Ei bine, dezvoltarea motorului de 1500cp pentru tancul turcesc Altay ar fi fost terminata cu succes, sustin surse de la Ankara, insa nu stim exact ce inseamna asta.
Este motorul in parametrii ceruti, s-a incheiat campania de testare si rezultatele sunt bune, este motorul “Banu” gata de fabricatia de serie, au fost puse la punct toate cele necesare in industria orizontala pentru productie si exploatare, are motorul gata si cutia de viteze (transmisia) atat de necesara?
Deocamdata vedem ca ucrainenii au mers in Turcia cu ocazia IDEF-2021 si au oferit doua motoare: unul – 6TD-2 – de 1200cp pentru a fi folosit pe obuzierul auto-propulsat T-155 Fırtına II si cel de-al doilea propulsor – 6TD-4 – de 1500cp pentru tancul Altay.
Sustin surse ucrainene ca ambele motoare s-ar potrivi fara mari batai de cap si integrarea lor pe obuzier, respectiv tanc, ar merge fara probleme. Cel mai probabil ca motorizarea oferita de Kiev vine in pachet complet: motor+transmisie.
O alta oferta vine din Coreea de Sud, si are in vedere motorul de 1500cp Doosan Infracore DV27K, doar ca in acest caz nu stim cum vine transmisia, cunscandu-se faptul ca cei de la Doosan s-au descurcat cum-necum cu motorul dar transmisia inca nu le-a iesit si continua s-o importe din Germania, de la compania Renk – RENK HSWL 295 TM .
Ori Germania este de facto principala problema a turcilor, Berlinul interzicand exportul catre Turcia a motoarelor MTU de 1500cp pentru Altay (oricum nu erau de acord sa ofere motoare decat pentru tancurile armatei turce nu si pentru export) si motoarelor STX-MTU MT881Ka-500 de 985cp necesare obuzierului T-155.
6TD-4
Ramane de vazut daca turcii vor lua in considerate vreuna dintre cele doua oferte sau (dand dovada de rabdare si intelepciune) vor continua sa se chinuie si sa bage banii nu in importuri ci in dezvoltarea locala de tehnologie, pentru ca se vede treaba, e mare lucru sa ai motorul si transmisia ta.
Intre timp lucrurile s-au schimbat si Altayul va fi, daca va fi, cu motor si transmisie coreeana
Astfel ca cel putin pentru moment, saga motorului de tanc construit in Turcia s-a calmat si compania BMC – care sa lauda ca totul este gata, are si motorul si transmisia – a anuntat ca de fapt ambele componente vor fi importate din Coreea de Sud.
Pe 22 octombrie, ministrul turc de externe a anuntat aceasta veste pe Twiter, explicand ca cele doua tari au semnat o declaratie de intentie in acest sens. “Kang Eun-ho, the Minister responsible for the Defense Acquisition Program Administration (DAPA), said that he signed the declaration of intent on the supply of Altay Tank engines today,” a spus domnul Mevlut Cavusoglu.
Doosan Infracore DV27K
Un oficial de rang inalt din cadrul companiei turcesti BMC a declarat pentru defenceturk.net ca s-a ajuns la un acord cu companiile sud-coreene Doosan and S&T Dynamics, pentru motor, respectie transmisie.
Dar odata rezolvata problema motorului si a transmisiei (desi coreenilor nu le-s iesit pana acum decat motorul, transmisia nu s-a dovedit prea folosibila si o importa in continuare din Germania de la compania RENK), alte necazuri sunt la orizont, cum ar fi blindajul din Franta, care blindaj clar ca nu mai vine dupa peripetiile comune, turco-galice de prin Mediterana.
Dar lucrurile nu sunt inca foarte clare si oficialul BMC a declarat ca pentru a evita restrictiile la exportul de tehnica militara impuse de Berlin Turciei, coreeni vor “de-germaniza” anumite componente. Doar ca germanii s-ar putea sa nu fie foarte de acord ca sud-coreenii sa le puna sublerul pe componente si companiile coreene sa aiba necazuri prin Europa. In paranteza fie spus, sudistii sunt destul de hoti si au obiceiul sa fure ce se poate fara nici o jena. Germanii sunt patiti deja cu submarinele clasei U -209 construite sub licenta in Coreea (Jang Bogo-class) si astazi coreenii le fac concurenta cu submarinul, vanzandu-l in Indonezia si ofertandu-l Turciei. Iar americanii i-au pus la index si nu le mai vand deloc radare AESA si alte electronice sensibile tot pe motiv de subler. Ciudatii astia din Asia desi tot fac parada de … onoarea lor.
Sau poate oamenii, in mod onest, se gandesc doar la inlocuirea componentelor venite din Germania cu altele fabricate in Coreea. Poate sau poate pe oficialul turc l-a luat gura pe dinainte…
Revenind la afacerea turco-coreeana, de vazut cum se vor descurca si de intrebat la BMC ce mai face motorul de tanc, anuntat ca fiind gata de lupta tras, BATU. Mai lucreaza la el, l-au terminat, sau pur si simplu l-au lasat in plata lui Allah si au cumparat de la coreeni?
Titlul nu face insa referire la turci ci la noi, la romani, care spre sfarsitul aniilor “80 reusisem marea performanta (se vede acum din zbaterile turcilor cat de mare era acea performanta) sa dezvoltam local un motor de tanc de 850cp si (Atentie!!!) transmisia automata aferenta.
Poate ca 850 cp poate parea haios de mic astazi, dar majoritatea transportoarelor blindate (pe roti sau pe senile) au motoare de mai mica putere, asadar un motor de 850cp ar fi fost arhi-suficient pentru noi intru motorizarea intregii flote de MLI-uri, transportoare blindate, obuziere auto-propulsate etc.
In cazul tancurilor, 850 cp este putin, dar aceasta putere o aveam deja obtinuta in 1990, adica acum mai bine de 30 de ani si putem presupune ca daca nu ne bateam joc de industria noastra grea, astazi am fi putut detine lejer un motor de 1500cp cu tot cu transmisie.
Din pacate, uzina care fabrica transmisia hidromecanica s-a dus la fier vechi, era undeva pe langa Brasov, iar de motoare de tanc nici vorba si tare-i pacat mai ales cand vedem astazi pe viu cat de greu si de dificil este pentru o tara mare si cu multa vointa sa-si dezvolte un motor si o transmisie performanta.
GeorgeGMT
Salut. Ma tot intreb nu ce am fost, ci c’è nu reusim sa fim, aici e durerea.
George, si motorul acela facut la noi, tot cu subleru’ pe un MB a fost „proiectat” (originea o gasesti aici la MB838 https://de.zxc.wiki/wiki/Liste_von_Dieselmotoren_f%C3%BCr_milit%C3%A4rische_Rad-_und_Kettenfahrzeuge_der_MTU_Friedrichshafen )
Cu subler fara subler am fost capabili sa-l fabricam in serie, lucu foarte mare dupa cum se vede.
Și acum, dacă s-ar dori, in Romania se poate sub construi cu licență și suportul de specialitate al germanilor, ultima versiune de motor și transmisie pentru tanc însă asa ceva nu este rentabil , financiar decât pentru cantități foarte mari.
Mulțumim, DIE! Mulțumim, general Pacepa!
@Lili Marlen, esti in mare eroare! DIE si, cu atat mai putin, pacepa, nu au avut nimic de a face cu acest subiect. Aducerea in tara a motorului de tanc si a reperelor de proiectare este exclusiv reusita DIA – Directia de Informatii a Armatei! Deci, daca vrei, poti striga “Multumim, DIA! Multumim, viceamiral Dinu!”
Ntz! DIA nu a avut vreo treaba cu motorul de tanc, ci cu un APC american întreg de care ‘au facut rost’ in Liban. Este drept ca pe urma meritele celor dela DIA au fost însușite de oamenii colonelului Olcescu dela DIE. Asta este și unul din motivele pentru care cei dela DIA i-au tras-o și ei lui Pacepa și întregii rețele DIE din Livan.
??!!
Ma rog se pare ca stii sa citesti . Nu si „sa citesti” adica sa si pricepesti …
Derci motoru indicat de tine ar fi asta MB 838 610 kW (830 hp) 2400 rpm 10 Zyl.
dar atunci ca cum se face ca pe tancurile romanesti ai un motor de 8 cilindri ??!!!! v https://www.rumaniamilitary.ro/tancul-romanesc-o-tempora
Si daca an sublerit un Merceses MTU de ce a iesit un MAN ?
A fost o,licenta MAN ((Maschinenfabrik Augsburg-Nürnberg SE) , f oficiala si in toata regula … Noi am cumpoarat de la MAN licente ptr camioane (cu motoare diesel inclus motoru) , motoare navale (nu prea stralucita ideea) si ei da un motor stationar de 650 cp. Se zicea ca , zambind subtire, nemtii ne-au zis ca statoonar e sehr Gut da daca o sa incercam sa il cuplam cu niste senile o sa iasa sehr Fut (neamu, biserica, mormantu, mortii …). Si cam asa fu pana a ajuns la 850 cp …
Ma rog dupa 90 .. daca am mai avut cu ce poate ii mai puneam 2 cilindrii … noar fi fots mare lucru (oricum fabricasem vilbrochene cu 6 paliere…)
@iat, gresesti, intradevar ai nostrii au pus mana pe un Leo 1 de prin Africa, daca nu ma insel Angola, a fost o operatiune cum vezi prin filme. Dar… motorul nu este cel de pe Leo 1 si nici Leo 2 pentru ca astea sunt V10 si V12, al nostru este un V8. Echilibrarea este foarte diferita intre un V10 si un V8, nu mai vorbesc de sistemul de injectie. Am cunoscut o persoana care a lucrat la INMT, s-au inspirat din motorul MTU ca si principii tehnice, au mai avut si un V12 de T72 ca model, dar motorul nu este ca niciunul dintre acestea.
Problema nu este ca pui sublerul, ci sa ai tehnoligia sa il produci, masini unelete, tratamente termice etc. Supape racite cu sodiu, turbosuflanta, sustem de injectie, precizia tehnologica a cutiei hidromecanica…lista de obstacole a fost foarte lunga. Este de apreciat cum au reusit si ca au reusit. Factorul uman a facut diferenta, ceea ce acum nu mai avem.
Asta e diferenta, atunci aveam ingineri buni si nu aveam acces la tehnologie, acum avem acces dar nu mai avem cu cine.
In tehnica nu exsta nu se poate ci doar cat costa si cat dureaza. Asta e valabil sinpentru turci.
@ADR,
Subscriu, citisem undeva ca inspiratia a fost MTU nu stiu nimic de cutie sau nu-mi mai amintesc, ar fi interesanta parerea unui tanchist pt a afla cat de diabile erau/sunt atat motorul cat si cutia.
Motorul daca nu ma insel era facut la IMGB sau o subsidiara iar cutia la Brasov.
In articolul lui Geroge e specificat clar ca are la baza un MTU.
https://www.google.com/amp/s/www.rumaniamilitary.ro/realizarea-tancului-tr-85-800/amp
@ Serghey, cutia hidromecanica era „foarte apropiata” de sursa de inspiratie de pe ZF a Leo 1. La motor o mai nimeream, dar la cutie eram departe, in hidraulica ai nevoie de scule cu precizie foarte mare, etansarea se face metal pe metal in zona de comanda. Ti-am spus ca stiu o persoana care a lucrat pe proiect, imi spunea ca rezultatul era mediocru, lipsa unor piese vitale ca o banala garnitura sau faptul ca noi nu aveam tehnologia vestica de prelucrare mecanica si nici macar cea sovietica nu puteau conduce decat la hibrizi cum erau toate produsele anilor ’80, gen Olcit RT. Imi spunea ca turbosuflanta nu era performanta, nu aveau otelul de ax si cuzineti buni, nu o puteau echilibra dinanic si de aia limitau turatia prin by pass de gaze, injectoarele erau cu duze prelucrate mecanic, altii foloseau spot laser inca de atunci, cutia de viteze avea pierdere de cuplu, supapele se ardeau repede de la supraincalzire ca nu aveam tehnologie de umplere cu sodiu si multe altele. Toate astea au dus in final la un downgrade de performanta pentru a avea o fiabilitate cat de cat acceptabila.
Daca azi acel motor ar intra pe mana unor specialisti care sa aibe access la tehnologie moderna, relaxat ar ajunge la 1200CP
Asa ca nu va faceti prea mari impresii ca era state of the art , era doar ceea ce se putea face in acei ani.
poate nu era „tstae of the art”, dar era o capacitate de la care se putea construi, avand acces si la tehnologia si componentele occidentale.
@ marius, proiectul asta cred ca a costat infinit ca bani si resurse. In acei ani avea un scop, dupa 89 nu mai avea acelasi scop. Dupa 89 rusii au taiat in veselie tancuri mai bune ca ale nostre, chiar si vesticii au facut asta. Asa au fost vremurile de atunci, nu mai exista necesitatea acestor masini.
Tampenia nostra e ca am distrus capacitatea de productie, dupa 2014 se putea relua proiectul din acel punct dar noi nu mai avem fabrici si nici ingineri.
ADR ,
De cand ai aparut pe site nu faci decat sa raspandesti dezinformari .
Povesti de carciuma , adica ,
Motorul SR-211 , cel de pe Carpati si Bucegi avea supapele de evacuare racite cu sodiu .
Deci vorbim despre aceasta tehnologie in Romania in anul 1960 aproximativ .
Pe blogspot -ul Hidromecanica inca poti vedea echilibrarea unui rotor de turbosuflanta – si chiar aveau utilaje bune .
Racorduri hidraulice cu etansare pe con iarasi produceam .
Si asta cu Leopard 1 in Angola , de unde ai scos-o ?
Africa de Sud avut niciodata asa ceva datorita embargoului datorat politicii de apartheid .
Ti-as mai spune , dar iarasi ma cearta Nicolae pentru ” atitudine neprietenoasa ” .
Adica dupa ce sunt mintit in fata trebuie sa scot ceva prietenos ,
Pai de la mine , ceva prietenos in acest caz , doar ” friendly fire „
@Nicusor, cred ca am mai avut discutii contradictorii legat de Saur si alte minunatii ale industriei noastre. Ridici in slavi industria comunista dar cred ca nu ai nici cel mai mic habar despre cum arata o fabrica similara din vest. Te reduci la treburi teoretice de proiectare si le livrezi ca realizari de succes, fara sa discuti despre produsul finit si conditiile in care era produs si mai ales nivelul de calitate al acestora. La finalul anilor 90 inceput 2000 am fost in 3 fabrici de vehicule din RO si ulterior am inceput colaborarea cu fabrici din vest…diferenta era ca intre Romania de azi si Somalia ca tehnologie si conditii de lucru. Cred ca ti-am mai spus ca in Suedia iarna se lucra la montaj in fabrica in caldura cu echipamente de protectie, hala lunimata, curat si vopsita pe jos iar la noi batea vantu’ prin geamurile sparte si oamenii erau imbracati in celebrele pufoaice si foloseau ciocanu si blana sa indepte cabine pe care nu se potriveau piesele. In Suedia existau inca de atunci roboti semiautonomi care faceau managementul de livrare al componetelor catre banda de montaj in functie specificatia produselor care intrau pe banda. La noi carau cu stivuitoare bulgaresti ce scoteu fum si carucioare impinse de oameni pe betonul ala spart din hala. De roboti nici pomeneala inca foloseam masini de prelucrare cu un copiator mecanic.
Hai sa lasam odata valea plangerii, nu spun ca nu faceam ceva, poate ca trebuia sa restructuram si sa pastram acela capacitati cu investitii, dar trebuie sa fim corecti ca ce se producea era de o calitate indoielnica de nici macar noi romanii nu cumparam asa ceva. Visul oricarui roman dupa ’89 a fost o masina sau un bun electronic produs in vest, motivul principal fiind produsele uzate moral ale industriei locale si fiabilitatea lor redusa, doar exceptiile (eg. frigiderele) au supravietuit.
Legat de ce spui, recunosc ca nu stiam de motorul de SR, nu se mai studia si exploata demult, dar nu cunosc niciun MAC produs de noi care sa aibe supape racite cu sodiu.
Legat de turbosuflantele produse in acei ani, erau cu geometrie fixa iar cel putin cele ce echipau motoarele saviem sau raba aveau probleme inca de noi, motoarele consumau ulei si coeficientul de umplere era teoretic deoarece turbina nu livra presiunea necesara, in exploate multi dupa un timp anulau turbina si foloseau motorul aspirat chiar daca motorul in sine nu avea aceeasi putere datorita raportului de compresie diferit. Problema venea de la materialul axului si al cuzinetilor si de la un autocentraj deficitar datorat echilibrarii proaste, astea duceau la o uzura prematura generand consum de ulei si dupa un timp atingerea carcasei de rotor si pierderea de presiune sau chiar distrugerea ei. Nu stiu daca ai tinut in mana o asemenea piesa, numai cand te uitai cum erau turnate cele 2 carcase si ce bavuri aveau intelegeai ca este ceva diferit fata de o Garett sau KKK. Nu cred ca apuca una 100k de km, pe cand un Garett folosit de un camion vestic mergea 1 mil. Unii radeau ca romanii nu au pus intercooler de frica ca masina sa nu creasca in greutate ca sigur se umplea cu ulei scapat de turbina. Azi trubine Garett produse la noi sunt folosite de producatori seriosi, dar nu facute in aceeasi fabrica.
Cutia hidromecanica, eu ma refeream la partea de comanda, blocul de supape, piesa asta este de o precizie extrema si foarte complexa, etansarea componentelor ei se face metal pe metal mai ales in placa de circuite, ma indoiesc ca ai nostrii reuseau asa ceva la calitatea unui ZF. Etansarea pe con o are si un robinet de calorifer mai scump, nu e mare inginerie. Daca vrei sa discutam despre celebrele racorduri hidraulice flexible produse de noi, orice autobaza sau SMA aveau un maldar de orice tip de furtune, pentru ca se rupeau frecvent ca nu eram in stare sa producem ceva de calitate care sa reziste, erau piese de rezerva la soferi deja, azi nu cred ca are cineva problema asta. Noi dealtfel nici macar o amarata de curea de distributie nu puteam face corect. Circula si o legenda intre soferii vechi de la ITIA, cum ajungeau in o parcare din vest primul lucru era sa puna patura sub motor ca sa nu fie amendati, pentru ca masinile nostre pierdeau fluide din cauza ca nu puteam face niste garnituri.
In comunism asa a fost educatia sa fim mandrii ca facem si noi ce fac altii, in capitalism daca faci asta fara sa vinzii ajungi la sapa de lemn, asta nu am inteles noi, nu era suficient sa muncim chiar in conditii grele doar sa facem ceva, important era sa vindem si sa facem bani din munca nostra. Altii doar monteaza componente produse prin alte partii si fac bani si o duc bine, nu este nicio mandrie sa produci fara sa vinzi, este chiar o prostie.
Asa ca lasa teoriile de la plenarele de partid, vezi ca mai sus iti spune si Strumpf exact acelasi lucru, TR 85 = 85 km pana la prima defectiune.
Legat de motorul de de Leo, Pacepa spune ca el a facut rost de planuri prin niste contractori elvetieni altii, tot securisti spun ca a fost adus un tank real sau componente din el, astea sunt intradevar doar spusele lor, nu exista nicio asumare oficiala si nu cred ca va exista vreodata.
Din partea mea zi ce vrei, am mai vazut nostalgici ca tine si real.
@serghey.erau atat de fiabile ca umbla un banc printre tanchisti pe vremea aia. Cica ii zicea TR-85 ptr ca 85 de km rezista intre doua defectiuni!! Rautati cazone ???
SUA si aliatii ar trebui sa impuna turciei un embargo total asupra tehnicii militare, pe modelul Iranului.
Sa importe fiare vechi din Rusia si China daca vor.
Subscriu ultimei parti a articolului. Da, chiar si apeland, dar fara bagabonteala- vorba unui procuror, la un constructor extern cu care sa realizam un update la aceste motoare, era un lucru extraordinar in contextul actual. TAB-uri, MLI-uri si alte acarete puteau fi motorizate local ceea ce insemna totusi un mare plus pentru industria locala.
daca nu scuipau unde mâncau….
cât despre noi numai exista cuvinte.
Daca motorul nostru era facut cu sublerul poate ca nu era asa usor sa facem ceva cu el. Nu stiu daca stiti, dar in Europa proprietatea intelectuala si industriala e ceva serios. Exista consecinte serioase, exista legi, etc
N-ai cum pune efectiv sublerul pe un motor, este vorba de inspiratie, nu de furt intelectual. N-avem noi cum fura intregul proces industrial, nu aveam cum sa furam uzinele si sectiile care erau implicate in fabricarea lui.
„Sublerul”, in cazul nostru, este mai mult o expresie.
banuiesc ca exista o granita undeva. Noi am avut postul obicei sa furam prin anii 70-80.
Acum e mai simplu, putem cumpara o licenta. Nu e nevoie neaparat de ceva ultimul racnet. Doar ca nu avem cu cine
Ba sa stii ca nu prea se fura pe vreamea aia, am cumparat licenta pt motoare Man si o gramada de alte lucruri. Cand „furi” ceva ai necazuri cu mari cu know-how.
nu se fura, insa unde se putea face reverse engineering se facea din greu
unde nu se pueta erau linii de fabricatie sau instalatii complexe,insa si acolo erau metode: te duceai in vizite „de lucru”la companii din tari prietene care aveau astfel de linii , si te inspirai (unul din exemplele pe care il stiu, este tehnologia de tras geam float, in tara la noi erau fabrici de geamuri cu tehnologie pitsburg, insa prima linie de geam float de la buzau a fost „inspirata”in urma vizitelor unor ingineri de la 2,3 fabrici de geamuri din tara, in ungaria care importase ra tehnologia din vest)
dupa ’90 stiu companie care efectiv nu s-a obosit sa urmareasca in instanta firma romaneasca: produsul original https://www.emerson.com/en-us/catalog/tartarini-fl
si produsul copiat http://www.totalgaz.ro/en/produs/pilot-operated-pressure-regulator/rtg-421
culmea e ca Emerson mmutase linia de fabricatie a Tartarini din Italia in Cluj
Ba se pirata la greu pe vremea aia,statul nu se indura sa arunce atata valuta pe utilaje straine.Avea nevoie de 20 utilaje occidentale,cumpara 2 si incerca sa copie alte 18.Si asta insemna copiere efectiva,inclusiv mulaje.
Dar trebuia sa ghicesti aliajele si tolerantele,iar pe astea de obicei nu le nimereai,deci faceai ceva absolut mediocru,pe care producatorul trebuia apoi sa-l repare mereu la plangerile beneficiarului.Deci o totala lipsa de eficienta.
Am aici informatii de prima mana de la ICSIT Titan,adica Institutul de Cercetare Stiintifica si Inginerie Tehnologica,care se ocupa la greu cu asa ceva.Tot de la ei stiu ca cercetarea si competenta tehnologica romaneasca e un mit.Noi am cumparat si copiat tehnologie,rareori am inovat ceva.Din gloata de ingineri,doar o minoritate era competenta.
Lucratorii din atelierele mecanice,ma refer aici la tehnicieni si prelucratori prin aschiere,erau mediocri,cu utilaje putin fiabile daca se copiau la noi.
Existau desigur si freze de precizie care nu se puteau copia,ca si masini in coordonate,astea ne depaseau cu totul,dar de obicei ele erau rusesti.
In faza intiala au fost si niste meseriasi remarcabili,mai ales cei instruiti la scoala germana.
Ar fi fost ok,daca ei formau cate un ucenic pe rand,se pastra calitatea.Dar statul cerea sa instruiasca un set de 10 baieti veniti de la tara.
Prin cele spuse nu vreau sa denigrez pe nimeni.Desi nu aprob regimul comunist,am apreciat mereu efortul lor.In 45 eram analfabeti de lumea a 3-a,in 90 eram o prezenta onorabila prin lumea a doua.Dar totul a fost prea brusc.
In ce priveste industria militara,nu merita sa investesti decat in interes strategic,adica in principal munitii si in ce este eficient economic,restul cumperi.
Cu turcii e altceva,ei au o armata destul de mare ca sa merite sa bage banii pentru tancuri,de exemplu.Cand bagi multi bani in cercetarea militara,rezultatele apar,vedem si noi la dronele lor.Deci ai un produs bun pt. tine,incepi sa-l exporti,deci ai bani sa-l modernizezi.
Sa nu uitam ca turcii,priviti cu anume ironie de lumea buna este suntata de aceesi lume buna,nimeni nu mai vrea un competitor pe piata armelor.
Tonele de bani bagati in cercetari anunta o decizie strategica a lui Erdogan,deci ele vor continua ani buni de acum incolo.
Probabil ca la un moment dat vor avea si ei tancul lor,desi nu se poate spune cum va arata acesta si daca va merita banii bagati in el.
Insa va fi tancul lor,baza de la care pot pleca pentru variante ulterioare.
Red dupa 1980 cam tot ce insemna utilaj greu de precizie prin IMGB si 23 August se monta de specialisti Japonezi ca de aia erau niste fiare vechi in viziunea lui Roman
Ce prostii spui cand vorbesti de masinile de gaurit in coordonate.Intamplator sunt din Oradea si la firma unde lucrez pe langa CNC-uri americane si japoneze de ultima generatie avem si o masina de gaurit in coordonate Înfrățirea GC 1000 masina executata impreuna cu cehoslovacii de la Kovosvit MAS(azi inca merge fabrica lor,a noastra in Oradea e moloz si vor fi….blocuri) idemtica cu modelul WKV 100 a cehilor.Deci nu abera te rog.https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcSpd4aNM3EXohkRg96xvUGC_mjhZQqBoO0tyw&usqp=CAU
Ce descrii tu aici face parte, intr-un procent suficient de mare, din normalitate. Ne place, nu ne place cu totii se inspira unii de la altii, nu este ceva iesit din normal.
Acesta este motivul pt care apare unul cu un produs nou, copiatorul de exemplu si doar dupa cativa ani mai apar inca doi trei…
Cum sa fim in lumea a treia in 45 ..cand eram capabili sa facem un iar 80/81 , societatea daduse oameni in toate domeniile recunoscuti international???
Salut! Iata ce am gasit eu despre grupul de 800, in caz ca asta ajuta in discutie:
74 HCA-RSR aproba proiect 40t/100mm/800cp; motor asimilat prin licenta;
75 nu s-a obtinut licenta. Programul a continuat cu agregate mai slabe prelevate de pe alte platforme – sunt aprobate 10 modele experimentale de 580 ; DCS&CA :varianta finala agregat energetic executat in tara pe baza de proiecte proprii folosindu-se modele importate.
76 elaborarea principalelor soluţii tehnologice, pentru realizare; a grupului energetic cu micsorarea cerintelor de mobilitate din tema de proiectare; 2 modele experimentale; cele 10 anterioare (580) sunt alocate pentru incercarea ulterioara a aparaturii si agregatelor de conceptie proprie. se prevede alternativa cu 580 omologat in 77 si produs in serie in 79.
79 productie de serie tr580 cu grupuri din PL; 81 din RO; asimilare v2, tr77580; in paaralel MICM stabileste omologare ’80 si serie ’83 pentru t55100800, respectiv o decalare cu 5 ani a programului si asimilarii.
80 incepe sistarea importurilor; piesele pentru eventualele motoare destinate exportului fac exceptie (probleme de calitate la testele din afara);
82 program de urgentare a omologarii (aflata in intariziere); cauza probabila importul de materiale speciale pentru transmisie;
83 omologare
84 serie 0
88 „unitatile au fost dotate” dar planul de inzestrare nu este indeplinit din cauza nerealizarii cantitatilor planificate – motoare si transmisii;
89 „probleme la motoare si transmisii care lasa mult de dorit”, fiabilitate sub parametrii stabiliti; raport analize in fabrica si poligon – problema t800 nu este rezolvata ; raport CA-RSR-PUDIA conduc la plan de actiunie in CA.
Din arhiva am gasit
CS-RSR-PD:
1979 – productie de serie si stabilirea pretului de productie si de livrare pentru tancul mijlociu romanesc cu motor de 580 cp; deci asta a fost sigur momentul in care am trecut la productie de serie si intrare in dotare.
Nu am gasit la arhivele nationale nimic dupa 1981 desi am cautat; nu-mi dau seama daca a aparut o schimbare in denumiri si din cauza asta nu reusesc. Daca din intamplare gasesti ceva dupa 1981 spune-mi te rog.
@George – am uitat sa precizez: nu am gasit nimic mai specific despre originea motorizarii ; as putea sa ma uit in biblioteca la licente straine pentru produse militare sau economia ro 46-91 dar nu-mi aduc aminte sa fi citit ceva despre aceste grupuri energetice (doar despre cele auxiliare) si din cate vad nu am avut licenta asa ca nu cred sa apara mare lucru; pe partea de blindaj si armament stiu ca am lucrat cu chinezii, dar la motoare chiar as fi curios sa aflu, daca stii. Sau poate caut in weekend daca am timp.
Din zvonuri se pare ca motorul era de inspiratie germana. Problemele de fiabilitate la grupul propulsor au fost repede remediate dupa 1990 prin importul unor chestii mici (garnituri si alte asemenea). Cineva de la arma tancuri mi-a spus ca importurile per fiecare tanc erau in jurul valorii de 2000$, iar rezultatele au fost extrem de bune.
Sigur ca nici motorul, nici transmisia nu erau de top dar aveau un mare potential de dezvoltare.
Multumesc!
Intr-adevar din cifre pare sa fi fost un grup competitiv si este rodul unei activitati sustinute; pare sa fi fost consecvent pe lista de prioritati ani in sir, si i s-a acordat atentie la cele mai inalte niveluri.
Dinu, iat
ce am „furat” ?
Noi am cumparat destule licente.
Fiindca este mai bine sa cumperi licenta.. odata cu ea vine la pachet „scolarizarea” si know-how ul…. Si sunt „maruntisuri” cu care iti poti rupe gatul ……
Ca reverse egineriing ..
O sa va radeti.. cam stiu ce vorbesc. Eu .. da eu am mancat o paine alba catiova ani facand reverse . Ma rog eram a 2a mana stanga in echipa dar apreciat … cu oaresicare bascalie dar apreciat ca util .
Insa daca noi ca societae si ca tara ajuunsesem sa facem „reverse” era si ptr ca prin 1967 se cumparase o licenta (da nu stie cine ce!) care ne-a permis un salt calitativ .
Insa sa mai stiti ceva – pe aia copiati nu ii deranja „interesul” nostru…. Ca cum sa va zic sa emulezi un PDP 11/34 in 1977 inseamna sa il ai in productie prin 1980 timp in care DEC cucerea piata cu VAX ul adica oricum erai cu 2-4 pasi in urma ….
Insa este o poveste cu furatu. Mania si minciuna lu Pacepa ( ase vedea tampeniile pe care le-a zis despre Dacia 1300)
Acu beliti so voi ochoii ca [prea va da cu virgula… Sa pornesti de la o licenta MAN si sa fii acuzat ca ai copiat un MTU ….
@Dinu, nu mai crede avocatii si tot ce auzi. In orice centru de proiectare din lumea asta gasesti modele „de inspiratie” ale concurentei. Niste baieti constiinciosi verifica la sange orice.
Sunt metode de reducere cost in primul rand, ca de exemplu o banala prindere sau o intaritura pusa destept sau metode de asamblare rapida pe banda. Nu se poate patenta orice, de aceea inspiratia de la altii se practica la greu.
ADR, am lucrat 15 ani in domeniul proprietatii intelectuale, nu vorbesc din auzite.
Stiu ca se intampla, asta nu inseamna ca si este legal. Si eu am circulat fara bilet multi ani cu transportul in comun si rar am fost prins. Asta nu inseamna ca si e legal.
Eu sunt curios daca mai exista know-how-ul necesar. Mai exista documentatie legata de procesul tehnologic, retetele pt otelurile si aliajele speciale folosite etc? Daca da, poate nu e totul pierdut. Utilaje noi se pot cumpara, operatorii pot fi instruiti, dar sa refaci toata munca de cercetare si proiectare ar fi mult mai greu.
Cat despre partea cu ineresul, vointa si capacitatile politicienilor nostri, mai bine nu deschidem discutia, o sa ajungem sa ne certam degeaba.
Mihai, hai sa-ti spun doua povesti cu arhive.
Prima, acum vreo 5-6 ani, nu mai stiu exact, au fost niste primaveri si niste toamne extrem de ploioase iar unele din terenurile arabile mai joase au fost transformate realmente in lacuri. Se formase inclusiv vegetatia specifica… 🙂
Prin urmare s-a luat decizia de a sapa canale pentru desecare. Vorbind cu oameni mai batrani, am aflat ca astfel de canale erau regula inainte de Lovilutie, doar ca nu se mai vedea urma de niciunul. Astupate, furata piatra etc Ca sa nu mai facem studii topo/geo etc samd am mers la cadastru si am intrebat de planurile vechi pentru reteaua de canale de desecare a comunei. Am fost indreptat la primaria locala. Guess what: toata arhiva cu astfel de lucruri „inutile” a fost pierduta pentru ca a fost depozitata intr-un spatiu impropriu si a mucegait…
A doua. Aveam niste probleme pe legea 18, cea cu restituirea terenurilor arabile. In mod normal, la comisiile locale ar trebui sa existe o arhiva cu planurile parcelare, procesele verbale de punere in posesie etc samd Ghicesti tu ce s-a intamplat in unele zone cu aceste arhive, da? 🙂
Cele doua povesti de mai sus nu-mi dau sperante ca ar mai exista urma de documentatie tehnica. Vai de cel care traieste in prezent, fara niciun gand pentru viitor.
Tragicomic este ca la Ciorogarla /Ilfov exista firma BMC https://bmcromania.ro/ , firma ce se chinuie sa vanda autobuze fabricate la Ciorogarla, asta dupa ce madam Firea a cumparat autobuze Otokar din Turcia de 100 milioane euro,macar daca le cumpara de la turci putea sa cumpere de la Ciorogarla.Asta sa fie invatatura de minte pentru cei care investesc in Romania si se asteapta sa primeasca comenzi de la autoritatile romane, fraierii dracului.BMC produce si alte vehicule militare, poate le face in Romania daca facem comenzi.
https://www.bmc.com.tr/en/defense-industry/altug/technical?tab=altug ALTUĞ 8×8 IFV
https://www.bmc.com.tr/en/defense-industry/kirpi MRAP KIRPI
https://www.bmc.com.tr/en/defense-industry/amazon-uks 4*4 , ca tot s a scris de ARQUUS
Vehiculele de mai sus au descriere tehnica precisa, motoare, transmisie americane, clar denumite.
In schimb la Altay scrie https://www.bmc.com.tr/en/defense-industry/altay/technical?tab=altay , fara detalii.
ENGINE
12 Cylinder, 1500 hp Electronic Controlled
5 Forward, 3 Reverse
Automatic Controlled Transmission
In rest ,pentru toata clasa politica romaneasca,le urez
https://youtu.be/285OKea14Sc
cu nemuritoarele versuri
Toata lumea e in prag de disperare
Si copii vostri cheltuiesc banii nostri-n soare?
Nesimtire mare? Zic pe fata,
Parintii mei n-au strans atat, desi-au muncit o viata?
Ar trebui sa va sechestram,
In plina strada sa va dezbracam,
Sa defilati in pielea goala pentru un popor falit,
Sa purtati peste organe declaratiile de venit?
Mai bine beau otet, ma jur
Decât s-ascult ziaristi cum îi ling pe astia-n cur
Decât s-ascult cum au pus-o ei de-un blat…
O parte din presa înca preseaza doar cacat…
Cum ca se face, cum ca se drege
Cum ca pe ei nimeni nu îi mai intelege…
Ar trebui ca cineva sa îi alerge
Si sa îi mângâie pe spate cu ciomege…
E vina mea
C-am asteptat atâtia ani…
“Poate s-o schimba ceva…”
N-am realizat ca am dusmani p-aici
Stai asa ca o s-ascut si eu lama de la brici…
Politica pe bat cu Pic si Poc…
În mortii vostri de hoti cu pretentii de lorzi
Genocid cu alta fata, sa va vad pe toti morti
Acum!
Ca tot e circul asta cu formarea guvernului!
Nu are legatura cu acea BMC din Turcia.
BMC Truck & Bus, in media apare ca fiind detinuta de 3 turci, pe situl firmei apar si produsele militare Kirpi, sediul in Ciorogarla.
Nu sunt grup cu firma aia, nu primesc sustinere de la firma aia.
E ca si cum ai spune ca Meridian sau Tiriac Auto fac parte din grupul Renault sau Mercedes.
Pe inteles, sunt importatori si eventual reprezentanta.
Dom’ profesor, cunostintele dvoastra mi se par muuuuult prea interesante,pare ca sunteti din liga profesionista, partea de sinteza.
https://adevarul.ro/locale/galati/compania-transport-public-galati-cumparat-40-autobuze-noi-firma-livra-fabricat-acum-istoria-ei-doar-200-bucati-1_5d0de94b892c0bb0c6a8cb12/index.html
„Până în anul 2008, am vândut peste 2800 de autovehicule. Deci ştim ce înseamnă vânzare prin licitaţie publică. Prin 2008-2009, BMC Turcia a avut ceva probleme financiare astfel încât si-a încetat activitatea. Deci nu există nicio legătură între BMC Romania şi BMC Turcia. Eram unici distribuitori fără legatură de reprezentanţă. Aveam pur si simplu doar un contract de distribuţie. Când BMC Turcia şi-a încetat activitatea, noi am rămas fără obiectul vânzarii, nu mai aveam ce să vindem. În acel moment ne-am hotărât să producem în România un autobuz, fără nicio legătura cu BMC Turcia, pe investiţie proprie”, a explicat Silvia Colacea, directorul executiv al BMC Truck & Bus. „Eurobus Diamond nu are nicio legătură cu marca BMC. S-a spus că nu suntem producători, ci o societate din Ciorogarla care ansamblează. Nu este adevarat, suntem producători. Certificatul de omologare emis de RAR atestă asta. În plus, nu am avut niciodată datorii la statul român. Se poate verifica cifra de afaceri, nu suntem o societate din Ciorogarla care s-a apucat ieri să ansambleze un autobuz, aşa cum s-a speculat”, a adăugat aceasta. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, firma are trei acţionari: KILIC SINAN (53.74%), KILIC ERHAN (41,93%) şi KILIC HAKAN (4,33%). Toţi sunt cetăţeni turci, dar au dobândit şi cetăţenia română.
Asta era o declaratie din 2019, nu stiu care e situatia acum,ca BMC exista,se ocupa de ALTAY, nu stiu de ce spune Silvia Colacea ca BMC Turcia si a incetat activitatea,probabil temporar.
La Ciorogarla exista si firma Eurobus Diamond, https://eurobusdiamond.ro/ era/este? singurul producator de autobuze din Romania „Cu o capacitate anuală de producție de 450 de autobuze” zic ei.
Atat BMC Truck & Bus cat si Eurobus Diamond au aceeasi adresa si acelasi nr de telefon, probabil acelasi actionariat, de aici confuzia dintre cele doua firme.Daca turcii pot face la Ciorogarla 450 de autobuze anual, cred ca ar putea face daca au comenzi si ceva vehicule militare.
Si trebuie sa remarc acuratetea informatiilor dvoastra.
https://www.defensenews.com/global/mideast-africa/2021/10/15/turkish-qatari-venture-bmc-facing-liquidity-challenges/
Multumesc mult! Erdogan peste tot, cum altfel.
https://youtu.be/S5ugPVW6YIY
Daca vreodata ai timp sa-mi trimiti macar un link despre veridicitatea testului de mai sus,
iti multumesc anticipat.
It’s all bullshit.
OK, multumesc mult!
Vezi ce autobuze are nea Pandele la transport public in Voluntari.
Baietii astia de la BMC Ro, au luat licenta, ok, sau naiba stie cum au facut pentru motor EURO 4 sau EURO 5 + transmisie prin 2010.
In 2011, au luat 2.5 -3 Milioane Eur de la o banca (care-i agrea- nu sunt multe pe piata romaneasca)…sa se poata apuca de productie in Ciorogarla…sasiul facut loco doar motorul si transmisia veneau ambalate si le puneau pe autobuze.
Totul pe promisiunile lui madam Firea pentru autobuze…pam,pam.
S-au apucat sa faca autobuzele (au lucrat pe stoc) tocmai pentru a avea ce sa livreze in cazul castigarii licitatiei fiindca ei nu puteau si ma indoiesc ca pot face 450 autobuze/an in locatia aia.
A venit Firea…s-a tinut licitatia…si surpriza – cerinta a fost EURO 6 si a castigat alt turc… c-asa-i in tenis.
Baietii au ramas cu autobuzele in stoc, creditul ras-ras-ras-rostogolit si probabil au reusit sa le dea la alta primarie unde PSD veghea…
Îmi amintesc că rămăseseră pe stoc cu 50 autobuze, le au vândut la Ploiești. Cu reclamații ca ploua in ele si ca se vedea ca erau făcute de oameni fara experienta. Dar nici Otokarurile luate de Firea nu erau mai bune. Prefer sa cumpărăm rable fabricate în România, nu rable din Turcia. Toată afacerea imi confirma corupția din România, în clipa asta pierdem o grămadă de bani cumpărînd din afară in loc sa dezvoltăm o industrie autohtonă. Nu inteleg cum accepta Comisia europeană ca banii europeni sa ajunga in Turcia. O ocazie ca asta apare la 1000 de ani, avem acces la bani si in loc sa lansăm comenzi in tara le umplem buzunarele altora. Doream sa scriu o analiză pe tema asta, dar nu stiu nici dacă mai am timpul si energia sa fac asta. Am mai scris pe tema achizițiilor militare în perioada interbelică si n a apărut nimic . Trist e ca asa cum a remarcat cineva, achizițiile militare actuale seamănă prea mult cu cele interbelice. Poate reusim sa comunicam pe mail, personal sunt foarte dezamăgit, maybe it’s time to say goodbye,degeaba dezbatem noi pe situl asta, momentan se fură la greu. Cand am citit despre contractul Saur imi venea să sparg telefonul. Partea proasta e ca nu se întâmplă nimic, o dezvăluire ca s a pierdut un export de sute de TAB uri trebuia să ducă la o furtună mediatică, la anchete penale, sa iasa oamenii in strada sa ceara justiție, nu zic că si dacă ar fi cerut sânge nu mi s ar fi parut prea mult. Eu înțeleg că există Ciutacu, Gadea, nu înțeleg cum există oameni care se uită la ei si îi mai si cred. Probabil Tutea avea dreptate când a zis :”am stat 13 ani in temniță pentru un popor de idioți „.
Transmisia S&T Dynamics exista, functioneaza, doar ca nu a trecut testele de anduranta cerute de armata sud coreeana. Poate turcii au alte cerinte si ptr ei transmisia respectiva e ok. MBT urile sud coreenilor au ca „final destination” coreea de nord, care e cam 90% munti de niste mii de metri. Turcii nu prea au asa ceva.
Cat despre industria noastra militara, este magnifica dar lipseste cu desavarsire. Ok, putem face cu un pic de efort chiar si un MBT. Importam totul de la motor la oteluri speciale, de la transmisie la electronica, de la armament la senzori. Dupa asta facem lego factory, ne iese un pret imens, si practic am facut circa si ceva nimic. In loc sa depindem de un producator de la care il importam la cheie, depindem de niste zeci(sau chiar sute). Si mai ne costa si o avere.
La cantitatile care ne trebuie noua, gen 100-200 tancuri, mai bine selectezi si cumperi de pe piata un produs reusit, cerand asamblare finala si capacitate de mentenanta ulterioara in tara, si un stoc de piese de schimb pt. minim 10 ani, ca sa fii relaxat. Iesi mai ieftin.
Subscriu.Daca am construi peste 1000 de tancuri, atunci ar rentabil sa construim la noi în tara, sub licență, ultima versiune de motor și transmisie pentru tanc.
@Sorin
Pt asta trebuie sa ne rugam sa se realizeze achzitia UMB de catre G Dynamics dupa spusele lui V Popescu,,,,,dar deocamdata sunt numai discutii,,,cand se vor concretiza nu stim,,,,parerea mea este sa renuntam la visurile de construire aici a unor blindate mijlocii macar ,din ceea ce stiu singurul utilaj care il aveam de fabricare a turelelor a fost vandut acum cativa ani unei companii care la revandut preitenilor nostri de la rasarit….pentru noi nu mai era bun dar pt ei a fost.
Utilajul ala de fabricat turele era o presa, turelele se turnau, si da, tehnologia e depasita demult.
Dupa ce necesitati de tancuri ar trebui ArmRo calculate de MApNRo cifra se ridica cam la 300 de tancuri maxim. Aci pe site s-a ajuns la o concluzie de 5 batalioane x 54 de tancuri/batalion = 270, cifra are este si intr-un RFI produs de catre MApNRo. Eu am pus 300 de tancuri pt ArmRo ca mai pui si la Pitesti la SAUL-MV.
Normal cele 300 de tancuri pt ArmRo este bine ca o parte din ele sa fie importate, iar o parte suplimentate din cate mai exista TR-85, pot functiona si se pot moderniza la un ipotetic nivel M2 (TR-85 M1 + motor de 1000 hp macar, blindaj reactiv, tun de 105 mm), asta in cazul ca se merita si este fiabila financiar. Pt tancurile din import (candidatul cu cele mai mari shanse fiind M-1 A1 Abrams) ar fi bine sa se faca mentenanta si modernizarea in Romania la nivelul M2 cu sprijin din USA pt ca productie de tancuri de la 0, cum a fost pana in 1990, acum in Romania si nici in viitor nu va mai fi posibila din f multe motive.
S-ar mai putea daca se vrea de catre decidentii ArmRo sa se coboare nr de tancuri/batalion la 45 si augmentat nr de tancuri din ArmRo la 360 si vor fi 8 batalioane a 45 tancuri/batalion in ArmRo care ar acoperi cat de cat judicios tot teritoriul Romaniei.
Fatza de dispunerea actuala a batalioanelor de tancuri din ArmRo, ar mai trebui un batalion in vestul Romaniei Timis-Arad-Bihor, in nord Baia Mare-SatuMare si in Oltenia iar cel de la Bacau ar trebui deplasat in zona Iasi-Botosani, parera mea….!?
Inceea ce-i priveste pe turcaleti la necesitatile lor da se marita sa-si fabrice tancul lor, Altay-ul project nearatand rau, faza este ca ce are prin interior este cam neperformant din cauzele cunoscute!!!
Si tu Brutus?!…..
„motorul acela facut la noi, tot cu subleru” . Eu ma intreb mai stie in 2021 un tehnician sa masoare cu sublerul sau micrometru ? Nu elctronic , clasic ala cu liniute 🙂
Sa avem toate planurile , licenta cumparata si tot nu mai suntem in stare sa facem un motor de la materialul brut pina la utima garnitura.
Cercetarea si Industriea autohtona au murit de mult.
Pentru nostalgici , o vizita la muzeul militar unde mai putem admira ce a ramas din TR ul romanesc. A fost odata un tanc 100% Romanesc.
osa te uimeasca da mai sunt indivizi care stiu sa masoare cu cele clasice desigu invatati de profesori cu experienta in domeniu / campul munci , unu fos inginer la Roman ,altu inginer la UTB altul la titu expert in testari de motoare , si pot sa ma mandresc cu aimei profesor ca am avut ce sa invat de la ei . semnat (fost olimpic la ”mecanica”)
Intr-o tara cu fara prea mari traditii in domeniul industrial strategia si chiar planificarea industriala i-si aveau rostul fara dar si poate.
Inainte de ‘90 pentru a face o strategie de industrializare au trebuit identificate resursele si piata si asa au si facut.
Invatamant tehnic de toate categoriile si nivelurile, exploatatii de resurse de toate felurile, construirea de tot felul de uzine din toate ramurile si ute asa ne-am trezit multulateral dezvoltati si cu burta goala, dar batalia grea a fost si ramane piata de desfacere.
Daca partea cu resursele era in mare rezolvata, destul de putine materii prime fiind importate, multe din ele in sistem barter mai ramanea problema pietei (alta decat CAER de unde noi luam in general tehnoligie si dadeam la schimb hrana) in acest sens un rol important la jucat politica externa si aici vorbim de implicarea noastra in Orientul Mijlociu, Africa, America de Sud etc tari unde noi ne-am implicat si nu am facut-o chiar atat de rau dar totusi am fost sustinuti si de faptul ca cei ce cumparau de la noi in majoritate erau tari nealiniate.
Faptul ca s-au comis erori grave e o discutie dar sa declari intreaga industrie a Romaniei un morman de fiare vechi cand stim cu toti ca deja lucram cu CNC-uri si aveam oaresce industrie de calcul care ar fi ajutat enom, in fine…….daca intrebi azi pe unul de la min. Economiei ce planuri are Romania pentru viitor si ce ramuri economice vrea sa dezvolte si mai alesi cum va realiza asta, cu siguranta vei avea un un raspuns in genul: Romania este membra UE si NATO, are parteneriate strategice cu..,…..
Avand pe cineva in familie fost presedinte de fosta cooperativa mestesugareasca (ateliere si atelierase de mici dimensiuni ce produceau la scara mica , artizanat etc) economist de profesie am reusit sa aflu si un alt punct de vedere, nu exista in manualele de economie socialista chestia asta cu disparitia pietei sau mai rau ce te faci daca se schimba oranduirea sociala, bineinteles ca vorbim de parerea unor oameni care nu erau pregatiti cu schimbarea ce avea sa vina , de niste executanti si in niciun caz nu ne referim la baietii destepti gen Isarescu care s-au ocupat de ,,tranzitie”, deci omul vorbea de lipsa de pregatire si cred ca avea dreptate.
Tot el afirma ca era neaparat necesara constructia de uzine in dauna comertului si serviciilor pt a ocupa forta de munca, forta de munca in crestere datorita sporului natural pozitiv, asa ca strategia era sa produca in functie de cerere doar pe pietele externe iar pe piata interna se producea orice numai sa nu se opreasca productia, aici era alta eroare, nici macar nu ,,fabricau” nevoia de anumite produse asa cum se intampla si se intampla si azi la altii.
Daca s-ar fi oprit acest lant la intern ar fi fost afectata si productia pt export si am fi asistat la un colaps mult mai devreme de ‘90 cu mult inaintea prabusirii pietelor sau acapararea pietelor, cum vreti.
Rezultatul i-l stim cu totiii, majoritatea economiilor socialiste s-au prabusit pt ca nu aveau o piata interna care sa absoarba productia nevanduta la export lucru imposibil de realizat mai ales pt tarile mici si care nu produceau o gama larga de produse de larg consum, cat despre faptul ca aparuse concurenta cu produsele occidentale nu mai vorbim, dar invataimintele au fost clare, daca cumperi de la extern suficient de mult in dauna produselor similare interne rezultatul e identinc cu ce s-a intamplat in anii ‘90, omori propria industrie si propria economie prin suprimarea pietei si ajungi sa te imprumuti.
Lectia a fost ca desi produceam tot felul de echipamente si utilaje nu produceam si bunuri de larg consum asa cum existau pe pietele occidentale, fiindca piata ta interna trebuie sa preia ce nu poti vinde la extern macar o perioda de timp necesara readaptarii productiei iar in felul asta mai puteai salva ceva, macar ce era strategic ori la noi ce era strategic a murit sau e in moarte clinica in primul rand datorita lipsei comenzilor deci a pietei.
Aceasi persoana a afirmat ca mari companii occidentale incercau sa intre pe piata romanesca inca de la sfarsitul anilor ‘70 imediat dupa stabilirea contactelor la nivel inalt in care s-a realizat transfer de tehnologie, occidentalii ar fi vrut asociere in Ro pe model asemanator cu China in 2000, vroiau accesul pe piete pt produse mai ieftine dar aveau nevoie si de forta de munca ieftina valorificandu-si totodata si tehnologii mai vechi dar inca viabile….cumva puneau embargo unora dar exportau prin altii care nu erau parte la embargo, in parte omul sustinea ca Ro a avut si contracte cu companii mari care primeau produse in schimbul tehnologiei dar ei si-ar fi dorit un sistem in genul celui chinezesc, cat o fi de adevarat sa se exprime altii cu acces la informatii mai sigure, eu stiu doar cazul Oltcit in care o parte din costul licentei si uzinei a fost platit cu automobile.
Pana la urma deznodamantul a fost cel ,,planificat” , polonezii, ceho-slovacii si ungurii s-au dat pe brazda rapid, noua in schimb ne-au trebuit vreo 10 ani de ,,nu ne vindem tara” perioada in care nu am salvat industria dar a inflorit comertul, serviciile si imobiliarele apoi am facut ce-au facut si ei, am renuntat la ,,mormanele de fiare vechi” si am trecut in sistem lohn sau un pic mai sus pe alocuri dar in principal acum ei sunt cei care produc, pib-ul lor, profitul lor chiar daca acest pib e contorizat la nivel de tara iar in Ro acesta a crescut de vreo 6 ori .
Astazi ca sa mai poti crea o industrie care sa-ti apartina efectiv ai nevoie in primul rand de capital autohton care nu prea e sa fim realisti sau unde e, e fara prea mare putere de ,,convingere” dar si de oameni politici cu viziune, viziunea asta implica si alocari de resurse in educatie, cercetare aplicata , legislatie favorabila si nediscriminarea capitalului local dar si o justitie acatarii si un mediu social bazat cu adevarat pe meritocratie, nediscriminare salariala intre stat si privat etc intr-un cuvant exact ce se vehicula dupa ‘90, egalitate de sanse si stat ne-politienesc dar la fel ca atunci e nevoie de piata iar piata interna exista.
Nu stiu in ce masura astazi cu economia lor si politicienii lor mai poti sa-ti faci produsele ,,tale”, asa cum sunt tancurile spre exemplu sau la ce alte bazdaganii mai visam noi…..probabil avem nevoie de un nou rege neamt cu coaie caci de un Erdogan sau un Lucasenko nu are nevoie nimeni dar cu toate astea ar merita incercat, macar acolo unde efortul nu ar fi extraordinar iar beneficiile ar fi maxime.
Sa iei o licenta pt un motor si o transmisie pe care sa le folosesti atat pt un camion, un buldozer, utilaje mai mult decat necesare pe viitoarele santiere ale patriei, dar si pt un camion militar, un tun autopropulsat sau un transportor in conditiile in care ai in tara destule firme cu care sa lucrezi pt subansamblele componente motorului si transmisiei dar nu numai, nu mi se pare ceva imposibil de realizat, mai ales in vremurile astea cand motorul termic e sub semnul intrebarii.
Cat priveste lipsa unei familii de arme individuale sau de asalt inca-mi pun intrebarea , oare asa rau am ajuns ?!!
Trecand peste ifosele mele si ale altora de a fabrica tancuri si arme in general Romaniia e nevoita sa atraga neaparat in viitorii ani producatori care sa ne ajute pe partea de echilibrare a balantei comerciale, echilibrare neaparat necesara care ne-ar ajuta sa ne platim mai usor imprumuturile iar de la un anumit nivel sa se platesca singure din excedentul comercial.
Inchei prin a spune ca nevoia te invata, sa dea Domnul sa nu fim nevoiti sa mai facem ceva din nevoie dar mi-e teama ca pt noi nu exista alta varianta.
De fapt România producea de toate, unele mai bune multe foarte proaste deoarece controlul calității era o glumă. Și mai era vorba și de aspect, multe erau neatractive dar se vindeau din lipsă de alternative. Iar produsele destinate exportului se vindeau foarte bine pe piața internă tocmai fiindcă erau ceva mai bune calitativ și mult mai arătoase. Produsele pentru export erau chiar vînate, chiar și cele refuzate de beneficiari pe motive de calitate fiindcă erau oricum peste ce era disponibil pentru piața internă.
Produsele date la export erau mai bune calitativ din 2 puncte de vedere. Foloseau componente mai bune și controlul calității era mai exigent, dar mai important, erau produse care nu erau bolnave de „uzură morală” sau cum spune englezul, uzură planificată. Capitalismul are nevoie de a vinde produse noi tot timpul și pentru asta produsele trebuie să aibă „defecte de fabricație” care să apară cât mai rapid după ce expiră garanția. În comunism, datorită lipsurilor și inerției birocratice, de asemenea pentru îndeplinirea planurilor cincinale, produsele trebuiau să aibă o durata de viață mult mai lungă și să fie reparabile nu de unică folosință.
Asta cu industrializarea e chestie cam retro ..trebuie un efort politic esalonat pe mai multe cincinale.Inca de pe cand era tata cu ochii pe fete serviciile erau baza dezvoltarii economice,lumea buna dezvolta tehnologii si muta fabricile pe la saraci.
Cum zicea cineva,sa formam aici un milion de lucratori in IT si tara e salvata pe termen lung.
O fi retro asa cum spui pt lumea buna dar ceva-mi spune ca aia 1mil . de IT-isti nu vor reusi sa hraneasca mai mult de hai sa zicem 2-3 mil , restul pana la 15 mil . vor trebui sa se angajeze la stat si sa traiasca din taxele si impozitele luate IT-istilor.
Man, hai sa vorbim serios acum, pt maximizarea profitului companiile occidentale produc in Asia si-si si desfac produsele in Asia dar deocamdata principalele piete de consum sunt cea americana si piata europeana, iar pt siguranta de preferat e sa produci cat mai aproape de zona de desfacere chiar daca profitul e mai mic.
Ce crezi ca vor prefera in viitor marile companii , 90%profit si 10%siguranta sau un mix mai echilibrat?….si da, nu cred ca suntem lumea buna , poate nici nu vom fi vreodata, cu exod masiv si populatie imbatranita probabil in viitor nu vom mai avea nici statut de piata.
Eh, am fost foarte nasol, acum e nasol.
https://tradingeconomics.com/romania/gdp
Dacă nu am fost în stare să ne menținem industria, acum poate avem ocazia să o refacem pe niște baze asociate unei economii de piață funcționale. Am plecat de la 40 miliarde USD și suntem la 250.
Problema noastră e ca nu vrem să facem nimic. Dacă am încerca, poate am și reuși. Așa, lamentandu-ne, sigur nu vom face nimic.
https://carnegieendowment.org/sada/82936
la mintea mea, se poate face un motor de tanc si inclusiv un tanc dar trebuie bagati bani,
conducerea nu a dorit sa bage bani,
inzestrarea militara nu a fost o prioritate,
conducerea armatei nu si-a facut treaba in perioada de dupa 89, iar dupa ultima afirmatie ar trebui pus punct, pt ca sa nu se poate continua asa la infinit,
din betie te mai trezesti din prostie mai greu,
productia de generali a patriei nu a stagnat sau regresat ci patria pe masura neuronilor de la ministeru de somn sau a ocupantilor scaunului de presedinte al republici – au semnat in continuare propuneri si decrete de acordare a gradului de general,
in conditiile lipsei unor merite militare,
daca analizezi cele mai sus exprimate iti da cu virgula si aflii ca s-ar putea sa fie si generali nostrii vinovati,
dar asta este o mare calomnie,
cum sa fie generali vinovati,
totusi, atunci cand statu major debiteaza enormitati de genul ne aparam de tancurile grele inamice si de tunurile grele cu factoru uman iti da iara cu virgula
iubesc tradarea dar urasc pe tradatori
Și când te gândești că vindeam la turci in anii ’90 rulmenți cu sacul. Acum au o industrie bine pusa la punct, fac cercetare … Noi am rămas fără mormanul de fiare vechi.
Ba se si falsificau rulmenti romanesti dupa 2000 , dupa privatizarea si inchiderea uzinelor romanesti , a aparut cazul in presa .
Rulmentii falsificati erau de proasta calitate , ambalajul era identic.
Mai bine ati reciti aici istoria realizarii motorului
https://www.rumaniamilitary.ro/povestea-motorului-de-pe-tr-125
La sfarsitul comentariilor veti gasi detalii si despre transmisie .
https://www.defensenews.com/breaking-news/2021/11/10/altay-power-pack-talks-between-turkey-skorea-changes-to-off-the-shelf-supply/