Inceputurile carelor de lupta: hititii

Care de lupta hitite

Despre aparitia carului de lupta greu, cu un echipaj de 3 militari (in timp ce egiptenii aveau doar 2), capabil sa loveasca nu doar de la distanta, cu sageti si sulite, ci si in contact, zdrobind inamicul sau lovindu-l de pe ambele parti ale nacelei carului:

la hititi, bineinteles, cei care le-au creat mari probleme chiar si egiptenilor, nu doar sirienilor. De fapt primele mentiuni despre folosirea carului de lupta provin de pe teritoriul Siriei de astazi, fiind datate pe la 1800 i.Hr. Ultimii utilizatori ai carului de lupta au fost probabil celtii, prin secolul 4, era noastra.

Au fost mentionati si in Biblie, in Vechiul Testament…

Si o mica harta cu regatul lor :

http://study.com/cimages/multimages/16/hittite.gif

Si aici la maxima expansiune – invecinandu-se la sud cu Egiptul, transformat intr-un mic imperiu, multumita atat mestesugului fierului (printre primii capabili sa-l prelucreze), carului de lupta cat si unei infanterii bine dotate si capabile de marsuri lungi si rapide, deci extrem de mobila, capabila sa tina cta de cat ritmul cu carele:

http://www.interactivia.ro/wp-content/uploads/2014/05/i.Regatul_Hitit.jpg

De retinut ca nici unii dintre utilizatorii carului de lupta nu se asteptau sa fie o arma invincibila si indestructibila, asa cum se asteapta unii de la tancul modern.

Incheiem cu imaginea unui car greu de lupta asirian, din sec. VIII i.Hr.:

http://www.ancient.eu/uploads/images/2474.jpg?v=1485680657

Marius Zgureanu

55 de comentarii:

  1. Nu stiam povestea aparitiei carului grei de lupta.
    Ar fi interesaante din cand in cand articole cu arme care ai schimbat cu adevarat stilurile de lupta… arcul hunilor, arcul lung, praful de pusca, mitraliera, tancul, avionul etc sau chiar o tactica ce a schimbat o mentalitate… phalanxul macedonean combinat cu o cavalerie foarte mobila, razboiul fulger al germanilor in al doilea razboi mondial ca sa spun doar cateva dintre cele mai cunoscute…

  2. sorin.vasile

    Iata o intrebare interesanta pe care o ridica articolul
    De ce sa renuntat la carul de lupta in sec iv?
    Sa fie vorba de aparitia sei cu scarita motivul?
    Din cate a-mi aduc eu aminte prin secolul iv-v apare seaua cu scarita si odata cu ea cavaleria grea

    • Cavaleria grea era si in timpul dacilor, sarmatii, iar saua cu scara este mai veche. Au disparut carele de lupts cand cavaleria a devenit mai numeroasa si de aici avantajele, rapiditate in manevre.

      • cat de veche sa fie scara aia cu scarita in Europa?
        Oficial cei care au introdus saua cu scara sunt Hunii.
        Inaintea seii cu scarita era saua cu coarne de origine galica luata si de romani.
        http://www.classicalfencing.com/articles/irishconnection.php
        Sassanizii/Scitii introduc saua inalta (practic ca un scaun) si cu inchideri pe lateral pentru cataphracti care este preluata de europeni, bizantini (mai precis trupele de mercenari franci), si folosita pana aproape in perioada noastra dar cu mici modificari insa incepe sa se renunte la folosirea permanenta a legaturilor laterale care se inlocuiesc cu doua protuberante laterale. Legaturile se folosesc in continuare cand calaretul doarme in sa sau este ranit.
        http://www.lrgaf.org/guide/saddles.htm
        In rest ramane cam fara schimbari majore (nu mai este chiar atat de inalta) pana la introducerea seilor vestice (asa se cheama) care sunt considerate cam cele mai OK in momentul de fata, dar necesita in plus o patura sub sa.
        Chiar si la cowboy (tot sa vestica/western saddle ii zice) mai exista variatii si pot aparea sei foarte inalte care aduc aminte de cele folosite de cavalerii medievali.
        Mai sunt seile englezesti care nu sunt asa de inalte si renunta la partea inalta din fata deoarece este incomoda atunci cand calul sare.

        Sunt vreo 12 ani de cand am studiat subiectul asta si-mi aduc aminte si acum ca nu am gasit nimic in limba romana. Probabil si din cauza ca nu prea mai sunt mesteri in tara si nimeni nu mai este curios de subiect.

        • Pai cam cu 800 de ani inaintea hunilor. Aparitia cavalerie grele (ex.roxolani-sarmati-sciti, ca sa vedem linia) care sparge frontul si cavaleriei usoare, dotata apoi si cu arc, care nu mai are doar rol auxiliar de cercetare si hartuire ci de atac, pecetluieste soarta carelor de lupta.

    • 1.Carul de lupta nu a aparut in Orientul Mijlociu,ci in stepe,undeva intre 2500-2200 ien.Avem cultura Sintasta.Care se extinde inspre est si sud(cultura Andronovo) si care se ramifica in iranica si indica.Astia sunt arienii.
      2.Un grup de mercenari vorbitori de limba indica ocupa regatul Mitanni,undeva in Siria,iar acestia ii invata pe hititi cum e cu caii si carele(avem pastrate manuale).
      3.Carele de lupta au multe avantaje in momentul in care sunt inventate.Ofera o platforma de pe care se pot lansa lanci,fac zgomot,pot cara multa munitie.Cel mai important este ca folosesc potentialul biologic de atunci al calului.Care cal este mai mic decat cel modern si nu poate sa duca in spate un ditamai handralaul cu tot cu armura si arme.In schimb 2-4 cai pot sa traga fara nici o problema si cu mare viteza un car cu 1-2 viteji.Cavaleria apare tot in stepe,cand selectia intinsa pe mii sau sute de ani formeaza cai suficienti de robusti pt a permite calaritul pe perioade indelungate si lupta pe cal.Inainte de cavalerie si care,pe la 3500 i.e.n(poate si inainte) caii sunt calariti,dar nu in lupta ci doar pt transport.Adica vin calare,lasa caii in apropierea obiectivului si lupta pe jos.

      Carele inceteaza sa mai fie eficiente in momentul in care se infrunta cu infanterie disciplinata.In filmul ”Alexandru” e redata o scena corecta dpdv istoric al metodei prin care se neutralizeaza carele in lupta.
      LA celti si alti utilizatori tarzii e si aspect de prestigiu social.Adica vine sefimea in care,nu pe jos ca toti pifanii.Plus ca astia in insule au problema initiala,cu cai mici si nu prea robusti.

      • Ca o completare as spune ca elefantii si carele de lupta si-au dat obstescul sfarsit in fata armatelor foarte disciplinate si strict organizate de sorginte greaca si mai apoi romana.
        Intr-o astfel de armata se observa – la romani cel mai bine – organizarea pe mari unitati luptatoare (autonome), unitati si subunitati, comandate de ofiteri profesionisti cu multa experienta.
        Ori in fata unei structuri disciplinate si bine organizate carele de lupta si elefantii nu aveau pur si simplu nici o valoare tactica, poate si datorita slabei manevrabilitati.
        Un car de lupta este destul de greu manevrat, trebuie sa fie in permanenta miscare, depinde si de terenul unde se duce lupta, are nevoie de spatiu de manevra pt intoarcere etc, una peste alta poate fi util in fata unei gloate neorganizate, nu face doua parale in fata unei unitati bine structurate.

        Un exemplu ar fi ultima batalie a lui Hannibal, de la Zama, unde elefantii sai au fost lasati sa treaca de romani, fiind ucisi din flanc.
        Cavaleria usoara ar fi un alt motiv pt disparitia carului de lupta.

        • nu chiar.
          In Asia elefantii erau folositi in continuare in lupte chiar si in evul mediu.
          Au mai existat elefanti care carau arme de foc pana in WW1 dar as zice ca erau improvizatii de moment si nu ceva reglementat.

          • Eu ma refer strict la razboaiele europene. Nu cred ca putem compara armatele asiatice de secol XIX cu cele europene…

          • Ghita Bizonu'

            Nu stiu de unde au avut cartagibezii elefanti.
            Insa in zoan noastra elefantii au fost folositiultima oara de prersani in tompul razbhiului din anii 602–628 (cu bizantinii). Mi se pare ca persii au avut cca 600 elefanti (informatioe vecge ma pot inseala)

            Se prera poate ca elefantii devenuisera mult mai greu de obtinut ….(in mod nnormal in India elfantii sunt capturati si imblanziti. Durata de gestatie , costul de intretinere fac mai grea cresterea elefantilor .. )
            Posobil ca lefantul asiatic sa fi avut o raspandire mai larga in epoca antica …adica persanii sa fi avut elefantii „lor” dar sa fi exploatat [prea tare „resursa” (na ca o picanterie. I Europa sudica au tyrait lei. Ultimul leu „continetal” a fots ucnis in Grecia pe la 350 ien In Sicilia vreo 200 de ani mai tarziu)

            • originea elefantilor folositi de cartaginezi este destul de dezbatuta chiar si azi si pana nu se gaseste un schelet de elefant de la Hanibal o sa fie cam greu de zis.
              Se presupune ca au fost elefanti africani fiind mai mici si mai agresivi dar ramane problema cum naiba i-au adus pana in Cartagina si aici se presupune ca egiptenii au fost intermediarii.

              • @lucian74 elefanții africani sunt mai mari ca cei asiatici (atât ca statură cât și ca greutate) și într-adevăr sunt și mai agresivi ca ei.

                Looky here: http://en.upali.ch/differences-between-african-and-asian-elephant/

                • E vorba de o specie actualmente disparuta de elefanti nord-africani.Erau mai mici decat cei indieni si aparent mai greu de dresat.In lupta cei nord-africani se fereau de cei indieni(adica fugeau mancand pamantul).Situatie intalnita in bataliile dintre seleucizi si ptolemaici.

                  • @mihais, așa este! Retrag ceea ce am spus, nu am știut exact acest aspect. Pentru cei curioși, este o sub-specie: Loxodonta africana pharaoensis, acum dispărută. Din descrieri se pare că erau niște elefanți ”mititei” de 2.5 metri la greabăn, fiind mai mic ca vărul lui african și mai apropiat ca dimensiuni ca unul asiatic. Se pare că erau suficient de docili pentru a fi domesticiți.

        • an alt bun exemplu: carele de lupta persane la Gaugamela vs Alexandru al Macedoniei
          Foarte bune pentru gloate dar panica mare cand au dat de disciplina unor unitati de lupta care se miscau grupat.

        • https://www.youtube.com/watch?v=JXspTTb2vBY

          George,cred ca in primul rand considerente logistice au cauzat declinul elefantilor in armatele europene.Dar si experiente nefericite cu utilizarea lor,cand din cauza de trupe neinstruite s-a incercat gasirea unui panaceu.

          • Logistica desigur, dar tu nici rezultatele nu erau magnifice. Ma gandesc doar la al doilea razboi punic cand romanii au trecut de la groaza, in primele confruntari, aproape la indiferenta…
            Pana la urma rolul elefantilor si al carelor de lupta era acela de a rupe frontul inamic, de a creea panica si dezordine, de rupere a formatiunilor.
            Odata ce acest scop a devenit foarte greu de atins datorita aparitiei pe campul de lupta a unitatiilor militare bine organizate si strict disciplinate, a ofiterului profesionist, pur si simplu nu au mai contat.

            • Ce spui este un argument valid dpmdv.Dar tocmai la razboaiele punice ma gandesc ca au deteriorat pe nedrept reputatia elefantilor.Cum imi face impresia ca vezi situatia e ca si cum elefantii pot si trebuie sa rupa orice formatie in orice situatie(cam cum o vedeau si generalii cartaginezi).Cand nu se poate,elefantul e de vina,nu domnu gheneral.Insa armele combinate sunt esentialul.Modul de folosire al elefantilor de catre Pyrrhus sau Hannibal pana la Trebia e cel de succes.Adica elefantii sustin cavaleria pe flancuri unde castiga cu lejeritate,dupa care ataca infanteria din centru deja angajata de pifanii proprii.Batalia de la Bagradas unde elefantii lui Xanthippus rup formatia lui Regulus e mai degraba exceptia de la regula si nu e nicicand repetata,desi multi incearca sa o imite in circumstante diferite.

              • 🙂 Intotdeauna este de vina arma nu tactica bata-o vina…
                Daca tot de referim la razboaiele punice, al doilea in speta, romanii au avut mai mereu necazuri cu cavaleria usoara ei insisi avand unitati nu foarte mobile, iar pe de alta parte n-au prea invatat niciodata sa lupte calare.
                O legiune romana stia sa mearga inainte si inapoi, stanga/dreapta, s-o „rotesti”, sa-i schimbi adica directia de lupta, era o chestie complicata si foarte periculoasa.

                Si aici apare dilema: cavaleria a fost cheia succesului sau cavaleria impreuna cu elefantii?!

                Ce spui referitor la arme combinate este adevarat si trist in acelasi timp, nu multi generali au stiut in istorie sa le foloseasca adecvat si cine a stiut a intrat in legenda. Lucrurile sunt perfect actuale si astazi si inca vedem „elefanti” trimisi de unii singuri chiar la case mari: evreii in Liban cu Merkava.
                Oare in scolile de ofiteri se mai studiaza arta militara din perspectiva istorica?!

                Revenind la carele de lupta, ma intrebam tot timpul (cand le vedeam prin filme si eram ceva mai mic) cum se descurcau in fata infanteriei inamice daca erau oprite sau macar incetinite.
                Raspunsul este ca erau foarte vulnerabile tocmai datorita unuia dintre principale lor atribute: viteza.
                Astfel infanteria nu putea tine pasul cu ele, de aici rezulta ca carele de lupta trebuiau sa-si pastreze viteza si sa inainteze in grupuri compacte care sa se protejeze singure.
                Era o chestie pe muchie de cutit de cate ori le trimiteai in atac. Nici nu vreau sa ma gandesc cat era de complicat pt comandanti sa controleze in lupta o mare unitate formata din care de lupta…

            • Ghita Bizonu'

              Intre timp romanii „au descoperit” ca puteau bate cuie in scanduri .. si s apuna scandurile in fata legiunii …. intepat in talpi elefantu nu mai inata ba chiar incepea sa „dea” in tot ce e in jur …

    • Eu stiam ca declinul carului de lupta incepe cu Alexandru Macedon, care atacat de carele persanilor ordona propriilor trupe sa rupa randurile si sa permita carelor sa treaca fara sa poata face victime.

    • Gogu' de la cazane

      Intradevar aparitia scaritei a dus la inmultirea cavaleriei, care era mult mai mobila. O inovatie si mai buna a fost inlocuire scaritei cu o mica platforma pe care calaretul putea sa puna mare parte din talpa. Aceasta ii oferea o mai mare stabilitate si putea arunca mai bine cu sulita sau trage cu arcul.
      Aparitia cavaleriei grele a cam pus punct carului de lupta.

    • Carul in sine nu a disparut ci a fost trecut pe un plan secund. Nu are nici o legatura cu aparititia scarii la sa cum sugereaza unii. Motivul pentru care cavaleria devine predominanta in defavoarea carului de lupta are legatura cu modificarile osteologice ce se petrec in cai in epoca bronzului cand in urma selectie artificiale sunt create primele rase de cai cu oase suficient de puternice ca sa supoarte greutate timp indelungat. Mai pe romaneste caii nu se deselau. Si porcul, oaia, vaca pot fi calarite dar pt scurt timp si nu suporta greutati mari. Caii prezinta avantajul ca sunt mai rapizi decat bovinele astfel au fost selectati cu toate ca un taur in razboi cu rapiditatea calului ar fi fost mult mai bun.

    • Daca îti amintesti film GLADiATORUL…. Lupta din coloseum este relevantă… Si da răspunsul la întrebarea ta… De ce a-a renuntat la carul de lupta…
      S-a renuntat la carul de lupta PTR ca era INEFICIENT in fata FALANGEI ROMANE. Si cum toată armata româna era organizata pe centurii ce formau in lupta falanga romana, ce sa mai faci cu carul de lupta??

      Noile metode de lupta a romanilor a făcut carul de lupta inutil bă chiar usor de distrus.
      Carul de lupta a fost util doar in Orient unde terenul i-l avantaja. In Europa era ineficient din cauza reliefului Deluros-muntos-impadurit

      Si cum nucleul Civilizatiei s-a mutat in Imperiul roman…. S-a terminat cu carele de lupta.

      • Falanga este o unitate de lupta greceasca, romanii aveau cohorta, iar cele doua sunt diferite din mai multe puncte de vedere.
        Putem spune cred ca falanga a precedat si inspirat cohorta.

        • Falanga este i tip de organizare a trupelor, grupate cu acele Săgeti fff lungi.

          Am gresit. Îsi are baza in Macedonia fiind inventata de Filip al 2-le-a si dusă la perfectiune de Al Macedon.
          Apoi folosită si de greci si de romani (mai putin)

          Am confundat-o cu formatiunea TESTOASA folosită de romani.

          Cele 2 tipuri de organizare au făcut inofensive carele de lupta

  3. Veriga slaba erau caii. În fata lor se făcea un careu de către soldati cu sulițele îndreptate spre cai care se opreau iar echipajul măcelărit. Acum pentru cei care se îndoiesc de acest lucru chiar dacă nu s ar fi oprit, odată caii uciși carul devenea inutil.

    • si nu s-a schimbat prea mult tactica nici 1400 de ani mai tarziu la Waterloo:
      https://youtu.be/MJsHBkovShw?list=PLjy9RGyLfDNcBMxH6B0YycOdUffQ92iTE&t=285

    • Si mai simplu, lasi sa treaca si le ataci din flancuri, dar ai dreptate in privinta opririi cailor.

    • Ghita Bizonu'

      Dar ramane si gretutatea manevrei,
      Campul de lupta ar trebui sa fie absiolut neted si destrul de tare . Nite pietriaie pit rupe roatam rasturna carul, sa nu mai zic de dinti sparti si limbi muscate..
      Odata ce apre cavaleria (folosita prima data de asirieni) carul este mai putin solicitat . Calaretul menvreaza mai strns, mai iute, are o mobilitate mai mare .

      Asa ca la romani carul .. se mai psstreaza -cvadirca pe post de limuzina ptr geberali si triumfuri sau sport (curse) Tit in sport se foloseste si biga (car mai usor , tras de 2 cai) A da. frumoasa cursa de care din Ben Hur (1929) .. carele erau imbunatite. Aveau frane !!! Alea antioce nu aveau …

      • nu stiu daca intr-unul din video-urile de sus nu prezinta cum era facut carul egiptean care exact problema mentionata de tine incercau sa o rezolve facand carele foarte usoare si cu un fel de suspensii.
        In batalia de la Qadesh, desi Ramses II se lauda ca a castigat, se pare ca in realitate a fost scor egal sau chiar o retragere pentru egypteni.

    • Egiptenii si nu numai aveau un Al treilea Cal care nu tragea nimic. Doi trageau carul Al treilea era legat in paralel. Acesta avea o armura usoara de scoarta de copac impletita cu curele de piele. Carul ataca careul de lupta inarmati cu sulite si arcuri. Cum functiona tactical? Veneau rapid si intorceau intr-o directie in timp ca arcasii din car trageau sau aruncau cu sulite. Calul protejat era pe partea dusmanului. In cazul in care era lovit suficient de puternic ca armura lui primitiva sa fie penetrate de o sageata sau sulita care sa-l incapaciteze era eliberat. Carul nu se oprea pentru ca al 3lea cat avea rostul de scut viu pentru ceilalti. Eliberarea lui se facea instantaneu find legat doar cu o sfoara

  4. bizonule incearca si scrie corect. esti o prezenta frecventa si utila dar prea macelaresti limba romana.

    • Marius, nenea Bizonul bate bine peste 6 decenii din ce stiu eu asa ca degetele nu-l mai ajuta ca in tinerete.
      Totusi ma bucur ca mai scrie pe aici… mai furam cate ceva de la el…
      Ahhh, are si el partile lui bune (este o adevarat encicopedie in anumite privinte) si rele (inca plange dupe vremea lui nea’ Nicu… glumesc ) dar odata ce te obisnuiesti… :))))

      • Ghita Bizonu'

        Nu plang chiar dupatoata vremea lu Nae .. Doar ptr anii 68-80. Cand erau „de toate” , venitutrile cresteau (nu erau chiar cine stie ce insa cresteau cestie ce daxdea un sentiment de speranta.. ca vei puyrea s aiti iei si tu un magnetofon – + 3000 lei, popate vei strange de o masina), puteai sa iti cumperi un paratmemnet [conditii de credit misti!] sa megi in concediu (ma rog in tara dar mie tare mi-ar [prinde bine niste Felix!) samd etc. Nu te aia la cap (prea mult), samd etc
        Pe urma in 80 s-a nasolit rau.

        si ar mai fi ceva.. asteptati si voi ca in curand o sa descoperiti ca o sa va ganditi cu nostalgie „pe vremea aia aveam intr-o zi mai multe erectii decat am azi intr-o luna!” si o sa vi se para ca de abia acum 15 zile ati citit partea asta de mesaj (cum? deja au trecut atatia ani? CAND?) Hai radeti de mine acum ca sa plangeti mai mult atunci!!!

        • Nu rad nea’ Ghita. Imi amintesc cum imi povestea bietul tata de anii respectivi… eu i-am prins pe cei nasoli de dupa ’80 cand sedeam la coada pt. sfertul de paine semi pe membru de familie, cand era cota de benzina de 20 l pe luna, cand se circula o duminica numerele cu sot si una fara…. rafturile mereu goale de la cooperativa sateasca, tvr 1 care emitea 2 ore pe zi in cursul saptamanii si ceva mai mult in weekend… curentul care se „taia” in fiecare seara la ora 22:00… si altele … 🙂

  5. Felicitari ! Sunt impresionat de cunostintele voastre despre acest subiect intersant !

  6. FALANGA ROMANA – adevăratul distrugator de care de lupta.

  7. Ai dreptate. Falanga este macedoneana si greceasca. Folosită de romani fff putin.

    Romanii au avut acel sistem defensiv numit FORMATIUNEA TESTOASA!

  8. Tot timpul m-am intrebat cum ar fi putut fi folosit carul de lupta in europa. Adica ma gandesc ca pentru a fi eficient ii trebuie spatii largi si relativ netede ori in Europa antica unde padurile erau mult mai dese iar campiile aveau zone vaste cu vegetatie arborescenta orice taran se putea feri dupa copac si sa-i dea o piatra in cap „soferului”. Plus ca daca dadea o ploaie mai serioasa pe noroi carul ar fi avut mari probleme. Nu mai spun de lupta in zone mlastinoase.
    Un alt motiv pentru declinul carului de lupta poate fi si aparitia transportului naval in scop militar. Carele ocupau spatiu pe galere.

  9. Ghita Bizonu'

    Ca o observatie ..
    Bine folosita .. in cionditiil;e de pana la 1000 en cavalriai , fie ea si care de lupta castiga intotdeauna.
    Asta ptr ca intra intr-o tara, distrugea si jefuia facand armata de pofenateri sa se ia dupa ea.. Insa cavaleria este mia rapida, da ?
    Deci obanaicu hipomobil onatnte, pifanterui dupa el cu limba scoasa … O zi, dpua, zece. Intr-o zi pifanteru cade lat de oboseala .. iar armata hipomobila ataca !!!

    Sa nu mai zic cand pifanteru are de a face cu cabaletristi experti. De ex Cannae . Cavalria numida ataca pe fancuri, zdibeste cavalweria romana (o adunatura de .. sa nu zic cum ), o adrobeste , revibe si cade in spatele legiunilor angajate in lupat cu infanteria lui Hanibal.
    Noroc ca cavalria nupoate sarja in susul zidurilor si ca romanii erau nister insi incapatanati si , scuze, cam redusi mintal . Asa ca se hotarasc sa reziste. Si mai mare noroc ca Scipio se gandeste sa invadeze Cartigaina. Si ca romanii au avut destul bun simt ca sa pircepapa ca la cavalerie sunt mazete rau de tot. Asa ca Scipop debarca cu armata si cu destul … aur. Aurul a servit la nmagajarea unor numizi. Daca romanii castiha la Zama si nu o iau in barba nu este urmare a mrelui geniu militar scipionic .. ci a faptului ca romanii angajasera mai multi numizi decat cartaginezii !!!!! IAr la confrunatrea legiune romana- pifanterie cartagineza , normal ca romanii castiga !!! Ca nu le-au mai cazut numizi in spate!

    Si asa incepe o lunga colaborare cu numizii . Numizii sunt f utili in Dacia.. si mult mai utili in Persia (Traian a ajuns aproape de golful persic).

    Alta. Marea batalie de la Campiile catalunice. Mare voctorie romana? Da… romana. Insa batalia este castigata de cavaleria germanica iar infanteria romana proveste s[pectacolul :hai ai nostri!
    Imdeaita dupa batalie (cam inxdecisa) proma grija a lui Aetius este s abage zanzanie intre aliatii germanici si s aii trimita acasa. Asa ca sa nu le vina niste ganduri!

    • Nea Ghitza, Scipio chiar a fost un geniu, le-a tras niste batute crunte cartaginezilor (inclusiv fratilor lui Hanibal) prin Spania, inclusiv in inferioritate numerica, precum Hanibal la Cannae, vezi numa batalia de la Ilipa unde romanii erau depasiti si la infanterie si la cavalerie si cartaginezii mai aveau si elefanti de lupta pe deasupra.

      Iar la Zama poti spune ca a fost cel putin inteligent sau destept daca nu genial, a stiut care sunt punctele tari si slabe ale lui si ale lui Hanibal, a stiut cum sa scape de elefantii de lupta cand au atacat si a stiut cum si cand sa profite de cavaleria mai buna, pe care a stiut cum sa faca rost de ea.

      Mai on topic, carele de lupta cam dispar in zona europeana la sfrasitul epocii bronzului/inceputul epocii fierului, cand se pare ca a avut loc un fel de revolutie militara (pe langa schimbari sociale, religioase, politice, ale climei etc). Si mai exact cam atunci cade si imperiul hitit si apar asa numitii „oamenii ai marii” (sea people) care invadeaza pana inspre Asiria si pana in Egipt, dar invazii au loc si inspre Italia, Germania sau stepele din est. Egiptul a rezistat cu greu, dar a fost suficient de slabit sa cada apoi usor la scurta vreme.

      Epicentrul se pare ca a fost in zona naostra, a Dunarii (Romania, nordul Bulgariei, al Serbiei, campia Tisei), de aici ar fi pornit totul, si s-au impins alte populatii gasite in cale pe efectul bulgarelui de zapada impins la vale. Un autor (istoric islandez daca imi aduc bine aminte) chiar zice ca se poate sa fi avut loc un fel de jihad sau razboi sfant, invaziile originale sa fi avut origini religioase ori spirituale care sa fi dus la miscarile alea uriase de oameni in toate directiile. Altii pun asta pe seama schimabrilor climei, ori a unui surplus mare de populatie in zona asta, care a dus la lupte interne si in cele din urma la atacuri si invazii in zonele apropiate
      Trecerea la armele de fier, care desi nu erau inca la fel de bune ca unele bune din bronz erau suficient de bune si mai ales mult mai usor de produs si procurat, a facut posibila inarmarea mai buna (spada, sulita, scut, arc cu sageti) a unui numar mult mai mare de soldati. Oricum in vremea aia mai toti barbatii luptau, la unii se pare ca luptau chiar si femeile, cel putin unele dintre ele (scitii si sarmatii cel putin se pare ca au avut si razboinici femei, arcasi calare etc, legendele grecesti cu amazoanele s-ar fi inspirat din ceva real vazut la triburi din zona Marii Negre).
      Armatele alea cu care de lupta erau mai profesioniste si mai mici, se luptau dupa niste reguli, de obicei in zone cu teren mai plat etc. Astialalti n-aveau greturi, luptau oriunde, inclusiv in teren accidentat, erau in general infanteristi (si cum s-a mai pomenit, caii deja puteau duce oameni calare pe distante mai amri, chiar daca apoi descalecau si luptau per pedes). Erau mai multi si mai bine echipati, si au stiut sa contracareze in mare parte formatiile de care de lupta

      Asa au aparut si formatiile si tacticile de lupta folosite si de Alex Macedonu, de care s-a pomenit, pentru a contracara carele de lupta, si asa au cam disparut din Europa, incepand de atunci de la sfarsitul epocii bronzului. Apoi dupa Alex au disparut si din Persia.

      Iar scitii, sarmatii, tracii, dacii, partii etc foloseau arcasi calare cu mult inainte de aparitia hunilor in istorie.

      • Daca gasesti cum il cheama pe istoricu’ ala,chiar ar fi interesant de citit.Pt o perioada de mai inainte,iti recomand Anthony-‘Horse, wheel and language”

        Sfarsitul epocii brozului e o perioada fascinanta.Se repeta cum-necum odata la 1500-2000 de ani trebile astea 🙂 .Cam ar fi in zilele noastre o epoca de asta 🙂

        Dar de stiut,nu stim.Doar presupunem.De exemplu,nu stim cine-s ”oamenii marii”.Despre fier,primele incercari sunt in stepe,pe la 2500 i.e.n
        Teza razboiului sfant e una interesanta.Si is curios cum e argumentata.Pt ca avem o evolutie curioasa in Persia/Bactria.E reforma lui Zarathustra care e indreptata impotriva vechilor zei indo-europeni.Care zei is cam la fel in toate culturile indo-europene.Ori dpdv spiritual si material avem un continuum de la Altai la Carpati in epoca bronzului.Cu variatii locale,desigur,dar exista schimb de idei si comert intens.Asa ca in Hindu-Kush avem ”zeii vechi sunt demoni” ,iar inspre noi am avea ”zeii vechi,sunt cei mai buni,sa sarim pe intreaga lume sa o supunem,cum ne invata din strabuni”.

        • Axel Kristinsen, ceva de genu, acu mult timp am citit ceva intr-o carte a lui, dar doar partial, ce se putea citi la liber pe google books (era si in engleza). Tot el a venit cu ideea (sau e unul din cei ce o propun) cum ca indo-europenii isi au originea cel mai probabil in cultura Cucuteni-Tripolie, care a avut de-a lungul timpului niste cicluri in care s-a extins inspre stepe si nu numai, adica se contreaza cu cei care propun varianta cum ca au venit dinspre stepe prima data.

          Ideea cu razboiul sfant nu-mi amintesc exact cum o argumenta, era o ipoteza dar am retinut-o pentru ca mi s-a parut interesanta (si da, istoria pare ca se repeta uneori, chiar daca cu unele variatii si modificari ici colo).

        • Pai ala e baiul culturii Cucuteni.Ca s-a extins,dar nu cine stie ce mult inspre stepe.Cam pana la Bug,dupa ce timp de milenii granita a fost pe Nistru.Si este o logica in asta.Sunt agricultori,iar climatul favorabil agriculturii,se cam termina la Nistru.Cu varietati +-,ca nu-i farmacie,dar cam asta e regula general valabila:granita intre nomazi si sedentari e pe Nistru-Bug.
          Agricultura moderna,cu utilaje destept,soiuri selectionate,irigatii samd e alta afacere,dar chiar si asa randamentul mediu /ha intre Romania si Kazahstan sau Rusia e 2.5-4 ori mai mare in favoarea noastra.

          Granita asta multimilenara e verificabila arheologic,iar daca unii is foarte diferiti atunci nici nu vorbesc aceasi limba,nu au aceasi zei etc…
          Cucuteni e importanta pt ca din sinteza cu arienii ies marile grupuri europene,care apoi migreaza in restul Europei.Care sinteza se produce intradevar in zona fosta Cucuteni,dar care include si parte din Ucraina de azi.

          Pana la reforma de la sf epocii bronzului,cu primatul infanteriei,avem revolutia din eneolitic si bronz timpuriu,cand astia din stepe domesticesc si folosesc calul.Iar in Cucuteni nu exista cai.Exista oi,capre si vaci,care se raspandesc inspre est si sunt cruciale in evolutia culturilor arheologice de dincolo de Cucuteni.Dar caii nu sunt prezenti dincoace.Si asta tine vreo 2000 de ani.Cam cat e de la noi la Temistocle.Adica muuult.

  10. Ghita Bizonu'

    Nu mai stiu pe unde Borges (nu imi place …) a scris un pragaraf exceptional, Ceva care suna cam asa Satul ne-a lasat cuvantul cultura provenind de la ogorul arat si cultivat. Orasul ne-a lasat cuvantul civilizatie provenind dintre zidurile sale. Calaretul stepei nu ne-a lasat nimic, a disparut din istorie galopand hipnotizat de orizont
    Dar totusi ne-a lasat hipnoza sa .. asculati aici crezul cavaleriei
    Mâine, la ora luptei , când va bate toba, toti vom porni spre slavă, spre slavă sau spre moarte
    Calaretule de data aceasta, vreaun saoti împărtășesc soarta , călărețule imopreuna cu tine voi infrunta moartea.
    Calaretule împotriva barbarilor, câștigă, învinge moartea, lupta ca vântul, infrunata cu curaj moartea.
    Pe pamantul stramosilor tai, pe pamantul care te-a vazut cand te-ai nascut, in acest iad de fier loveste-i de moarte!
    Calaretule , plecat in galop jura ca esti un erou, jura sa invingi moartea!
    Mâine, când pacea va renaște, atunci când toate din nou in cinstea ta vor înflori, la intoacerea ta , victoria, victoria, victoria iti va cânta!

    Husarul care nu moare la 30 de ani este o carpa! (generalul conte de Lassale mort la 34 ani la Wagram)
    https://www.youtube.com/watch?v=SzuFo0tR7sM

    • Ghita Bizonu'

      A .. ca nu erau sanatisi la cap..

      Dar au avit mostenitori de clasa..
      1941 un vtaj de artuleierie sovietoc. UN regiment de pionioeri moto germnai pleaca la atac . Se termiana barajul ! Nu stiu „rata de supravoetuire” a atacantilor (oricum mica . E pare ca pioniweri de atac gemrnai erau chiar nebuni! V scena dintr0un roman a lu Swen Hassel Unui lt de pioneiri i se reproseaa „lasitatea” Asa ca el se impusca imedfiat sub ochii generaluilui.. care avre nmevoei de mult coniac . Am auzit – de la fosti ofiteri de prima linie ca daca un pionier de atac german nu puteqa executa un ordin .. apai ast6a era. Nu se putea executa. Doar de uniutai speciale de sovoetcici beti cu unitati de baraj in spate)
      Si dupa 1943 .. brajaul de artilerie sovoietic era chiar iadul De la + 250 guri de foc pe 1000 metri! Kaiuselel erau „basca” Adica nici pioneirii moto

      • Sven Hasel e orice inafara de un „martor” serios al ww2.
        Ca nemtii au avut soldati exceptionali e un fapt necontestat de cineva. Dar nu au fost singurii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *