa Erdogan. Dar o fac in folosul lor. In septembrie 2018 un verisor m-a plimbat cu avionu’ de la Costinesti pana la Sf. Gheorghe Delta si retur. Cum am trecut de Gura Portita mi-au aparut 5 ( cinci) platforme de foraj. Si langa ele un Tetal II. Mie asta nu-mi convine. Daca zacamantul este romanesc dar noi ne alegem cu praful de pe toba, de ce platformele altora sunt pazite de marina romana pe cheltuiala noastra? D-aia pe ovrei ii inteleg dar pe ai nostri nu.
De ce credeti ca Israelul face mai multi bani din exploatarea gazelor&petrolului decat Romania? Sau de ce credeti ca ei o fac in folosul lor iar noi in folosul altora? Lucrati in domeniu? Sunt chiar curios pe ce va bazati cand sustineti asta.
pt ca si aia care muncesc acolo daca sunt romani sau straini si platesc impozit au acelasi drepturi ca si mine si tine, inclusiv dreptul de a fi paziti de un Tetal II, ca asa nici politia cand suni la 112 ar trebui prima data sa te intrebe daca lucrezi la multinationala sau nu, ca sa stie daca vine sau nu la interventie nu?vorba aia putu’ gandirii nationalist- comuniste e adanc rau de tot si cam greu iesim din el
Mi am amintit de un raspuns al maresalului Antonescu la un memoriu al generalului Jienescu 9 iunie 1944,in care scria ca germanii cereau sa le platim materialul AA care ne fusese livrat.Am pus niste fragmente din memoriul lui Jienescu
I.4.În octombrie 1942, Subsecretariatul de Stat al Aerului a prezentat o nota la
Cabinetul Conducatorului, aratând:
a) ce urma sa primim de la germani.
b) situatia înzestrarii A.C.A. române, care avea mari lipsuri, fata de planul de
înzestrare maximal stabilit de Marele Stat Major.
c) se cerea a hotarî daca luam tot materialul propus de germani.
II.5. În coloana 2 a tabelului nr. 1 se arata materialul A.A. primit în cadrul a 6
divizioane mixte, pentru care germanii cer a fi platite de noi. (scrisoare anexa)*
Pentru acest material, Casele Krupp si Gustloff au prezentat facturi în august
1943.
Deoarece procurarea materialului A.C.A. o face Ministerul Înzestrarii Armatei,
am trimis acolo facturile si toate actele administrative de primire a materialului.
Domnul ministru, general Dobre, a spus ca va consulta pe domnul maresal
Antonescu si a comunicat ulterior ca s-a hotarât a nu se plati acest material, urmând a fi folosit de noi si platit eventual la terminarea razboiului.
Domnul general Gerstenbeg, prin adresele nr. 380 din 25 februarie 1944 si
nr.2729 din 11 mai 1944, cere în mod insistent ca sa platim cele 6 divizioane mixte,
justificând ca au fost cedate în urma dorintei domnului Maresal, si ca ele constituie o
comanda aparte, în afara de protocol.
În cadrul acestor 6 divizioane, s-au livrat 18 aparate centrale de tragere, model
vechi, care nu sunt primite decât provizoriu, urmând a fi înlocuite cu aparate moderne.
În plus, se prevede livrarea unei companii de baloane protectie. Subsecretariatul
de Stat al Aerului nu poate primi aceste baloane numai în deservire, deoarece:
– au o utilizare fara randament;
– sunt de calitate slaba;
– au un consum foarte mare de hidrogen, fiind vechi.
Valoarea acestor 6 divizioane mixte, mai putin compania baloane protectie, s-ar
ridica la suma de RM 24.400.000. sau lei 1.464.000.000
si fragmente din raspunsul uluitor al lui Antonescu:
I.4. Aprob.
Sa se înceapa tratativele. Sa fiu tinut la curent cu ele;
– generalii Dobre, Jienescu si Marele Stat Major sa lucreze mâna în mâna.
Ce este bun, se ia definitiv; ce este perimat, numai provizoriu.
Odata pentru totdeauna sa se tina seama de urmatoarele:
– tot ce este în subsol este avutul nostru;
– tot ce este la suprafata apartine în mare parte strainilor;
– ce este în pamânt nu poate fi distrus. Din ce este în pamânt noi nu folosim
pentru economia nationala si pentru razboi, decât o parte;
– în raport cu aceasta parte pot pune la contributie tara pentru a apara bunurile
petroliere;
– germanii folosind restul, trebuie sa ia masuri de A.A. si A.C.A. eficace. Daca
nu le ia, îi priveste;
– în cadrul acestor conditii trebuie sa se solutioneze problema materialelor.
– noi nu platim decât partea care ne revine de drept.
– ceea ce platim trebuie sa fie util, nu fier vechi
II.5. Nu, nici la terminarea razboiului. Nu putem sa aparam cu banii nostri Germania.
Asa a reusit Antonescu sa mareasca rezerva de aur a Romaniei in timp de razboi, in conditiile in care negocia cu Germania. poate si faptul ca Antonescu a fost singurul
strãin cãruia Hitler i-a cerut vreodatã sfaturi militare, când era în dificultate l-a ajutat.
Sa o luam metodic:
– Da, nu prea cred ca o nava tip corveta sau vedeta poate face fata cu brio unui atac aerian. Tetalurile noastre au 2 turele cu sisteme Gatling de 30 mm. Stiu ca asa era prin 1980, ca acum navele au si rachete a.a. Dar avioanele nu mai bombardeaza in picaj, ci lanseaza rachete anti nava de la distanta. sau rachete torpila, care cad la oarece departare de nava si ii gauresc chila. Sau torpile grvitationale. Sunt de acord ca grupurile de nave mari se pot apara cu mai mult succes de atacul aviatiei.
– Alea 17 buc. F – 16 ne-au costat cam 930 de milioane dolari inclusiv modernizarea (este un articol in Defense Romania – ” F-16 noi sau second hand?” ) La TV s-a spus ca o corveta Sigma ar atarna la vreo 400 mil. euro fara armament si radare. Daca-i asa prefer aviatia. Nu mai iau in discutie apararea de pe fregate ; tunuri de 25. E de ras.
– Nu sunt petrolist. Dar am auzit si eu ca valoarea redeventelor pe care ar trebui sa le primim ar fi de vreo 4 mld. euro in transe egale pe 20 de ani. Adica vreo 200 mil euro pe an. Cam 1/2 de corveta cheala pe an. Doar atat? Acum vreo 5- 6 ani am citit ca valoarea redeventelor pe care le incasa Kuweitul din petrol era de 80% din valoarea petrolului extras. Si se gandeau sa le mareasca. Dreptu – i ca la ei extractia se face mai usor.
– Aviatia are avantajul ca poate interveni in orice punct al tarii pe cand navele …. De aceea inclin pt nave mici, rapide si cat mai bine inarmate ( bineinteles, in limita permisa de tonaj )
– Ce isprava au mai facut japonezii in Pacific dupa ce au pierdut suprematia aeriana? Au mai zvacnit putin la Guadalcanal si atat. Domnule Nicolae va rog sa nu va suparati. Si mie imi plac vapoarele dar nu cred ca sunt o prioritate in situtia actuala.
Stimate Nicu 4
De acord ca muncitorii romani de pe platforme merita sa fie paziti de nave romanesti. Dar platformele nu sunt romanesti. Ce a zis presedintele Trump? „Vreti sa fiti aparati? Platiti!” Iar pe platforme mai sunt si muncitori straini. Poate englezi, poate americani, poate austrieci.Dupa logica domniei – tale inseamna ca platformele ar trebui aparate si de nave englezesti, americane si mai ales austriece. Dar cred ca le incurca Tratatul de la Versoix. Tare mi-e teama ca in cazul Tetalului toate cheltuielile cu deplasarea navei, carburanti, plata echipajului se deduc din fondurile alocate pentru instruire.
Stimate domn, nu ma supar absolut deloc! 🙂 Discutam, aducem argumente in mod civilizat, realmente nu am de ce sa ma supar. Deci, tot metodic 🙂 :
1. Francezii au propus 16 VL Mica, olandezii au propus 8 ESSM + 21 de RAM pentru noile corvete multirol. Probabil similar, poate in numar maj mare pentru cele doua fregate T22R incluse in program. La asta se adauga tunuri rapide de calibru mic pentru apararea apropiata. Oricare dintre rachetele propuse poate da jos cam orice zboara, inclusiv tinte de tip racheta supersonica. Eu cred ca este o aparare AA rezonabila.
2. Datele despre nave sunt gresite, ele (4 corvete multirol si 2 fregate) atarna 1,6 miliarde, inclusiv munitia aferenta. Adica gata de lupta.
3. Israelul solicita o redeventa de 12,5%, noi parca cerem 13%. La asta se maj adauga si alte taxe si impozite. Beneficiile exploatarii offshore sunt calculate de o companie de consultanta reputata si detaliate chiar in acest articol, cu indicarea sursei. Tarile din Golful Persic au cele mai mici costuri de extractie din lume, practic scoti petrolul cu cana din nisip. Nu este cazul exploatarilor offshore, nici macar al Rusiei din exploatari onshore. Poate doriti sa recitit sumele detaliate in articol care reprezinta beneficii pentru economia romaneasca si surse la buget.
4. Avioanele pot interveni eficient aproape oriunde, dar nu pot inlocui o nava. Mai multe detalii in partea a 2-a a articolului care se va publica joi. Mai mult decat atat, singurul punct de contact cu Rusia este in Marea Neagra.
5. Si aviatia, si navele sunt importante si trebuie sa lucreze impreuna. Diferenta e ca e mai usor pentru aliati sa ne ajute cu aviatie decat cu nave, aici trebuie sa ne descurcam singuri.
Te las sa te descoperi,stimate Nicolae,ca sa-ti dau un contraatac nimicitor 🙂
Ce sa-i facem, viata e nedreapta! 🙂 Ai grija la ambuscade, totusi… 😉 🙂
In umila mea conceptie, daca ai iesire la mare\, ai nevoie de flota militara.
Asa cum nu poti face interdictie aeriana folosind doar anti-aeriana, iti mai trebuie si avioane de lupta, radare, impreuna cu toata logistica aferenta, tot asa nu poti tine ZZE doar cu aviatia.
Navele de lupta sunt necesare atat in caz de conflict cat mai ales pe timp de pace, atunci cand iti poti exetcita suveranitatea cu mana forte.
Daca avem nevoie de fregate, corvete, NPR-uri sau submarine, asta-i alta discutie, dar o forta cat mai credibila de descurajare si exercitare a suveranitatii este strict necesara.
Daca mergem pe logica sustinuta de o anumita parte a comentatorilor, atunci inseamna ca tari precum Suedia, Danemarca, Polonia, Finlanda, poate chiar Germania sau Olanda n-ar avea ce face cu flota militara macar pe principiul ca sutele de Kailbr ii pot lovi si pe ei cum ne pot lovi si pe noi.
Mai ales Suedia si Finlanda care nici nu au in dotare nave grele.
Mda, asta tot incerc si eu sa evidentiez…
Aviatia e arma cu cel mai rapid timp de raspuns , cea mai flexibila si cu cel mai mare impact ..in razboiul modern.
De cand a aparut primul aeroplan ..a dat cartile peste cap si status-quo-ul stabilit intre categoriile de arme ramane neschimbat pana astazi.
Astept „infanteristii” sa ma contrazica ..si as spune ca evidenta ce ar trebui sa sara in ochi ..e ca o natie „infanterista” prin natura ei (Rusia) ..nu ar fi facut nimic cu nr de trupe , pe care l-au avut ..exact in Siria.
Asa ca ptr mine ..si ptr noi exemplul exact asta trebuie sa fie.
Forte flexibile.
Aviatie , elicoptere de atac ,Fos ..si „marina flexibila” sa le sustina operatiunile.
Ca toate astea au nevoie de coordonare.
Un avion fara capabilitati crescute de descoperire/dirijare de la sol/din aer/de pe apa..e putin „castrat”.
Razboiul e un „sport” de contact…atunci cand se face „cald”.
In momentul actual nu se pot pune pe harta ..un numar egal de unitati blindate , cat ar avea un inamic si …nici nu poti avea pretentia de a lupta in vadita inferioritate numerica si tehnica ..si sa castigi.
Noi ..fara marina cedam teren adversarului ..teren ce poate fi exploatat.
Nu exista ..”-navele pot fi distruse foarte usor”.
Orice arma ..lipsita de suport poate fi usor anihilata.
Falkland-ul era la doi pasi de coasta Argentinei ..si de inamicul natural al „barcilor” ..aviatia , cu ce era mai bun la timpul sau …exocet-ul francez.
Asta nu i-a impiedicat pe englezi sa reia insula ..cu o forta in vadita inferioritate.
Mentalitatea de invingatori i-a facut sa castige acel conflict.
@SFULGERU 22
Navele de lupta au in in principiu, in dotare atat artilerie clasica cat si rachete pt apararea proprie sau a unui grup de nave, nu sa vaneze avioane inamice
F-16, asa cum il are in dotare RoAF, nu are capabilitatea de a lupta contra navelor (F-16 MLU norvegenie au integrate rachetele AGM-119 (Kongsberg Penguin Mk3) , insa din cate stiu nu si cele romanesti
Casa poti mentine superioritate aeriana sunt necesare mult mai multe avioane, si cel mai probabil bimotor & multirol.
Gandirea majoritatii este la numar de aeroanve nu la capabilitatile de lupta. Un F-16 va avea nevoie sa agate”minim 2 rezervoare largabile si un pod, astfel ca va avea o capacitate mult redusa a de a avea rachete (aer-aer, aer-sol) fata de MIG-31, SU-24, SU-27, Tu-22M (cam astea sunt aeronavele ce le pot ridica rusii de pe aceste aeroporturi, depinzand de misiune si de central de comanda: distructul military sud, sau flota Marii Negre: https://en.wikipedia.org/wiki/Southern_Military_District ; https://en.wikipedia.org/wiki/4th_Air_and_Air_Defence_Forces_Command ; https://en.wikipedia.org/wiki/Black_Sea_Fleet.
E simplu Google va va spune cate puncte de acrosaj are fiecare aeronava. Astfel incat cam la fiecare avion rusesc noi va trebuii sa ridicam vre-o 2, si un altul sa fie pregatit pt decolare (unul in aer, unul se intoarec la re-alimentare, altul decoleaza). De unde concluzia ca un multirol este necesar datorita capacitatii de a avea mai multe puncte de acrosaj, de a realize misuni diverse (nu doar antinava, ci si de interceptare , pt ca banuiesc la asa ceva va ganditi)
La Marea Neagra rusii au acces fie prin baze aeriene, fie prin aeroproturi pe care pot delocalize si opera rapid avioane aduse din alte regiuni. Mai jos doar cateva exemple:
http://wikimapia.org/151943/Hvardiyske-Gvardeyskoye-BSF-Naval-Air-Base (distanta in linie dreapta fata de MK Air Base 1320 km)
http://wikimapia.org/699069/Kacha-BSF-naval-airbase-Crimea (distanta in linie dreapta fata de MK Air Base 404 km)
http://wikimapia.org/3044447/Aerodrome-Krymsk (distanta in linie dreapta fata de MK Air Base 755 km)
http://wikimapia.org/3696123/Voronezh-Malshevo-Airfield (distanta in linie dreapta fata de MK Air Base 1138 km)
http://wikimapia.org/51333/Engels-Air-Force-Base (distanta in linie dreapta fata de MK Air Base 1532 km)
http://wikimapia.org/933110/Saki-Naval-Air-Station-Novofedorivka (distanta in linie dreapta fata de MK Air Base 506 km)
Ce credeti ca putem face nu cu una, ci cu 3 escadrile de F-16?
Din ce am citit, actuala strategie a NATO pleaca de la premiza ca nu se va putea asigura suprematia aeriana si nici nu se vor putea distruge cu una cu doua bazele ruse datorita dezvoltarii capabilitatilor lor A2/AD
Referitor la hidrocarburi, faceti cel putin o confuzie majora: noi vom exploata in MN gaze naturale, pe cand in Kuweit se exploateaza titei (petrol). Tehnologiile difera, costurile de extractive difera (acestea se pot raporta la BOE (Barrel of Oil Equivalent) , gradul de recuperate difera (in mare, cam 50% pana in 60% la titei, 80% pana in 90% la gaze), samd.
Din pacate mai toate premizele de la care plecati sunt eronate.
Am sa va contrazic . In configuratia cu 2 rezervoare suplimentare plus container F16 agata 4 AMRAAM si 2 Sidewinder. Absolut decent, comparabil si suficient cu oricare dintre aeronavele enumerate de Dvs(Mig 31, su 22, su 24, su 27) avand in vedere ca DI rusii au de venit ceva drum incoace,kceea ce inseamna ca fie nu au incarcatura vompleta de rachete AA, datorita greutatii vs raza actiune fie ca duc si ei rezervoare suplimentate).La o raza de actiune de cca 550 km (absolut suficienta sa iasa in intampinarea unor rusi pusi pe fapte mari)nu are nevoie de rezervoarele largabile de sub aripi(pastreaza posibilitatea de a duce un rezervor ventral) ceea ce duce incarcatura de lupta la 6 amraam si 2 sidewinder sau orice combinatie intre ele cu conditiq sa dea 8. Din nou suficient, comparabil si decent cu avioanele rusesti mentionate de Dvs.
Daca 1 escadrila din cele ipotetice 3 mentionata de Dvs e plasata pe Kogalniceanu, lucrurile stau si mai bine pt ca acei 550 km de raza de actiune lupta e sunt mpinsi si mai mult.
Deci 2 escadrile, cele de pe pe Borcea si Kogalniceanu nu au nevoie de rezervoare suplimentare si duc mai mult armament, suficient sa racoreasca niste capete infierbantate de la est ce vin prin nouri, rezervoare sub aripi e nevoie pt f 16 dislocate la Campia Turzii sau Bacau dar si in acest caz incarcatura de rachete e decenta(6).
Apropo, daca planul e de 3 escadrile, dilema mea e unde vor fi locatiile. Adica Borcea e clara, Campia Turzii e si ea bifata pt ca se investeste serios acolo, dar a treia escadrila merge pe Bacau sau Kogalniceanu(sau niciuna din astea si merge la Borcea)?
se modernizeaza 2 baze aeriene Campia Turzii si MK ,iar la bacau este mentenata si modernizarea la standard a F16
Nu as vrea sa discutam la infinit in contradictoriu. In final adac incepem sa discutam depsre avioane, vom fi offtopic la articol
Avioanele rusesti la care am facut referire se afla in dotarea bazelor mai sus mentionate (acestea fiind si avioanele trimise sa intercepteze fie avioane NATO: SU27/SU-30; fie nave NATO: SU-24 ), insa la nevoi isi pot aduce alte aeronave de pe alte baze
Sunt convins ca intelegeti ca daca vor trimite Tu-22M vor trimite si alte tiopuri sa le insoteasca si care sa le asigure protectia (nu uitati rusii le pot alimenta in aer, noi nu)
Despre F-16, rezervoare si consumurile de combustibil am scris aici: https://www.rumaniamilitary.ro/f-16a-b
Din pacate pt noi, la armamanet si radare stam mai prost decat ei, asa ca indiferent cum ar fi angajate avioanele lor, (BVR sau vizual) nu vom putea sa le facem fata
Cat despre Su-27 si Su-30 gasiti aici ceea ce pot face (chiar daca articolul este vechi, ar trebui sa fie edificator): http://www.ausairpower.net/APA-Flanker.html
Stimate Nicolae
Eu mi-am spus parerea.Poate ca am facut-o intr-un mod cam abrupt. Raman la ideea unei flote de nave mici, rapide , dar inarmate cat de puternic este posibil. Insa mai intai trebuie intarita aviatia. Am aratat motivele. Daca pastram proportia cu 930 mil. dolari = 17 F-16 s.h. atunci la 1,6 mld. dolari vom avea 29 F-16 s.h. Bineinteles, asta este doar un exercitiu de aritmetica. Realitatea poate fi alta. Dar si realitaea construirii corvetelor si a modernizarii fregatelor s-ar putea sa difere de caculele facute pe hartie. In privinta exploatarii zacamintelor din Marea Neagra, acolo se pot intampla multe. Si daca se incurca lucrurile, exista riscul ca „paznicul” sa plateasca oalele sparte. La buna vedere.
Onorabile Iat
Este ciudat cum se incurca lucrurile intr-o discutie. Nu ma consider un expert in aeronautica, cu atat mai putin in aviatie militara. Ar fi de dorit sa parcurgeti toate postarile pe care le-am facut pe marginea acestui articol ca sa va dumiriti cum a inceput discutia. Eu nu am sustinut ca ar trebui sa cumparam X sau Y avion. Am dat exemplu cu F – 16 pt. ca pe asta il avem. Explicatiile cu misiunile aeriene pe care le-ati dat mi se par cam vagi .. In fapt conteaza mult mai multi factori. Trebuie vazut locul unde se tine balul si d-abia atunci stabilesti daca iei rezervoare suplimentare sau nu. Conteaza si ce forte participa ( avioane, nave, avioane + nave,numar, tip etc. ) Conteaza si cate momeli anti racheta poate avea un avion la bord ca sa stii cate rachete trimiti tu dupa ei. In fapt fiecare misiune aeriana are specificul ei. Este ca o insiruire de arabescuri bine sincronizate pe fundalul boltii ceresti.Am putea spune un balet ceresc sangeros. Apoi treaba cu hidrocarburile si gazele. Stiu si eu ca zacamintele aflate in discutie la noi sunt de gaz metan. Daca vrem sa fim exhaustivi atunci aflati ca din platoul romanesc al Marii Negre s-a extras si se mai poate extrage si petrol apoi avem tehnologie ca sa scoatem hidrogen si sulf din stratul de apa saturat cu hidrogen sulfurat si cu putin noroc am putea obtine si gaz hidrat (dar asta e cu bucluc).
Eu am vorbit despre Kuweit ca sa exemplific cum stiu altii sa-si apere drepturile.nicidecum ca sa arat cat de prost sunt ca nu stiu sa fac deosebire intre gaz metan si petrol. Va multumesc