Challenger vs Leclerc (I)

Incepem cu un monstru de 75 de tone, considerat unul dintre cele mai bine protejate tancuri din lume – Challenger 2:
https://www.youtube.com/watch?v=r46FPeFVilI&t=31s

Si apoi, bineinteles, AMX-56 Leclerc:
https://www.youtube.com/watch?v=869_f4Gn8cg

Leclerc vs Challenger :

https://www.youtube.com/watch?v=-09ksA3MtWI

Challenger I, acum la iordanieni

Designul Challenger 2 a fost finalizat in 1994 si a intrat in serviciu in 1998, cu 150 de imbunatatiri fata de predecesorul sau Challenger 1 (la randul sau o evolutie a Chieftain), avand doar 4% piese commune cu primul, putand fi considerat « var » al Merkava.

Challenger II

Puncte forte Chal:

Blindajul Dorchester este o imbunatatire, a doua generatie, a Chobham folosit initial pe Challenger si M1 Abrams. Deci teoretic ar trebui sa fie si superior, posibil cel mai bun si impenetrabil din lume in acest moment;

Testat in lupta in 2003, la a doua invazie a Irakului – Operation Iraqi Freedom (unde a supravietuit unor atacuri multiple cu rachete si grenade antitanc), dupa ce si Challenger 1 a participat la primul razboi din Golf (in urma caruia s-au adus imbunatatiri incluse in versiunea 2);

Megatronul de 75t cu toate agatate pe el, kit urban inclus (TES)

Tunul cu teava ghintuita L30A1 cu lungime 55 de calibre, era la vremea aparitiei sale printre cele mai puternice si precise, fiind inca detinatorul recordului de lovire-distrugere in lupta la cea mai mare distanta. Otelul tunului a fost obtinut printr-o procedura speciala de retopire in vacuum si sub inductie electrica, creand si un invelis cromat. Specific acestui tun este proiectilul cu efect de rupere HESH (High Explosive Squash Head , alcatuit din exploziv plastic si detonator cu amorsa de fund), care necesita miscarea imprimata de ghinturi pentru stabilizarea giroscopica in zbor, proiectilul putand fi folosit atat impotriva unor tinte neblindate (foarte eficient impotriva betonului), dar care are asupra blindajului un efect de mulare si apoi de propagare a undei de soc (fara clasica penetrare cu jet cumulativ), ce duce la ruperea pe interior a unor bucati de blindaj. Eficacitatea proiectilului este redusa la distante mici si viteze mari (care pot fragmenta pasta exploziva) sau de blindaj stratificat si spatiat dublat de captuseala de kevlar (« spall-liner »), avantajul fiind insa ca efectul (capacitatea) de penetrare nu scade la distante de peste 1,5km cum e cazul penetratorului sageata.

 
Ammunition for the L30 tank gun

Gama de munitii ale tunului de pe Challenger2

Interiorul este generos fata de alte tancuri si ofera confort echipajului, fiind dotat atat cu scaun WC cat si cu cafetiera/ceainic.

Loviturile si incarcaturile complementare decuplate sunt stocate separat in turela in containere rezistente la foc, care este o zona mai expusa, insa in partea din spate turela este protejata de panouri suplimentare de blindaj, inclusiv reactiv pe alocuri;

Suspensia « hidro-gaz » (hidropneumatica), un brevet frantuzesc la origine, face mai placuta calatoria cu Challenger pe teren framantat si asigura o mai buna stabilizare pentru tragere, suspensia fiind prezenta si pe AMX-56 Leclerc (probabil singurul punct comun al celor 2 tancuri);

Amenajare interior Challenger

Puncte slabe:

Pretul protectiei deosebite este masa, care, daca inital tancul era conceput sa atinga in echiparea de baza 62,5tone, cu blindaj aditional, fuste, placa frontala suplimentara, combustibil suplimentar si echipamentul complet de campanie si provizii poate sa atinga 75 de tone.

Estimare blindaj Challenger 2 (Steel Beasts)

Coreland aceasta masa cu faptul ca dispune insa de un motor Perkins CV-12 V12 diesel 26 litri de doar 1200CP, probabil nu trebuie sa ne asteptam sa fie prea agil, cel putin din punctul de vedere al acceleratiei. Challenger accelereaza de la 0 la 32 km/h in 12 secunde, Merkava in 10 secunde, in timp ce Abrams reuseste in 7 secunde iar Leclerc in doar 5. Pentru versiunea E(xport), similar cu Leclerc, s-a avut in vedere integrarea unui motor EuroPowerPack 1500 cp cu motor MTU MT883 diesel montat transversal si conectat la transmisie Renk HSWL 295TM.

Tunul cu teava ghintuita poate suporta o presiune mai redusa fata de cea lisa si in plus ghinturile, datorita frictiunii cu proiectilul, scad cu 10-20% viteza proiectilului la gura tevii pentru presiune si mase similare fata de cel cu teava lisa.

Una dintre marile probleme este munitia ne-acuplata specifica tunului ghintuit, care nu a mai evoluat in ultimii 15 ani spre deosebire de cea pentru teava lisa;

Turela Challenger 1 (se vede spatierea laterala)

Desi stocarea proiectilului separat de propulsant este mai usoara in interiorul tancului, incarcarea tunului este mai greoaie iar o eventuala modernizare prin inlocuirea tunului cu unul cu teava lisa (Rh 120mm 55  calibre a fost testat pe Challenger) ar necesita spatiu mai mare pentru loviturile dintr-o singura bucata care sunt si mai lungi, deci posibile modificari ale turelei;

Stocarea munitiei in multiple locatii in turela si sasiu in containere este preluata de la Chieftain, nedispunand insa de canistre « umede », ceea ce reprezinta o multiplicare a riscurilor de detonare in caz de penetrare/incendiere. In incidentul distrugerii accidentale a unui Challenger 2 de catre focul amic in 2003 la Basra, o lovitura HESH a lovit chepengul deschis al comandantului iar detonarea a aprins incarcaturile neacuplate si apoi si munitia HESH (care are in compunere exploziv sensibil) aflata pe podeaua turelei.

Challenger prajit…

Profilul frontal al de Challenger este mai slab protejat decat al Abrams din 3 motive:  montura tunului impreuna cu portul mitralierei coaxiale ocupa o zona importanta, fiind protejata doar de placa de otel laminat si nu de Chobham, la fel si placa frontala inferioara (peste care s-a adaugat ulterior o placa suplimentara, in urma penetrarii ei in 2007 de o incarcatura IED cumulativa in Basra), dar si chepengul soferului.

Puncte slabe frontale Challenger 2

Portul mitralierei coaxiale

Si placa frontala inferioara, precum si spatele turelei la Challenger 1

Un alt posibil punct slab, unde blindajul frontal al turelei este subtiat, ar fi pozitia periscopului comandantului, e adevarat, mai greu de lovit si cu risc de ricoseu (mai scazut pentru o lovitura cumulativa, care este mai lenta si adera la suprafata) – se afla la imbinarea intre blindajul frontaml si plafon.

Pozitia periscopului comandantului

De asemenea lateralele turelei si spatele turelei de Challenger este protejat doar de blindaj de otel omogen si de cutii de stocare munitie si unelte, colturile acesteia par sa fie mai slab protejate fata de Abrams, care are un profil ceva mai aplatizat si mai rotunjit. In plus, in spatele turelei Abrams se afla magazia de munitie etanseizata fata de compartimentul echipajului, cu panouri expulzabile la explozie, ceea ce Challenger nu are.

Plafonul turelei la Challenger este protejat de cateva panouri suplimentare de blindaj pasiv de otel, si cam atat.

Plafonul turelei de Challenger II

Tancul a fost construit in doar 446 de exemplare si este posibil ca linia de productie sa nu mai poata fi redeschisa.

Modernizarea LEP (Life Extension Programme) pentru Challenger 2, cu orizont 2025-2035, denumita oficial si „Armour (MBT) 2025” a avut 7 propuneri, este una low-cost si destul de limitata cu privire la capacitatile tancului (inferioara celei anulate, Challenger 2 Lethality Improvement Programme (CLIP)). Contractul vizeaza doar 227 de exemplare si totalizeaza 722 mil. euro, principalii concurenti fiind: BAE Systems-Vickers & GDLS (castigatorii Team Challenger); Rheinmetall in parteneriat cu companiile britanice Supacat, Thales UK and BMT; RUAG; KMW; Lockheed Martin – Elbit. In 2016 britanicii au selectat 2 finalisti, BAE si Rheinmetall care vor construi cate 1 prototip de modernizare, de 25,8 mil. euro fiecare.

Elementele LEP:

  • Turela sit un complet actionate electric;
  • Optronica tragatorului si a comandantului (comandantul inca nu are vizor termic);
  • Battlefield Information Control System;

Intr-un program separat, cu decizia in aprilie 2018, Qinetiq a fost desemnata sa evalueze integrarea pe tanc a sistemului softkill german MUSS, un ansamblu de sisteme de bruiaj optic-IR/LASER: jammer IR, detectori de iluminare LASER si grenade fumigene multispectru.

 
MUSS compact

Tunul se pare ca nu va fi schimbat, desi Rheinmetall a participat la un program anulat de creare a unui tun hibrid (Challenger 2 Hybrid Ordnance), dar a si propus introducerea propriului L-55 (cu reamenajarea turelei). Penetratorul german DM53 cu tungsten este superior celui britanic cu uraniu saracit L27 CHARM-3 APFSDS, si in plus Rheinmetall a introdus si un proiectil “airburst” programabil HE-ABM. Tot germanii au propus inlocuirea blindajului suplimentar TES(H) cu AMAP nano-ceramic, care ar fi redus cu 40% masa actuala a blindajului suplimentar, tancul slabind de la 75 tone la un posibil 68-70 tone. Asta ar repune in parametri cat de cat motorul de doar 1200 CP pentru care nu este prevazuta o inlocuire sau o modernizare pentru un plus de tractiune, dar si mobilitatea tancului.

Challenger 2 LEP by Rheinmetall

 

Video Challenger – documentar britanic:

https://www.youtube.com/watch?v=hZFDkerdKu0&t=721s

Va urma

Marius Zgureanu

124 Comments:

  1. cateva observatii:
    Tunul nu este lis ci teava este lisa.
    Proiectilul HESH la noi se numeste pur si simplu proiectil cu exploziv plastic si nu este obligatoriu sa fie tras din teava ghintuita dar ii scade precizia daca nu este rotit pentru ca este un proiectil relativ mare si usor (pentru marimea lui) si nu prea este foarte aerodinamic.
    Nu este obligatoriu ca pentru tevi ghintuite munitia sa fie neacuplata, insa la Challenger munitia este cu tub semiconsumabil (ramane fundul proiectilului) si acesta nu suporta greutatea proiectilului la manipulare.

    In rest numai de bine, ma abtin sa ii injur pe Cobham de 3 ori pe zi pentru ca-si muta operatiunile de asamblare la noi ca urmare a unei preluari si oamenii „lor” nu colaboreaza deloc. Pe undeva de inteles, pentru ca-si pierd locurile de munca. Sa-i zica Thank You lui Farage!
    Pe de alta parte le multumesc pentru ca ne dau de lucru.
    Stati calm, sunt produse civile, de nisa, dar civile de genul sistemului informatic de la Parlamentul Romaniei. Ala de anunturi si ecrane pentru vizualizare de catre patrihotii din sala.

    • Cam asa e la transferuri, trebuie sa „furi” meseria si sa castigi increderea ca sa inceapa sa-ti vanda ponturi. Ideal ar fi s atrimiti pe cineva in imersiune la ei, sa lucreze cu ei o vreme… Dureaza, dar e cea mai buna metoda. Corectii acceptate 🙂

    • HESH (High Explosive Squash Head , alcatuit din exploziv plastic si detonator cu amorsa de fund), mai era cunoscut si ca „lipitoarea” (ca dinati se „lipea”) sau mia „tehnic” si mai „regulamentar „rpoectil canistra”

      • nu stiu daca ii zicea proiectil canistra pentru ca ala era de fapt munitia de tip mitralii (grapeshot) adusa la zi.
        Practic trage un tub incarcat cu submunitii inerte pentru forta vie sau tehnica neblindata.
        Nu stiu sa fi avut in dotare nici HESH si nici canistra.
        Singurele munitii mai exotice pe care le-am prins, dar nu le-am folosit niciodata, au fost proiectile fuzante cu detonator laser, proiectil sageata si proiectil Cargo .

  2. oau?am trait intr-o minciuna.
    intodeauna am considerat mbt-ul englezesc un lucru sanatos si de incredere.
    god damn, 75 de tone ?!…mai gras decat americanul ,mai slab dotat si greu de modernizat.
    defileaza „le francais ” in duelul asta…daca am scris gresit in franceza o rog pe madam olgutza sa nu se oripileze.

  3. Englezii n-au invatat nimic din experienta razboiului mondial? Ce faceau ei cu un tanc de 75 de tone in Europa plina de rauri si poduri? Pana si Merkava ar fi mai bun, macar ca este cu 10 tone mai usor, are totusi o protectie frontala mai buna.

    • e plina Europa de poduri solide. Ai vazut cum se testeaza un pod? Umplu basculante cu pietre/nisip si traverseaza in sir podul. Cam toate podurile tin 75 de tone, marea majoritate tin mult mai mult. Nu mai zic de podurile de cale ferata care tin mii de tone simultan (cat o avea o garnitura de 50-100 vagoane cisterna?)

    • Pai initial era conceput pentru 62 de tone, dar cu protectia suplimentara necesara, testoas as-a ingreunat considerabil, mai ales c anu e AMAP ci blindaj ERA cu masa destul de mare. Vezi propunerea Rheinmetall pentru AMAP, ca sa-i scada masa la sub 70 de tone.

    • Pe ce te bazezi atunci cand ridici in slavi Merkava atata?

      • Deoarece Merkava este produsul a trei razboaie mari cu arabii, si o continua insurgenta palestiniana. Un tanc care a dovedit de ce este in stare pe campul de lupta si nu a dezamagit.

        • @Musiu. Ai punctat bine; razboaie cu arabii, ori tocmai asta inseamna ca nu ar fi chiar cel mai bun MBT in razboaiele cu rusii…

        • Te-ai uitat mai recent in conflictele din 2006 cu Hezbollah-ul Merkava 4 a fot penterat frontal in mai multe randuri, Challenger-ul 2 a avut cateva incidente in conditiile in care a fost folosit aproape peste tot alaturi de Abrams-ul american.
          Merkava 4 nu pare mai protejat decat Leopard 2 A4 in arcul frontal, all around Challenger 2 este mult mai bine protejat.

          • Da, dar uite ce armament avea Hezbollahul: „Hezbollah weaponry was believed to include advanced Russian RPG-29 ‘Vampir’, AT-5 ‘Konkurs’, AT-13 ‘Metis-M’, and laser-guided AT-14 ‘Kornet”
            https://en.wikipedia.org/wiki/Merkava#2006_Lebanon_War

            Nu cred ca Challenger-ul a avut de a face cu aceste RPG-uri.

            • Erata: Challenger 2 chiar a avut de a face cu RPG-29: „In August 2006 south east of al-Amarah, southern Iraq, an RPG-29 capable of firing a tandem-charge penetrated the frontal lower underbelly armour of a Challenger 2 commanded by Captain Thomas Williams of The Queens’s Royal Hussars.”
              https://en.wikipedia.org/wiki/Challenger_2#Operational_history

              De fapt RPG-29 este considerata foarte periculoasa chiar si impotriva Abramsului:
              „In May 2008, The New York Times disclosed that another M1 Abrams tank had also been damaged by an RPG-29 in Iraq.[8][12] The US Army ranks the RPG-29 threat to armor so high that they refused to allow the newly formed Iraqi army to buy it, fearing that it would fall into insurgent hands.”
              https://en.wikipedia.org/wiki/RPG-29#2003_Iraq_War

            • A avut de-a face cu RPG-29 si AT-5. Un RPG-29 a penetrat blindajul frontal si i-a zburat piciorul unuia din echipaj, dar tancul a reusit sa se intoarca la baza.
              Chally s-a dovedit un incasator bun. Unul a incasat 70 de RPG-uri 7 si a supravietuit, altul 14 si un MILAN. Ala penetrat de RPG-29 fusese deja lovit de alte 10 proiectile. Reputatia se pare ca rezista….

              • ar fi fost interesant sa incaseze si o lovitura tandem de RPG7. Dar astea nu sunt foarte populare pentru ca sunt grele, zboara putin si nu prea sunt pe piata.

              • @checkmate, „Unul a incasat 70 de RPG-uri 7 si a supravietuit, altul 14 si un MILAN. Ala penetrat de RPG-29 fusese deja lovit de alte 10 proiectile”
                In afara de o poveste scrisa prin nu stiu ce ziar ai vre-o dovada clara in acest sens, adica vre-o sursa cu niste poze ceva, caci mie imi miroase a „praslea cel voinic si merele de aur”. Basca cica a ajuns el pe senilele lui inapoi, citisem tot in povestea aia, ceea ce este copilaresc. Pentru ca, din 72 de lovituri macar una a lovit o senila, un galet ceva, si atunci tancul ala trebuia tractat pana la baza caci singur nu se putea misca.
                Poate au fost lovituri de 7.62mm si 12.5mm si or fi crezut aia ca sunt de la RPG-uri. 🙂

                Parerea mea e ca toate povestile astea fara vre-o dovada clara sunt pentru a spala din rusinea de a fi fost penetrat frontal de o arma ultra usoara cum e RPG 29-le.

                • Problema este ca si „povestea” asta cu un RPG-29 penetrand armura frontala al unui Challenger 2 apartinand Queens Royal Hussars in august 2006 este de asemenea o legenda urbana. Incidentul respectiv a fost pur si simplu o chestie de noroc. Boaba respectiva nici macar nu a avut un impact cu carena tancului ea ne atingandu-si tinta destinata avand impact cu solul SUB carena rezultand intr-o detonatie care a penetrat carena inferioara (de baza) care evident nu beneficiaza de protectie sporita. Rezultatul a fost ranirea soferului Trooper Sean Chance care a pierdut trei degete de la gamba stanga. Baiatul asta a continuat sa conduca tancul vreo 3 km pana la un post de prim ajutor.

                  Povestea cu un Challenger 2 fiind „beneficiarul” a 70 de lovituri de RPG-7 este de asemenea o legenda urbana. Incidentul respectiv a avut loc in martie 2003 si a fost rezultatul unui Challenger 2 apartinand Royal Scots Dragoon Guards ramanand blocat intr-un sant din cauza faptului ca a o senila a scapat de pe trenul de rulaj. In conflagratia care a urmat tancul respectiv a incasat 14 RPG si o racheta anti-tanc care se speculeaza ca ar fi fost un MILAN. Rezultatul a fost o carena ne compromisa/penetrata, dar optica a fost distrusa, prostovanii aia iesind teferi din incident. Tancul a fost recuperat si serveste in continuare cu unitatea mai sus mentionata.

                  Ar fi bine sa tratam acest fel de „incidente” cu o doza sanatoasa de scepticism.

                  • Bah, cu incidentul cu 70 de RPG-uri tin minte ca eram si eu sceptic, dar un tanchist englez la o emisiune zicea ceva asemanator. Deci, meh, cine stie, poate era ziua lor norocoasa (sau nenorocoasa, depinde cum privesti 🙂 ).
                    De incidentul cu RPG-29, nu prea ma intereseaza ca a venit dintr-o expansiune a burlanului in ricoseu de nush unde….a penetrat, a penetrat. Daca ala a avut noroc, de unde nu pot sti ca si rusii vor avea si ei noroc? 🙂
                    De incidentul cu 14+1, ala stiu ca e corobrat, si arata ceva, nu? (in afara de faptul ca englezii nu conduc bine).

                    • Sistemele de armament sunt concepute, proiectate si fabricate pentru a asigura o predictibilitate si repetitie a performantei intr-un mod constant. Numai de curiozitate, dar ce predictibilitate si probabilitate statistica ofera norocul?

                    • Absolut nic una, dar nu il proiectezi ca sa tina cont de noroc. Cu cat il protejezi mai bine, cu atat norocul aluia scade, si al tau creste.

                  • Pai de unde atata noroc daca Challengerul ala avea blindaj suplimentar ERA si cu toate asta a fost strapuns de RPG 29? Dar daca faci 2 calcule simple la nivlele de protectie pe care le gasesti si aici pe site vei vedea ca trece RPG-ul prin blindajul frontal a sasiului ca prn unt. Asta nu e un fact ci o realitate, si daca ar fi sa se repete o lovitura rezultatul ar fi identic. Un challenger 2 penetrat frontal. 🙂
                    http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/1551418/MoD-kept-failure-of-best-tank-quiet.html

                    • Pai aia e treaba cu RPG-ul 29 de mai sus. Dude, cand te lovesc destule, statistica spune ca una din ele loveste unde nu vrei…. Si Abrams a patit asta in doua runde. Toate tancurile au puncte slabe.

                • De cand e Vampirul un RPG usor?…. RPG 32 e usor, RPG 7 e usor….RPG-29 e din categoria 27-28 (varianta reincarcabila a lor), si-s cam cele mai tari proiectile nedirijate de tipul asta din lume.

                  • Ma refeream ca la 11kg ale lui este o arma antitanc extrem de usoara, o poate pune pe umar si cel mai anemic soldat, dupa cateva zile pe nemancate 🙂 comparativ cu un Kornet care are o masa de aprox 29 Kg.

  4. Mie asta micu al reginei nu mi-a placut si nici impresionat vreodata, poate si unde am ramas dezamagit de ce tancuri au avut englezii in WW2 si cum ce se naste din pisica nu stie sa construiasca tancuri…
    Mobilitate redusa (masa foarte mare, motor mic), tun cu teava lisa (singurul din NATO), foarte scump etc.

    Si asa ajungem sa intelegem prezentul si viitorul aruncand un ochi in trecut. In WW2 cei care au stiut sa faca tancuri au fost in ordine: germanii, rusii, americanii, astazi sunt tot astia trei, fara o ordine anume, cu o urcare in clasament pt francezi si Leclercul lor cel scump dar extrem de agil.

    Cele 74 de tone masa neta ma ingrozesc nu doar prin optica podurilor ci mai ales in ideea ca acel tanc ar trebui sa poata lupta si pe teren greu, mocirlos etc, ori eu nu vad un astfel de tanc fiind foarte mobil din acest punct de vedere. Prefer T 90ul cu ale lui 45 de tone decat asa o „otelarie” ambulanta.

    Ceilalti imita doar ce fac astilalti patru…

    • Challenger-ul nu se misca rau pe teren framantat, chiar daca motorul nu ar emulti CP, ins atransmisia si suspensia ajuta. Evident nu se compara cu chestiile fasnete care au sub 55-60 de tone.

    • Da da in T 90 ai cacastoare?
      Desi crez ca in cele mai palpitante momdente e bine sa porti pampersi (nu neaparat de frica da daca te „taie” nu poti sa zici „scuzati ma ta taie rau ultima berica”)

    • Cred ca ii cam subestimezi pe franci, ca ei aveau tancuri f bune in prima parte a razboiului, dar le-au folosit prost (cum ar fi Somua S35, care era superior Panzerelor pana in III; de asemenea au avut tancuri interesante in vreme razboiului rece).
      De asemenea, imi plac tancurile coreenilor, chiar daca sunt scumpe. Au niste caracteristici interesant (viteza, masa, munitie pt foc indirect, etc). F high tech.
      Cat despre Chally, e f iubit de echipajele lui, fiind comod, dar e si urat fiindca e al naibii de dificil de intretinut se pare, avand suspensiile cam pretentioase, si internele inaccesibile.. Se spune ca e cel mai rapid tanc pe off-road, dar nu sunt sigur cat de bine trage din miscare. La blindaj e similar cu Abrams, dar sistemele de protectie contra-cock-off sunt….non-existente. Daca e penetrat, e periculos. Dar nu e simplu de penetrat. Eu un tanc duelist, menic sa mierleasca alte tancuri.
      https://www.youtube.com/watch?v=EapY6tuvM4M&index=22&list=PLGNXlrUpGiQmPuSNZnOndeq2QfIGknuwk
      https://defenseissues.net/2015/09/21/nato-main-battle-tanks-comparison/

      Englezii au luat niste decizii ciudate si foarte conservatoare cand l-au facut. De ce au pastrat tunul? Ok, daca l-au pastrat, de ce nu au facut vreun upgrade la munitie? Daca Chally 1 a luptat in Iraq, sigur au vazut efectul imens al prezentei opticii IR pe tancurile americane; de ce nu au prevazut un upgrade pt asta cand au introdus Chally 2? De ce un motor de 1200 cai, cand el era deja intr-o categorie grea, chiar si fata de Abrams. Acu, vb vine, la 75 de tone, iti trebe ceva motor….. Iar upgradeul e f modest. Crek raman fara bani de la portavioanele alea.

    • Nu uita ca englezii au scos doua tancuri de succes dupa Churchill:
      Centurion – Israelul l-a folosit pana in anii 80 si au facut treaba beton.
      Chieftain – Iranul inca are aproape 900 de tancuri din astea. Iordania vreo 350.

  5. Impresionante toate tancurile prezentate…., ar fi fost intersat Challenger vs Leclerc vs T55 :)) …… Revenind la cele din urma, este foarte interesant articolul lui Bula:
    http://www.rumaniamilitary.ro/atelierul-lui-bula-episodul-4
    Intr-o tara normala Eroul Bula ar trebui sa fie cel putin pe un post de consiler la MApN….
    O sa urmeze si o comparatie cu Altay-ul turcesc vs Karrar-ul iranian? nu stiu daca sunt suficiente date credibile despre ele momentan….insa mi se parea interesanta comparatia pt ca sunt doua tari din zona care isi disputa suprematia in orient in materie de tehnica militara dezvoltata local, cel putin Turcia pt lumea sunita ( arabia saudita nu cred ca se descurca intr-un conflict major cu Iranul) si Iranul ca lider pentru lumea siita.

    • „ar fi fost intersant Challenger vs Leclerc vs T55”

      Din contra, ar fi fost plictisitor 😀

      „O sa urmeze si o comparatie cu Altay-ul turcesc vs Karrar-ul iranian?”

      Poate peste vreo 10-20 de ani cand poate vor acumula ceva experienta in teatre de operatiuni.

    • Eu zic ca n-ai ce sa compari intre Altay si Chaly-ul britanic. Despre ala iranian, hai sa fim seriosi.

    • T55 ca si tinta sau comparatie la mitraliere?
      Nu cred ca poti sa-l mai compari la altceva.

  6. Challenger este un tanc făcut pentru englezi si a lor tara. Este construit sa asigure SEcuritatea unei anumite zone , deci sa activeze in scop defensiv . Din punct de vedere al blindajului cred ca este cel mai bine protejat dintre tancurile moderne.

    • Era dispus in proportie mare in Europa pe vremea razboiului racoros. Deci nu e facut pt UK daca asta intrebi.

      • Cu tot respectul pentru părerile d-voastră eu il văd având rol defensiv. In cazul unei ofensive a forțelor aliate care au realizat cap de pod e bun sa țină piept contraofensivei, in cazul unui atac inamic e un tanc solid. Eu personal consider foarte valoros acest tanc.

        • Bineînțeles nu se pretează absolut deloc armatei romane – sa nu fiu înțeles greșit . Este util doar unei armate puternice, solide

        • Challenger-urile au fost construite avind in minte un singur scop;
          – oprirea diviziilor sovietice de T-80, T-64 si T-72 care ar fi dat navala din Germania de Est!
          Iar conceptia de ducere a luptei era defensiva, cu tancurile ingropate pina la tureala,dispuse in adaposturi pregatite din timp. 😉
          De aici mobilitatea mai redusa, protectia la placa frontala inferioara mai redusa, etc.
          Parerea mea, hic…

    • Este un tanc „expeditionar”, nefiind gandit sa lupte in UK ci in Germania la campie. Englezii l-au gandit ca un bun incasator probabil.

  7. Buna ziua,
    Intrebare, rog raspundeti cat mai la obiect, ce tip s-ar potivi dintre toate ?
    Leo ? Leclerc-ul scump ? Merkava ? sa indraznesc sa intreb daca Abrams ?
    Scoatem din ecuatie T-urile suntem totusi tara NATO.
    Stiu ce o sa ziceti, citeste analizele anterioare….

    Acum pentru noi ce s-ar potivi exact ce este pe piata fara sa suporte modificari si sa aiba inclus piese si mentenanta asigurata cu sprijinul producatorului.
    Multumesc,

    • Ori un Tanc romanesc fabricat in cooperare cu o firma straina, sau macar Leopard 2A5.

    • Leo2A6/7 sau Abrams cu motorizare diesel. Coreenele ar fi interesante dar sunt scumpe.

      • K1 nu e atat de scump. Cea mai bengoasa varianta, K1A2, din 2013, costa cam 6 milioane de dinero. K2, bineinteles, e mai scump, jur de 8-8.5 milioane.

    • Părerea mea ca niciunul dacă nu poți sa-i faci mentenanță local. Altfel poți sa iei Leo 2 A7 și sa te trezești cu un morman de fiecare inerte în câțiva ani.
      Și trebuie sa te gândești la ce folosești tancul ăla, pe ce teren și împotriva cui. Credeți ca ne vor invada rușii prin debarcare în Dobrogea ( una dintre marile dezinformări a poștarilor rusi)? Cel mult cred ca le-am putea folosii intr-o securizare a Republica Moldova pe Nistru sau intr-o blocare a rebelilor proruși din Ucraina sa intre in Bugeac (varianta puțin probabila).
      După ce ne asiguram spațiul aerian și maritim, după aceea putem sa ne gândim ce facem cu un tanc nou

  8. Ar fi interesant un articol despre asiaticele K2 vs Type 10 😉
    Imi plac mult amandoua si cred ca ar fi potrivite pentru Romania datorita masei reduse, dar amandoua sunt foarte scumpe din cate am auzit.
    Am si o intrebare, Type 10 are usi anti explozive (nu sunt sigur ca asa se numesc in romana) la turela?

    • La alea doua suntmulte chestii inca „secrete” si in plus au fost create pe calapodul unor conditii si unor cerinte mai speciale, care nu prea seamana cu ale noastre… Va fi probabil ceva mai incolo putin 🙂

      • as zice totusi ca terenul in care trenuie sa lupte K2-ul seamana cu cel din Romania. Si chiar si Type 10 cred ca s-ar simti bine in relieful romanesc. Dar astea sunt deocamdata SF pentru noi.
        Ramane sa ne incurajam ca T55 sunt fiabile dpdv mecanic – ar trebui sa fie si arme de razboi, dar sunt doar la categoria vintage.

        Echivalent, e ca si cim Romania ar fi plecat sa elibereze Basarabia sau sa lupte la Stalingrad cu Renault FT17

        • Romania nu e o tara montana…..

        • Renault FT17 era „garat” sub Palat.
          Cand era „scos” la vreo incurcatura se metinea intr-o zona care era delimitata de Patriarhie, pta Obor, Palatu Cotroceni si Palatu Elisabeta. Hai poate ajungea la podul de la Baneasa. Ma prg ptr tipi inarmati cu o pusca sau PM era inca util

    • Interesante mi se par K1A2 coreean, varianta lui Abrams cu motor diesel și optimizat pentru un teren deluros și cursuri de apa

  9. Mie continua sa-mi placa Challengerul, faptul ca are WC si vas de ceai e un mare plus pentru confortul trupei si ajuta la moral 😛

    Tancul asta e facut pentru armata britanica si stilul ei, care nu e avantat, ofensiv ci metodic, ordonat. Daca ne uitam la ce dotare aveau in perioada in care a fost proiectat veti observa ca nu prea aveau platforme pe roti, cam totul era pe senile.

    E un tanc foarte bine protejat si letal la distanta, e facut sa fie folosit intr-un razboi mecanizat, in principal defensiv; blindatele britanice ar fi urmat sa fie desfasurate in Germania si nu aveau probleme de infrastructura acolo si oricum unitatile de geniu britanice fac treaba britanica, adica calitate maxima.

    Cred ca toate calitatile si defectele ar trebui avute in considerare si tinand cont de doctrina armatei respective si cerintele specifice…daca vrei un tanc cu care sa te aperi si sa lovesti de la distanta valurile de T-uri sovietice, cred ca e un tanc foarte bun si bine protejat, consider ca e mai bine protejat ca Merkava.

    • Doctrina engleza e ca prefera sa nu lupte in prima linie. Nu le au cu armatele terestre.
      Vasul fierbator e foarte apreciat, si chiar mi-i se pare o idee buna. Nu e doar pt ceai, poti sa faci multe cu el (apa fierbinte pt curatat rani, supe, dezinfectat apa,etc; plus efectul moral al unei cesti de cafea pe un poligon ploios). WC-ul e o ciudatenie datorata faptului ca englezii considerau ca tanchistii trebuie sa lupte perioade indelungate in conditii NBC, deci izolati de exterior. In practica nu il foloseste nimeni (e in scaunul incarcatorului, deci cand iti faci treaba, ai doi oameni la nici un metru de tine; si apoi, bineinteles, trebuie curatat 🙂 ).

      • Aham, nu le au cu armatele terestre doar ca au fost in fiecare razboi si terestru…asta e o legenda 🙂 Istoric, armata britanica a fost una dintre cele mai bine instruite si disciplinate.

  10. Mda

    insa eu nu7 ma pot abtine sa ma gandesc cum s-ar comprota AICI,
    Cu podurile noastre ,, cu podetele mai ales …
    Ma a rog sigur ca in Baragan sau Dobrogea la S de Delta s-ar descurca excelent onsa „din pacate”* mai avem de acoperit Moldova

    * e la misto. Sau de vreti din pacate ptr Chalanger . Din pacate nu cred ca am avea cu ce bani si mairaucu cine dezvolta ceva ptr noi (sub 60 tone, un tun de 130, diesel peste 1200 si presiune la sol cat mai scazuta) pastrand ideea tanchiustului de max 165 cm si dotat sa treaca fara mare bataie de cap print-un „vad” de 4-5 metri (adica are Siretu in fata .. in loc sa ocoleasca 10-15 km pana la primu pod trece nesimtitu inainte Sau si mai bine se prefac unii ca pontoane … insa la 20 km deja nesintitii aia au traversat apa si ii iau ope la spate pe aia care se straduie sa sfaca farame niste pontoane. Bin-ebtles ca ptr as aglume poaste trebe sa fi sigir ca ai verticala ca sa nu te vaza de sus )

  11. Pare un tanc bun pt lupta de ambuscada, in inferioritate numerica, deci ar merge bine la noi as zice. Noi am fi in cazul unui atac rusesc clar in inferioritate numerica, si ai avea nevoie de un tanc care poate incasa. Dar totusi sunt sanse foarte mici sa ne luam asa ceva, pt ca nu exista SH-uri la vanzare, iar noi ….

    • Unde și cum ne-ar ataca rușii cu tancurile?

      • prin si dinspre transnistria,via moldova..ar fii o optiune…desant maritim prin marea neagra..putin probabil.bineinteles dupa ce,,fratii transnistreni,,vor fi ajutati masiv de fratii rusi..oricum ei au prin dotare t 64..vechi inta devar..dar nah..fata in fata cu t 55..noastre..:))

      • Doctrina lor se bazeaza destul de mult pe ideea de desant aerian, deci raspunsul ar fi, mai ales in lipsa unei aparari AA decente, unde vor ei. Dar cea ma vulnerabila e Moldova as zice, chiar daca Dobrogea pare mai expusa. Moldova practic nu are armata, si cu sovieticii lui Dodon la putere …

        • Desantul aerian ar fi de tip kamikaze și la nivelul de echipare de acum al armatei romane. Desantul maritim este de același tip. Prin cele doua tipuri de atac pur și simplu nu vor putea sa-și aducă suficiente trupe , iar logistica va fi un coșmar pentru ei. Prin Transnistria ar fi singura posibilitate, dar acolo nu au destula putere de foc ca sa ocupe România ( nu mă ref la R Moldova).
          Nu vreau sa minimizez pericolul rusesc, care este din ce în ce mai mare, dar cred ca trebuie sa ne concentram pe AA , avioane (măcar o escadrila de F15 sau Eurofighter), flota navala, apărare de coasta și de ce nu rachete sol-sol cu raza mare de acțiune (sa le simtă măcar in Crimeea). Știu scump, dar merita

      • De la Odessa, odata ce populatia de acolo e eliberata de jugul fascismului ucrainean 🙂 . Si ar face-o desigur pt protejarea civilior din Transnistria de sorosimul Romaniei.

  12. Noua ne-ar trebui un tanc facut aici care sa tina cont de conditiile de relief , climatice , etc din tara noastra . Pacat de proiectul ala cu TR 2000 ….Oricum ai nostrii au zis ca se gandesc la un nou tanc abia in sau dupa 2025 asa ca….
    Si o nelamurire , poate ma luminati ca sunt cam confuz…
    https://www.rheinmetall-defence.com/en/rheinmetall_defence/systems_and_products/vehicle_systems/armoured_tracked_vehicles/index.php
    http://www.kmweg.com/home/tracked-vehicles/main-battle-tanks/leopard-2-a7/product-information.html
    Bai fratilor cine fabrica Leopardul pana in final KMW sau Rheinmetall ca sunt cam confuz….una este subsidiara alteia , sunt firme diferite care colaboreaza la acelasi MBT ?? Leo apare si pe site-ul KMW si pe site-ul Rheinmetall .

  13. PzH 2000..IMIPLACE FOARTE MULT din cate stiu eu noi nu avem genul asta de artilerie..daca reihnmetallul reusea sa si deschida aici prin moreni o filiala.cred ca ne puteam orienta si spre alte produse/productie..nu doar agilisul..modernizari la ifv,tab, mli uri tancuri cu ei..dar nah..am ajuns la concluzia ca nu se vrea.doar importuri la cheie=spaga de rigoare..si alea simbolice..bune pt defilarea sub arcul de trimf de 1 decembrie.mie imi place chalangerul..e bun incasator,tun/penetratie puternica..dar foarte greoi.daca ar fii dupa mine..ori import/facilitati prin asocierea cu moreniul de leo a2..de la 5+in sus..producie/achizitionare/plata in urmatorii 5 ani.prefer oricand leoa2 a6 100 de bucati decat 500 t 55.bineinteles..urmati de o turma de mli uri boxere..sau agilis+compania de rigoare.ma refer pt terestrii..aa..sau aeriana..e alta poveste

  14. Cea mai buna arma antitanc e o racheta. Fiind ghidata sau autoghidata , cu bataie scurta , medie sau lunga , sint moartea oricarui tanc. Vechi sau nou. Aceiasi letalitate o are si rusul AG 29. A nu se uita ca o Spike ER loveste un tanc la 8 km distanta. Distanta imposibila pentru oricare tun modern . La distanta aia , proiectilul tancului are multa eroare in precizie + ca pierde enorm din viteza. Care viteza e fundamentala in cazul proiectilelor cu energie cinetica. ( adica ” sageata” de uraniu sau tungstren).
    Ps. Abrams din dotarea Irak nu au blindajul original american . Lipseste stratul intern de uraniu.

    • toate proiectilele au energie cinetica… 😛
      Toate obiectele in miscare au energie cinetica.
      Te refereai la ce se spune acum penetrator cinetic?
      Poate fi submunitie de tip sageata, proiectil perforant (de tz feluri).

  15. Felicitari Marius, un articol frumos, umai bun de savurat cafeaua de seara. 🙂

    Parerea mea e ca Challengerul este unul din cele mai proaste tancuri, si nu este conceput pentru un atac frontal ci este exclusiv pentru lupta din pozitia „hull down”, adica un fel de obuizier cu design de tanc .
    Sa explic de ce il consider un tanc slab:

    1. Este un tanc foarte greu, care are o mobilitate foarte scazuta pe anumite tipuri de teren
    2. Motorul este unul care lasa de dorit, nu poate efectua sprinturi ca celelalte tancuri din generatia lui (manevra asta foloseste pentru a scapa de unele amenintari iminente), ci este doar strictul necesar cat pentru a-l plimba din punctul A in punctul B pe senilele lui si pe langa asta are si un consum mare de combustibil.
    3. Putera de foc este inferioara unui tun cu teava lisa de de 120mm sau 125mm
    4. Blindajul…banuiesc ca fraza asta: „Blindajul Dorchester este o imbunatatire, a doua generatie, a Chobham folosit initial pe Challenger si M1 Abrams. Deci teoretic ar trebui sa fie si superior, posibil cel mai bun si impenetrabil din lume in acest moment” este de pe unul din site-urile de amatori caci nu prea corespunde cu realitatea. Blindajul tip ceramic este eficient impotriva HEAT-urilor mai mult decat APFSDS-urilor si nu prea este folosit, ci se tinde spre AMAP, ERA sau Uraniu saracit.
    5. Tot legat de blindaj si afirmatia mea de mai sus legat de „hull down” – aproximativ 85% din suprafata forntala a sasiului poate fi penetrata de orice APFSDS de 125mm construit dupa ’90, de la mai mult de 2Km, ceea ce este ridicol. tot din estmarile astea de blindaj deducem ca un RPG 29 care este un RPG extrem de usor , trece prin ca un cutit prin unt in partea frontala a sasiului (cum de altfel a si facut-o a trecut si de ERA), ceea ce iarasi nu e deloc bine.Nici nu vreau sa imi imaginez cum ar fi cu un Kornet sau o Krizantema.
    6.Teava lui ghintuita nu il face compatibil cu munitiile NATO existente, ceea ce duce la probleme mari de logistica.

    Astea sunt concluzile mele legat de challenger si consider Leclercul ca fiind un tanc mai bun in mai multe aspecte .Chiar daca nu stim multe despre blindajul lui sta mai bine la capitolul mobilitate, putere de foc si logistica. Plus ca are o masa mai mica, ceea ce iarasi este o caracteristica importanta

    PS. Estimarile de protectie de 1250mm in partea frontala a turelei mi se pare o aberatie.

    • Punctele 1 si 2 iti dau beneficiul indoielii. Punctul 3 bullshit. Punctul 4 „Blindajul tip ceramic este eficient impotriva HEAT-urilor mai mult decat APFSDS-urilor si nu prea este folosit.” Sa mori tu? Putina lectura nu ar strica pe subiectul asta; poate asa mai invatam si noi cum se comporta proiectilele cu energie cinetica cu ceramica: https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0ahUKEwjb8b7O7rHTAhUExWMKHaz-A78QFggoMAA&url=http%3A%2F%2Fwww.dtic.mil%2Fcgi-bin%2FGetTRDoc%3FAD%3DADA335629&usg=AFQjCNHMWI87FMMa_PichlmmcfoDTGDEYQ&sig2=0ecIlRw-o9pJ_p0zgJUk6w&cad=rja
      Punctul 5 Asta unde se intimpla? Pe planeta Talaforme cumva? Analiza asta de deductie a comportamentului munitiilor cinetice si asocierea cu unora cu energie chimica este ceva de vis. A reusit sa-mi faci varza orice incredere as mai fi avut in aplicarea epistemologiei aristoteliene de a da credinta unui argument.
      Punctul 6 Ai un adevarat dar de a afirma ceva asa de evident.

      • @Alex
        Sfat prietenesc:
        cind mai vezi comment-uri marca ” AlexIS” si „Chipp” sari peste, direct!
        Asa nu iti pierzi nici timpul, nici nu te mai enervezi vazind asemenea aberatii rostite cu mare arta!
        Parerea mea, hic…

      • Si cum zici tu asa simplu „bullshit”? Ai stat sa analizezi ce am scris eu acolo, sa faci nist comparatii, sa urmaresti niste grafice, sa te uiti intr-o carte de specialitate?
        Daca pun niste surse o sa imi spui iar ca autorii sunt ciumpalaci? 🙂

        Documentul care l-ai pus tu acolo face referie la blindajul de otel laminat cu grad de duritate foarte inalt in combinatie cu kevlar si Al2O3 (oxid de aluminiu sau alumina, care este un blindaj transparent) nicidecum Chobham, de care ma contraziceai ca nu e britanic ci american, si sustineai tot asta si cand am pus surse 🙂 Dezbatem si noi ceva pe surse, sau tot ce zic eu e „bullshit” ca sa zici tu?

        PS nu o lua personal, suntem pe forum ca sa ne impartasim cunostintele si sa aducem argumente pro sau contra. 🙂

        • Esti ceva mai istet decat un caine lup. Oxidul de aluminiu este un material CERAMIC. Mintea ta pintenoaga a vazut aluminiu si ce mai…estem metal neferos.Hai sa-ti explic ca sa nu mori prost cum sta chestia asta cu duritatea ceramicii. Gradul de duritate este determinat nu numai de duritatea materialului propriu zis ci si de grosimea, forma (hexagon, patrat, pentagon, ce vrei tu, etc.) si marimea (aria) dalei respective. Asta ar fi unul la mana. Doi la mana duritatea este determinata de matricea (in multe cazuri fabricata din aliaje care contin derivate de oxid de aluminiu cum ar fi silicat de aluminiu) in care sunt prinse dalele respective, tipul de adeziv folosit in prinderea dalelor si cel mai important presiunea sub care sunt tinute dalele respective in matrice. Acesta este factorul decisiv in determinarea rezistentei materialului respectiv si abilitatea lui de a absorbi lovituri multiple. Armura Chobham este un produs anglo-american si am mai incercat sa-ti explic ca partea britanica a fost/este reponsabila de conceptia materialului respectiv iar partea americana a fost/este responsabila de conceptia matricei in care este aplicat/prins materialul respectiv.

          O extrapolare a raportului intocmit de MoD in privinta incidentului din 2006 il gasesti in arhiva BBC News. MoD are o opinie diferita decat The Daily Telegraph. Nu-ti mai dau mura-n gura, deci lucreaza putin sa te dumiresti.

          • Prietene, vad ca iar te-ai blocat si o iei pe aratura. 🙂
            Documentul care l-ai pus tu nu are nici o treaba cu blindajul Chobham, este un alt tip de blindaj care se numeste alumina transparenta (aceeasi care se foloseste si pentru sticla de la smartphone), si pun pariu ca tu nici nu intelegi datele care se afla acolo.
            Dupa mintea ta si din afirmatiile tale faptul ca e un tip de ceramica il face similar cu blindajul Chobham, Pai daca ar fi dupa tine si putina in care facea bunica laptele batut e totuna cu „chobhamul” ca tot ceramic e, la fel si farfuriile.
            Vorbesti niste prostii mai mari decat tine, in necunostinta de cauza si tot tu te dai rotund, si pui niste surse care nu au nici o treaba cu subiectul in cauza. Dupa tine fonta si otelul au aceleasi caracteristici pentru simplu fapt ca au la baza fier si carbon.
            Tu vorbesti de matrice..hmm.. eu pun pariu ca tu nu intelegi fenomenul ci doar ai tradus din engleza in romana ca sa arati ca stii, iar daca o sa intru in detalii iar te pierd pe drum. 🙂

            • „Blindajul tip ceramic este eficient impotriva HEAT-urilor mai mult decat APFSDS-urilor si nu prea este folosit” Cuvintele tale Cohelios nu ale mele. Oxidul de aluminiu si siliactul de aluminiu sunt CERAMICE. Macar atata lucru am invatat la clasa de rezistenta a materialelor. Stai jos 2 din 10. Esti prost…ori mintea ta pintenoaga a uitat ce a scris mai sus.

            • Alex e destul de taios, dar sincer ii dau dreptate. Bre AlexIs, oxidul de aluminiu ESTE un material ceramic.Arata ca un tip de lut foarte dens si omogen, cu o culoare ceva mai deschisa. Si da, revolutionar la Chobbam era ca il folosea. Ceramica e casanta, ca atare jetul de la un HEAT produce o intrare cu margini ascutite, care il perturba si ii reduce foarte mult puterea de penetrare (pt ca se bazeaza pe niste distante si masuratori foarte exacte pt a realiza auto-focusarea jetului; oleaca l-ai perturbat, bam! ai scazut adancimea de penetrare cu 50 la suta).Duritatea si matricea il face util contra APFSDS fiindca fragmenteaza proiectilul, iar matricea absoarbe energia. Si da, englezii l-au conceput si americanii au realizat matricea. Tot ce ti-a spus mai sus e corect, ia de la cineva care lucreaza cu materiale de genul asta. Daca ne referim strict la materialul ceramic, el nu e transparent, ala transparent se foloseste la senzori, nu la sasiu sau turela. Si nu e la fel de rezistent. Si da, in caz ca te intereseaza, daca lipesti o farfurie de-a bunicii de o vesta de kevlar s-ar putea sa te surprinda cat de rezistenta e 😛 .

              • @ Alex, mai baiatule, la cum te exprmi pari a avea iq-ul egal cu multimea vida. Limbajul tau denota lipsa de cunostinte din pacate. Cand nu ai argumente intri in scurtcircuit si scoti perle. 🙂

                „Oxidul de aluminiu si siliactul de aluminiu sunt CERAMICE” pai unde am zis eu ca nu sunt ceramice? Spuneam ca se numeste alumina transparenta, iar el este folosit si separat si ca blindaj de sine statator. Dar nu poti sa imi dai ca exempu blindajul de Al2o3 ca sa demonstrezi ca Chobhamul rezista la lovituri multiple ca ti-ai dat cu firma in cap, la asta ma refeream cand ziceam ca nu are nici o treaba documentul din sursa ta cu blindajul Chobham. Testele alea din linkul pus de tine sunt facute pe alumina cu spalling de kevlar nicidecum pe chobham, cu matricea lui care are cu totul alte caracteristci decat alumina pura.
                Da e adevarat si ca matricea blindajului Chobham are la baza oxizi de aluminiu, dar placutele de ceramica principale nu sunt din Al2o3. Documenteaza-te. La fel de adevarat este si faptul ca matricea a imbunatatit caracteristicile ceramicii folosite la blindaj ajutand la micsorarea placutelor ceramice, devenind astfel mai rezistente la impact, dar asta nu inseamna ca matricea a rezolvat in totalitate problema ceramicii folosite la Chobham si Dorcester impotriva loviturilor multiple.
                A compara alumina cu chobhamul este ca si comparatia intre fonta si otel, adica sunt total diferite, chiar daca sunt CERAMICE, deci iti mai spun odata ca bateai campii cu sursa ta. Ele se folosesc impreuna la Chobham deoarece una din ele este casanta iar cealalta si mai rezistenta iar cealalta putin elastica si asta ajuta blindajul sa nu se faca praf la o rafala de proiectile de 20-30mm.

                @ checkmate „Si da, englezii l-au conceput si americanii au realizat matricea” era vorba de provenienta lui, sa fim clari: Chobhamul a fost DESCOPERIT DE BRITANICI si imbunatatit de americani, asta i-am scris si eu multimii vide intr-un alt articol si i-am dat si surse dar el tot pe a lui o tinea, explica-i si tu poate pe tine te intelege. :))

                „Si da, in caz ca te intereseaza, daca lipesti o farfurie de-a bunicii de o vesta de kevlar s-ar putea sa te surprinda cat de rezistenta e”
                Ceramica e casanta, la orice tip de impact se sparge si ii scade rezistenta de cateva ori, daca nu o aduce chiar la 0, si ramai doar cu niste cioburi lipite de de kevlar. Sigur, la prima lovitura poate fi buna si o farfurie, dar nu la mai multe.

                Avantajele si dezavantajele tipurilor de blindaj este un subiect complex si cred ca ar trebui dezbatut intr-un articol dedicat, nu printre randuri.

  16. Cred ca italienii cu Centauro 2 sunt pe placul vostru sau poate Cv 90 cu tun de 120 mm atata timp cat doar greutatea conteaza , ca la femei 😉

    • Pai daca CV 90-ul are aceeasi protectie frontala ar fi de preferat ala in locul challengerului. de prerat o femeie usoara. 🙂 Centauro ar fi..prae usoara..

    • JihadiJohn

      pesemne ca tu crezi ca in Romania este ca in orientu apropiat- sol tare, stancos, plat si rauri putine unde te poti da si cu tancuri de 100 de tone.
      Si oricum stiam ca la voi la musulmani apreciati femeia ca vaca la ORACA : cat mai masiva ..

  17. Off topic, si nu prea…
    Am vrut sa le postez la „Aprilie 2017, permiteti sa raportez”, dar am decis sa le postez aici pen’ca-s legate de subiect ;
    http://btvt.info/3attackdefensemobility/turret_welded.htm
    http://btvt.info/3attackdefensemobility/432armor_eng.htm
    Spor la citit! Si la inteles, asta e mai greu… 😉
    Parerea mea, hic…

  18. Stiti ce nu stiu io la Challenger ?
    Cum se foloseste buda in caz ca ploua cu rachete antitanc?
    Se merge in ordinea gradelor sau se bulucesc care cum apuca?

    • Buna intrebare. :)) cred ca unul sta pe ea si ceilalti se uita.
      Adevarl e ca asta e tot farmecul la Challenger II, buda. Si ceainicul. Un dus le mai lipsea si era o adevarata camera de hotel.

Cel.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *