Cate sisteme Mistral cumpara Romania?

Chiron (KP-SAM)

Nimeni nu stie, cum nu stim nici despre ce suma este vorba sau despre vreun calendar de livrare. Tot ce stim este pe surse.

Astfel, am aflat ca in noiembrie 2024, Bucurestiul s-a alaturat programului comun european de achizitie pentru sisteme anti-aeriene cu raza scurta Mistral 3. Acest program a fost oficializat pe 19 iunie 2024 cu ocazia Paris Air Show si initial erau cinci tari: Franta, Belgia, Cipru, Ungaria si Estonia.

Intre timp, pe langa Romania, au mai intrat in program Spania, Danemarca si Slovenia. Achizitia se face sub auspicile Instrumentului de Consolidare a Industriei Europene de Apărare prin Achiziții Comune (EDIRPA) si a primit deja o finantare din partea Comisiei Europene de 60 de milioane de euro.

Revenind la noi, MApN nu a anuntat intrarea in acest program dar lucrurile sunt extrem de sigure: Romania este parte a programului de achizitie.

In problema sistemelor de aparare anti-aeriana cu raza foarte scurta lucrurile au tot taraganat la noi si atunci cand razboiul din Ucraina a izbucnit ne-am trezit ca desi aveam (de aceasta data) si vointa si banii necesari, timpii de livrare erau foarte mari si -cel mai probabil – din acest motiv licitatia pentru 231 de sisteme a fost anulata in iulie 2023, motivatia oficiala fiind lipsa de oferte conforme, Bucurestiul mergand apoi pe mana sud-coreenilor cu o achizitie – fulger a 54 de sisteme KP-SAM Chiron.

Cand spunem “oferete conforme” s-ar putea sa ne referim nu atat la pret sau la caracteristici tehnnico-tactice si mai mult la termenul de livrare, termen pe care Romania l-ar dori cat mai scurt dar pe care producatorii nu mai sunt astazi capabili sa il ofere.

Este adevarat ca la noi sistemele de aparare anti-aeriana cu raza scurta erau impartite in doua categorii: raza foarte scurta si raza scurta, doar ca demarcatia nu mai este de actualitate atat timp cat si sistemul sud-coreean “Chiron” are o raza similara Mistral 3 (7km respectiv 8km) si o greutate cam tot pe acolo, nefiind similar cu “Stinger” sau “Grom”. De aici rezulta ca Bucurestiul a cumparat rapid de la sud-coreeni pentru a avea ceva acolo, pe aceasta zona, dar ca achizitia principala va fi cea de Mistral 3.

Asa cum am scris cu alta ocazie, initial suma pusa la dispozitia programului era de 622 milioane de euro pentru 231 de sisteme. Nu stim despre cate rachete era vorba si nu cunoastem daca implicarea Romaniei in programul Mistral 3 este la acelasi nivel.

Daca suma a ramas 622 de milioane de euro atunci am putea discuta despre +1000 de rachete Mistral 3 sau o cifra destul de apropiata si cand fac aceasta presupunere ma bazez pe achizitia spaniola de Mistral 3 care suna cam asa:

  • contract semnat in septembrie 2023
  • cost total – 324,6 milioane de euro
  • se cumpara 522 de rachete Mistral 3, echipament de instruire, suport logistic plus modernizare a 100 de sisteme de lansare aflate deja in inventarul armatei spaniole.

Daca discutam strict despre Mistral 3, aceasta racheta este una performanta, cu o rata de +96% de lovire a tintei, dispune de un sistem de ghidare IIR foarte modern si foarte greu de bruiat. Racheta in sine este supersonica si are o raza maxima de 8km. Odata iesita din fabrica are o durata de viata de 20 de ani, fara interventii, atat timp cat este depozitata. Pe zona ei, VSHORAD cu raza un pic mai mare, Mistral 3 nu prea are concurenta si este o achizitie pe care – la fel ca si restul – ar fi trebuit s-o facem cu ani in urma.

Din pacate, productie de Mistral 3 este foarte lenta, MBDA declara in septembrie 2023 ca in 2024 se va ajunge la o cadenta de 40 de rachete pe luna. Adica 480 pe an.

Atunci cand programul a fost lansat se estima o comanda totala in jurul a 1500 de rachete, dar odata cu intrarea in grup si a altor tari este evident ca numarul de rachete si lansatoare cumparate va fi mai mare, posibil mult mai mare, mai ales daca ne uitam la Romania care singura ar putea comanda 1000 de rachete.

Ori in aceste conditii pot doar sa sper ca MBDA Franta va reusi sa-si creasca ritmul de productie si sa nu asteptam Mistralul, precum F 35Aul, dupa 2030.

Evident ca am fi mai mult decat recunoscatori Ministerului Apararii de la Bucuresti daca ne-ar spune si noua ceva amanunte: despre ce suma vorbim, cate rachete, cate lansatoare si cand le vom primi, pentru ca secretul militar nu cred ca este un motiv real in aceasta speta.

Dar per total, inca o veste foarte buna care faca ca anul 2024 sa fie, probabil, cel mai bun pentru achizitiile de tehnica de lupta pentru Armata Romana, de la revolutie incoace. Si la fel ca in cazul constructiei de autostrazi (record cu aproape 200 km dati in folosinta in 2024) si MApN se poate lauda pe merit cu o sumedenie de achizitii semnate in acest an.

Felicitari atat constructorilor de autostrazi cat si Ministerului Apararii.

GeorgeGMT

69 de comentarii:

  1. daca era asa de urgenta achizitia de ce nu a fost chiron trimis la GBAD fortelor aeriene ci la fortele terestre,doar ne uitam cum arata dotarea ROAF,uniforma,cam ultimul ragnet pt banii dati ,integrata logistic si ca dotare de la aliati Nato majori,cum arata la fortele terestre ,cam zici ca sunt indieni la conducere

    3
  2. „Bucurestiul mergand apoi pe mana sud-coreenilor cu o achizitie – fulger a 54 de sisteme KP-SAM Chiron”

    Adică, oarecum, cev degeaba? Seamănă puțin cu Panhard și Piranha 3. Măcar nu trebuie să investim în mentenanță și pregătirea pentru Chiroane nu a fost complexă… poate când ne vedem cu Mistral în curte le putem dona altora și mai oropsiți, la fel și P3, ca tot au primit o donație de la nemți.

    6
    • Probabil ca au luat cateva Chiron ca urgenta maxima, grosul urmand sa fie acoperit, mai lent, cu Mistral 3.

      7
    • Din nefericire nu sunt interesați de cercetare și dezvoltare în domeniul acesta. Dacă ar fi mers pe i achiziție din korea, ar fi putut demonta și cerceta aceste rachete încât să producă în Romania așa ceva. In caz de nemulțumire și protest al korea, nu ar fi fost afectată prea mult Romania, korea neavând capacitatea de a sprijini în luptă Romania așa cum o are Franța.

      1
  3. 60 de milioane de Euro nu reprezinta nici 10% din valoarea contractului.

  4. O mentiune, „raza scurta” (bataie scurta) in terminologia clasica, dupa care am invatat eu insemna pana in 25 de km su de recula un plafon intre 7 si 10 mii de metri. Adicatelea clasa Mica VL sau NASAMSde exemplu. Sau vechiul KUB
    Adica un aparat ce zboara la 5000 m este imun la VSHORAD, indiferent cum se cheama acesta, iar PATRIOT e un pic cam scumpa si cam rara zilele astea.
    Deci oricum mai e nevoie de „ceva”.

    3
  5. Daca pt. VSHORAD pare ca-am merge cu Mistral-urile frantusesti, atunci rasar 2-3 alte intrebari:

    1/ mai cumparam VSHORAD in programul national standalone SHORAD-VSHORAD? Daca da, care-s argumentele pt care-am face-o? Sa n-ajungem la 3-4 modele de vectori pt. acelasi scop (cu toate dezavantajele de rigoare)

    2/ daca decuplam VSHORAD de SHORAD, ar fi bine s-o oficializam cumva (desi cu secretomania securistoida a MAPN, e posibil doar sa aflam la semnare de contract).

    Sau ce luam aici nu se suprapune cu ce se cere la SHORAD-VSHORAD?

    3/ Se mai aude ceva de SHORAD? O parere de novice: bune ar fi aci NASAMS (cu arhitectura sa deschisa, pot ‘trage’ cu o gramada de rachete) + Iris-T-uri (ceva mai ieftine si moderne, f eficiente).

    Dar de AA artileristic, modernizarile pt. Oerlikon GDF 103, mai stim ceva?

    Sanatate dragi colegi si Sarbatori Fericite. Sa-avem in 2025 o armata si-o democratie un pic puternice vs anii anteriori.

    7
    • In competitia SHORAD/VSHORAD, din care coreenii tocmai ce au fost respinsi, 13 decembrie, mai participau in cursa MBDA,Rafael, posibil NASAMS si Diehl Defence, ori cum nemtii nu au in portofoliu un sistem de tip MANPADS putem presupune ca au venit cu IRIS T asa ca competitia are loc pentru sistemele SHORAD, raza medie – 40km.
      Ce este de mirare este suma relativ mica pusa la bataie, undeva sub 2 miliarde de euro. Si stim de la bulgari ca o baterie IRIS T este un pic sub 200 de milioane de euro, adica (daca ar acstiga nemtii) s-ar cumpara in jur de zece baterii, ori cu ceva timp in urma necesarul era de 27 de baterii.

      5
      • Cantitate maximă estimată acord-cadru: „Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” – 6 cpl; „Sistem pentru instruire și învătământ” – 1 cpl; „Sistem de simulare pentru verificarea și evaluarea operatorilor VSHORAD” – 1 cpl; „Sistem SHORAD” – 6 cpl; „Sistem VSHORAD” – 6 cpl. Valoare estimată a celui mai mare contract subsecvent: 5.116.012.920,00 lei Cantități estimate pentru cel mai mare contract subsecvent: „Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” – 4 cpl; „Sistem SHORAD” – 3 cpl; „Sistem VSHORAD” – 2 cpl.

        Conform https://www.e-licitatie.ro/pub/notices/c-notice/v2/view/100173028

        Daca nu ma insel pare sa fie 6 cupluri sistem integrat shorad/vshorad + sistem scoala + sistem de verificare + 6 sisteme shorad fara integrari + 6 sisteme vshorad fara integrari – 9.5mld RON
        Contract subsecvent 4 sisteme integrate shorad/vshorad + 3 shorad fara integrari + 2 vshorad fara integrari, 5mld RON

        10 sisteme integrate shorad/vshorad cu 9 shorad si 8 vshorad, deci fix 27 sisteme cum au primit aprobare in parlament

        4
        • Dracu sa-i pieptene, pe VSHORAD stim deja ca ne-am alaturat programului MIstral 3 si atunci aici despre ce discutam?

          3
          • Vedem ce mai produce limbajul de lemn romanesc aici, dupa treaba ca navele sunt instalatii mobile de lansare rachete antinava.

            Treaba cu coreenii respinsi pe o chichita cica nereparabila ulterior nu e cam de porc?

            1
        • Am tot citit si recitit si totalul, SHORAD/VSHORAD iese 18 unitati. „Cantitate maximă estimată acord-cadru: „Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” – 6 cpl; „Sistem pentru instruire și învătământ” – 1 cpl; „Sistem de simulare pentru verificarea și evaluarea operatorilor VSHORAD” – 1 cpl; „Sistem SHORAD” – 6 cpl; „Sistem VSHORAD” – 6 cpl. ”

          Subsecventul face parte din contractul-cadru nu se aduna la el.

          Este adevarat ca paralamentul a aprobat 27 de sisteme, dar achizitia se imparte in doua, acum 18 restul de 9 sisteme dupa 2030.

    • Dacă se cumpără aceste rachete așa cum susțineți dumneavoastră în 3-4 modele diferite, este posibil sa poți face comparații între modele.
      Eu așa aș face și chiar aș îndrăzni să desfac câteva și apoi să le montez la loc luând cele mai bune componente de pe fiecare model și formând o rachetă noua cu caracteristici speciale. Apoi as cere că această rachetă noua sa fie fabricata in Romania pt a reduce costul și dependența.

  6. Salut, cine credeți ca va castiga licitatia sisteme shorad vshorad?
    Nemtii se misca foarte bine cu livrarea IRIS-T in Ucraina. Bulgaria e si ea cu ochii pe achizitia de sisteme antiaeriene IRIS-T

    2
    • Greu de zis, IRIS-T cred ca nu pt ca sunt penalizati in lipsa rachetei ghidate radar iar competitia e acerba. Intre Rafael si MBDA se va da batalia, cu NASAMS intre ei daca mai exista in competitie dar nu au prea dat semne de viata

      La Cehi a castigat recent Rafael, fiind o procedura prin dialog competitiv, sistemele luate pe criterii politice nu sunt relevante. Insa caietul nostru de sarcini si procedura tip licitatie ar putea favoriza o oferta ieftin + rapida cum e MBDA, ei avand unde sa scada si francezii si-ar devaliza fortele armate ca sa castige un asemenea contract

      Pretul + livrarea primului sistem fiind 50% din punctaj, intr-o competitie 70% performanta 30% pret as fi mizat pe altceva, dar pt MBDA se pliaza destul de bine caietul de sarcini sa il dau favorit

      3
      • stai putin, din cate stiu IRIS-T SLM are ghidaj prin radar spre tinta cu update-uri prin data link, doar partea terminala e cu infrarosu; a avut rezultate f bune in Ucraina, le-au laudat cei de acolo; avem si Diehl (pe civil e drept) in Romania. asta ar fi alegerea mea mai ales daca NASAMS nu e in competitie.

        3
  7. Mistral 3 s-ar putea produce/asambla la noi cu achizitia SHORAD/VSHORAD de la MBDA

    https://umbrela-strategica.ro/mbda-vrea-sa-produca-componente-si-sa-asambleze-rachete-la-electromecanica-ploiesti

    Manpad e diferit de vshorad, chiar si daca e acelasi sistem. Unul e portabil, celalalt e montat pe ATBTU si protejaza fortele in deplasare

    8
  8. Programul asta este strict o manevră franco-germana cu rol principal politico-industrial, nu militar.
    Asta fac ei de când sunt.
    Își fac iar un cap de pod pt viitoare contracte și pt întărirea influenței UE (virtual inexistentă) în domeniul militar.
    Înlocuirea rolului american de furnizor de tehnica și stâlp geopolitic militar în Europa e o ambiție veche. Între timp au scăpat și de pajul americanilor, englezii.
    UE are „armata” (un proiect deja vechi, destul de anost in inutilitatea lui), iar franco-germanii au avut de multe ori poziții diplomatico-militare esențial diferite de americano-brutanici, începând din anii 50.
    UE era la început o structură strict economico-industriala, otel-carbune, dar asta unii uita, alții nici nu știu.

    7
    • cand faci fabrica intr-o tara ca Romania de componente electronice civile ,nu crezi ca trebuie sa te interesezi cum iti apara aia investitia si prin urmare sa participi cu tehnologie la acea aparare chiar si contra cost

      3
    • Nu e vorba de rivalitatea transatlantic,cu de o necesitate. Acum au apărut alte tehnologii și epuizarea stocului de rachete de proveniență SUA ale acestor țări coincide cu apariția unei astfel le tehnologii, deci nu ar fi o problema fabricarea acestora în Europa. Bineînțeles că americanii în acest caz sunt nemulțumiți, nu din cauza acestei ambitii vechi ci din motiv financiar că nu le mai vând ei.

  9. Întrebare: SHORAD-ul este pt ținte aeriene lente și care zboară jos..gen elicoptere de atac sau avioane de atac CAS (A-10 Thunderbolt, Su-25) și despre care mai toată lumea pe RoMil zicea ca-s obsolete (dovada că România nu se grăbește să achiziționeze elicoptere de atac sau nici măcar multirol)..că vor fi înlocuite de drone (pt care îți trebuie alt tip de contramăsuri).

    Așa că unde e graba? Sau mai bine zis..de ce mai luăm?

    Eu unul încă, cred in astfel de arme (și chiar postam pe Arta Războiului cum le folosesc ucrainienii) dar tonul articolului e că e mare întârziere..sincer nu prea înțeleg..

    https://m.defenseromania.ro/fortele-aeriene-ucrainene-prezinta-cum-piloti-de-avioane-su-25-executa-misiuni-complexe-si-periculoase-pe-linia-frontului-video_631430.html

    Tre sa ne hotărâm..mai este util CAS-ul clasic? (cu avioane și elicoptere de atac subsonice și plafon redus-pana in 10 000 de m)?

    Că dacă sunt perimate logic atunci și acul de cojoc sa fie idem.

    1
    • SHORAD-ul si VSHORAD-ul nu contracarea doar elicoptere de atac sau CAS. uita-te in Ucraina, contracareaza drone si rachete de croaziera si probabil vor fi principalele sisteme care vor contracara drone. CAS-ul clasic se face cu drone mai nou deci evident ca e nevoie de SHORAD

      exista si SHORAD mai specializate gen Iron Dome care contracareaza artilerie

      deci e nevoie de SHORAD pentru apararea efectivelor de sol, a bazelor aeriene, a bateriilor de Patriot

      7
  10. Dar Stinger nu ar fi bun fiindca e mai ieftin?

    2
    • N-au scăunel și nu interceptează rachete de croazieră, cum e moda pe la hipsteri, acum.
      Au fost câteva instalații „împrumutate” la o bg, cu ani în urmă.

      2
    • Stinger e mai utila pentru infanterie iar mistral pe agregate ca e o racheta mai mare, mai rapida si cred (grain of salt) mai manevrabila.
      Nu mai imi amintesc care e inaltimea maxima la care poate fiecare sa ajunga dar ala iar ar fi un criteriu de luat in considerare.

  11. Întrebare puțin off topic dar totuși în legătură cu subiectul: în caz ca începe razboiul generalizat NATO-RUSIA evident ca noi vom fi portavionul aliaților. În acest caz câte baze aeriene ar putea sa servească efortul de război ( și deci sa fie și aparate anti-aerian) și cam cate aparate de lupta ar încăpea în fiecare baza de-asta? Sigur vor fi Mihail Kogălniceanu, Ianca și Fetești. Oare Bacăul, Gearmata și eventual Bobocu ar putea fi transformate ad hoc în baze pentru espadrile de lupta? Otopeni bănuiesc ca va rămâne pe transport ca și pina acum.

    3
  12. @Steppewolf.. multumesc pentru răspuns.

    DAR..sunt si mai în ceață..căutând despre costurile sistemelor in cauză (inamic vs contracarare)..am dat peste următoarele link-uri (jos) ce naște întrebarea:

    Voi ziceți să folosim rachete Mistral 3 de peste 500.000 de euro bucata contra unor drone ce pot costa de la câteva sute de euro la cel mult câteva mii? Si care se pot construi cu milioanele?

    Ce sens ar avea 231 (sau poate un sistem are 2 rachete deci 462), sau fie și 1000, când drone ar ataca in roiuri?

    Este clar risipa de bani dar și de energie pentru că ar fi un eșec total..nu mai zic că în Ucraina se folosesc”dummy drones” adica momeala fara încărcătură tocmai cat AA să-și irosească muniția ..deci trimiți câteva sute de drone de jucărie de nici 100$ dar noi aruncam sute de milioane inutil până epuizăm tot..și după ce ai neutralizat apărarea vine adevăratul atac..

    Ceva e greșit in toate abordarea..

    ..pt drone exista C-RAM..bruiaj..pusti din alea „rifle jammers” sau ADG (anti drone gun) de păzeau Parisul in timpul Olimpiadei de exemplu SkyWiper, Skyfend, Nerod etc..eventual alte drone la fel de ieftine..

    E contraproductiv Shorad pt drone.. părerea mea.

    https://armyrecognition.com/focus-analysis-conflicts/army/conflicts-in-the-world/russia-ukraine-war-2022/how-ukraine-s-cheap-fpv-drones-are-used-on-the-ukrainian-battlefield

    https://www.google.com/amp/s/thedefensepost.com/2024/10/03/ukraine-produce-million-drones-2/amp/

    https://missiledefenseadvocacy.org/missile-defense-systems-2/missile-defense-systems/missile-interceptors-by-cost/

    https://en.defence-ua.com/news/spanish_government_approves_3246_million_contract_for_522_mistral_3_missiles_and_modernization_efforts-8064.html

    2
    • C-RAM si altele asemanatoare sunt integrate cu V/SHORAD, asa functioneaza. tu practic scoti o categorie si zici ca C-RAM si alte counter drone mici (nu mari, medii etc) ar fi indeajuns.

      C-RAM-ul se adreseaza mai degraba dronelor mici comerciale, fpv, loitering etc

      V/SHORAD mai mult pe drone medii, mari, rachete.

      Daca merita sa ai V/SHORAD? pai daca pazesti cu ele o baterie Patriot sau niste F-16 sau chiar scutul anti racheta mie mi se pare ca e o afacere buna.

      deci gandeste-te la aceste sisteme ca fiind integrate intr-o aparare pe mai multe straturi dintre care C-RAM e ultimul

      3
    • Nu e nimic greșit în a trage o rachetă sa într-o dronă. Este posibil că dronă să fie un vehicul de recunoaștere și atunci informații colectate de ea sa valoreze mai mult decât valoarea dronei.
      Nu neapărat bruiajul împotriva dronei s-ar putea sa funcționeze fiindcă este posibil sa aibă traseu predeterminat și în acest caz bruiezi degeaba.
      Risipă de bani este războiul , însă în acest caz nu este risipă de bani ci o necesitate din motive enunțate mai devreme..

  13. Daca cei de la MBDA Frantza sunt asa de aglomerati sa produca rachete Mistral, de ce nu li se face o oferta din partea GuvRo si MAPN.Ro ca sa se mai deschida o linie de productie a celor de la MBDA in Romania? Parca chiar era un proiect ca chiar Mistral sa se produca la Electromecanica Ploieshti. Macar rachetele si systemele Mistral pt ArmRo sa fie produse in Romania pt a ii dezaglomera pe francezi si a avea ArmRo mai repede rachetele in inzestrare. Pe acellash model s-ar putea produce in Romania si systemele SHORAD Mica VL pt ArmRo sub licetza MBDA.

    3
    • Chiar crezi că francezii nu au ce face cu banii și ar accepta sa producă în Romania și să împartă cu Ro așa ceva? Aici este vorba de produse valoroase financiar, nu este vorba de autoturisme că Dacia cu minim de câștig.
      Această situație a fost și în trecut când SUA fabrica rachete ce ulterior sub diferite forme au fost produse de alții, americani fiind nemulțumiți chiar daca au exprimat sau nu acest lucru.
      O asemenea rachetă,în funcție de model are câteva kilograme de material și se vinde la un preț de câteva ori sau zeci de ori al materialului. Dacă ați fi in locul lor ați face o fabrică la alții?

  14. Din nou despre Flak Gepard…
    Care este cea mai bună metodă de a doborî drone?
    https://youtube.com/shorts/wiXcocvliPA?si=MtAEdqfJjKfGFQCL
    Patriot este printre cele mai scumpe… Depinde ce ai de protejat. Ghepardul este cel mai eficient. Comparativ, mitraliera pe Hilux este mai ieftin, dar nu are precizie.

    1
    • Patriot nu doboara majoritatea dronelor, numai in situatii speciale. Afara de asta e scump.

      2
    • Mitralieră de pe hilux ar avea precizie daca ar fi montată pe un afect și nu direct pe bară.
      Așa cum ați zis mitralieră este cel mai ieftin mod de a combate o dronă, iar rachetă sa este cel mai sigur mod de a o doborâ

      1
  15. Modernizarea tunurilor AA Oerlikon GDF103 de catre Rheinmetall (https://www.rheinmetall.com/en/media/news-watch/news/2023/12/2023-12-22-order-air-defence-from-romania ), la sistemele Skynex presupune nodul de control Skymaster sau Node 1 si Oerlikon Skymaster BMS, radarul OERLIKON X-TAR3D si in cazul nostrum tutnurile jumelate GDF009 (https://www.rheinmetall.com/Rheinmetall%20Group/brochure-download/Air-Defence/B200e0424-Oerlikon-Skynex-air-defence-system.pdf )

    Partea interesanta vine cu upgrade-ul la SkyNight: initial proiectul a fost demarat cu rachete fabricate de HALCON parte a EDGE Group (https://products-webfiles.edgegroup.ae/s3fs-public/2022-10/skynex-skyknight.pdf ) integrate in Skynex (https://www.army-technology.com/projects/skyknight-c-ram-missile-system/ )

    Partea si mai interesanta se pare ca este integrarea CHIRON in Skyshield, cel putin asa spun Indonezienii: https://www.indomiliter.com/mengenal-lebih-dekat-fire-control-unit-oerlikon-skyshield/ si aici https://www.indomiliter.com/chiron-paket-rudal-vshorad-pada-kanon-oerlikon-skyshield-paskhas-tni-au/

    7
    • https://www.rumaniamilitary.ro/vshorad-ul-mobil-polonez
      Skyknight este conceput a contracara pana la 80 de amenintari simultane pe distante de pana la 10km: elicoptere, UAV, artilerie si mortiere, aeronave cu aripi fixe. Racheta va fi integrata in sistemul de aparare AA Oerlikon Skynex, care contine urmatoarele elemente:

      nod de control si comanda Oerlikon Skynex;
      4x unitati multi-senzor (MSU) cu radare multimodale cu scanare electronica (AMMR) AESA: Oerlikon X-TAR 3D;
      4x tunuri: Mk3 cal. 35mm sau Oerlikon Twin Gun GDF009 TREO (concept de modernizare aparut in 2015 si finalizat in 2017, cu radar de tragere in plus fata de EO); si/ sau x tunuri laser Oerlikon
      4x lansatoare SkyNight cu o capacitate de 60 de rachete fiecare;

      2
      • ce incercam sa spun (mai voalat) este ca poate asta a fost motivul pt care au cumparat CHIRON: sa-l integreze si pe Skynex 🙂
        mai ales ca sud coreeni pt CHIRON folosesc acelasi radar (TPS-830KE ) care il au si pe echivalentul ghepardurilor noastre (K30 BIHO) in ideea ca se gandesc sa modernizeze candva, in secoulul acesta si ghepardurile ca biget de alte SPAAG noi …mai greu

        3
  16. @Steppewolf.. mulțumesc pentru explicații.

    Așa da..drone mari..UAV (unmanned aerial vehicles). Din păcate se vorbește atât de des de FPV-uri și loitering de au ajuns să devină sinonime cu dronele..

    Mea culpa..toate sunt drone generic până la urmă.m dar tind sa „confund” dronele cu FPV uri ieftine.

    Așa da..dar atunci (ca sa fiu cârcotaș până la capăt).. așteptam si C-RAM ul pt sisteme integrate de apărare antiaeriană.

    1

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *