Printre românii din Valea Timocului

Preluare integrala de pe Deieri-deazi.blogspot.fr.

Într-un ţinut de la sud de Dunăre situat la confluenţa dintre Bulgaria şi Serbia, câteva sute de mii de conaţionali de-ai noştri se încăpăţânează să păstreze şi să ducă mai departe o oază de românitate. „Unii zic că sunt 500.000, alţii 300.000. Fapt important este că sunt acolo, au o cultură tradiţională, vorbesc româna în dialect oltenesc sau bănăţean” (acad. Eugen Simion).

https://1.bp.blogspot.com/-voWLgahB75k/Vbtj58P3UpI/AAAAAAAAGQY/ytbLwNGiIAI/s1600/Harta%2Bzonelor%2Blocuite%2Bde%2Bromani%2Bintre%2BVidin%2Bsi%2BTimoc.JPG
Harta zonelor locuite de români între Vidin şi Timoc

Locuitori ai acestor pământuri cu mult înainte de stabilirea aici a bulgarilor şi a sârbilor, românii timoceni au fost dintotdeauna victime ale politicilor de asimilare şi deznaţionalizare ale guvernelor de la Sofia şi Belgrad: “Între Dunăre şi Murava, prin poiene largi, prin văi mănoase, pe câmpii grase în păşune, rămân pradă streinului şi pe mai departe fraţi de-ai noştri. Fraţi în credinţă, în limbă, în port şi obiceiuri. Dacă străbaţi Banatul şi te cuprinzi la vorbă şi cunoşti bănăţeanul şi treci apoi în valea Timocului, rămâi uimit de identitatea spiritului românesc de aici şi de dincolo. Peste unii şi peste alţii au trecut aceleaşi plăgi, timp de sute de ani. În timpul acestor secole însă alţii au fost asupritorii noştri şi alţii ai celor de dincolo de Dunăre.” (articolul “Valea Timocului”  publicat în ziarul “Românul” din 2 iulie 1919)

Mărturia unui român timocean

Trecând peste  toate vicisitudinile istoriei, românii de dincolo de Dunăre au reuşit să îşi păstreze identitatea naţională, culturală şi spirituală. Mărturiile culese în anul 1936 de reporterul Ion Tic şi publicate într-un amplu articol în numerele din 2, 9 şi 16 decembrie 1936 ale revistei “Ilustraţiunea Română” ne dezvăluie câteva episoade ale aceste lupte:

https://1.bp.blogspot.com/-IJzlcO2ED44/Vbtj5yf0ChI/AAAAAAAAGQQ/GhtBAbafWUE/s1600/Biserica%2Bdin%2BBregova.JPG
Biserica din Bregova

Omul ne povesti apoi că e de loc din Şeul românesc, cam de prin părţile unde, cu toată vitregia împrejurărilor şi sălbăticia bulgarilor, viaţa românească s’a păstrat neîntinată, tocmai pentru că duşmanii au încercat să o distrugă din rădăcini.

– Acum eşti desigur liniştit şi mulţumit.

– Liniştit da; dar mulţumit nu. Îmi văd de plugăria mea şi nimeni nu mă supără. Dar gândul hoinăreşte mereu spre meleagurile unde dorm bătrânii care mai blestemă din morminte nelegiuirile bulgarilor… Am pătimit şi eu destule. Dar mă gândesc la ce pătimesc şi astăzi ai noştri, fără altă vină decât aceea că-şi păstrează limba şi datina românească.

Omul se întunecă. Din ochii albaştri tâşniră scântei de mânie: fulgere care porneau din adâncul revoltei nebănuite, aşa cum se pornesc în miez de vară, pe negândite, dintr’o toană a cerului…

https://4.bp.blogspot.com/-qznJLg6aTno/Vbtj6Um8zmI/AAAAAAAAGQg/Oz15uzrlnsg/s1600/Romanca%2Bdin%2BTimoc.JPG
Româncă din Timoc

– Când mă gândesc cum m’au stâlcit în bătăi jandarmii pentru că odată am adus în satul nostru cărţi româneşti… Muncisem la un boier de lângă Calafat o vară întreagă şi când m’am întors la ai mei cu bani şi merinde, am adus şi câteva cărţi româneşti – una de rugăciune, alta de poveşti… Săvârşisem crima de a avea buche românească pentru sufletul meu şi al copiilor mei.

   Mă gândesc cu groază la chinurile unei săptămâni întregi în care “câinii înarmaţi” m’au călcat în picioare şi mi-au strivit carnea cu lovituri de cismă şi de armă. Aş fi avut si eu, poate, soarta celorlalţi care au murit, ucişi mişeleşte, dacă fruntaşii unui sat întreg n’ar fi intervenit la vreme… Nu vă puteţi închipui câtă cruzime poate încăpea într’o fiară cu chip de om care-şi închipuie că prin silnicie, chinuri sau prin bătaie poate scoate aceea ce-i românesc în noi… Câţi români n’au plătit cu viaţa dragostea de a vorbi şi ceti româneşte…

– Asemenea cărţi – interveni unchiaşul cel sfătos – am avut şi noi în sat, aduse tot de timocenii care lucraseră “pe ţară”.

– Poate că lucraseră în ţară…

https://4.bp.blogspot.com/-7842PWmf6ys/Vbtj7MJAhoI/AAAAAAAAGQU/t8Y-hnL41_o/s1600/Targul%2Bde%2Bgrane.JPG
Târgul de grâne

– Noi spunem pe ţară. De,ici colo vorba ne e stricată. Dar tot românească e…

  Cum vă spuneam, cărţile le citeam şi noi iarna, când ne strângeam la gura sobei. Ne citea câte unul care avusese norocul să cunoască buche românească…

– Învăţată în şcoală ?

– Nici pomeneală. În şcoală nu se învăţa atunci, după cum nu se învaţă nici acum decât bulgăreşte… A învăţat-o de la preot, dascăl sau de la vreun alt român, care în ceasurile libere se milostivea de cei neştiutori. Cel despre care vă vorbesc şi care astăzi doarme somnul drepţilor, a învăţat slovă românească de la un preot din Bregoia. Ce bucurie a fost pe sătenii ştiutori de carte când au văzut că ceea ce citea din cărţile fraţilor din regat, se potrivea cu graiul lor…”.

Şcoli clădite pe sânge românesc

Un bătrân, care a avut conflicte cu bulgarii pe chestia şcoalei şi bisericii româneşti, mă întreabă dacă am cetit cartea d-rului Ţovaru – “Problema şcoalei româneşti în Balcani”.

– Nu, n’am cetit’o…

– Mai interesantă decât o bănuieşti. Pentru cine încearcă să cunoască în ce atmosferă de martiraj s’au plămădit sufletele atâtor generaţii de români risipiţi în Balcani, cartea doctorului este o adevărată comoară. Şcoala noastră – cum spune atât de adevărat autorul – este clădită pe sânge românesc… Un Constantin Ghica a murit ciuruit de gloanţe, Dumitru Şumbra, străpuns de pumnale. Tănase Popaian, pentru că a îndrăznit să-şi iubească graiul strămoşesc şi să lupte pentru şcoala românească, a fost aruncat în prăpastia de pe Olimp. Iar lui Constantin Turcianu, pentru aceeaşi vină, i se retează capul cu toporul, picioarele… Apoi câţi alţi martiri n’au plătit cu viaţa îndrăsneala de a cere şcoală românească pentru români ! Dumnezeu să-i răsplătească în lumea drepţilor unde i-a chemat. Dar fără aceşti martiri, şcoala românească nu mai exista de mult…

https://1.bp.blogspot.com/-It18ZLlvMt8/Vbtj6uuTzuI/AAAAAAAAGQM/KpGv0PkIVa8/s1600/Rom%25C3%25A2nce%2Bdin%2BTimoc%2B%2B-%2B1936.JPG
Românce din Timoc – 1936

– Dar, pe cât îmi reamintesc, chestia şcoalelor se găsea deslegată prin convenţii şi tratate…

– Pe hârtie. În practică lupta pentru desnaţionalizarea noastră a fost veşnic făţişă, crudă, sălbatecă… Nicăieri în lume o minoritate – oricare ar fi ea – n’a suferit lovituri mai mari decât minoritatea românească din Balcani. Diplomaţii au putut ascunde cu şiretenie toate ororile, toate sălbătiiciile… Dar s’au practicat, după cum se practică şi astăzi după metode “balcanice”, ră ca guvemele să le dea prea mare importanţă… Totuşi curge sânge românesc, într’o luptă inegală, fără teamă de oameni şi de Dumnezeu. De aceea tinerii care urmează şcoalele noastre apreciază aşa cum se cuvine, preţul cu care aceste aşezăminte de cultură şi educaţie naţională supravieţuiesc atâtor încercări de distrugere.

Din Timocul de azi

Lupta pentru păstrarea identităţii naţionale a românilor nu s-a încheiat încă deşi au trecut aproape opt decenii de la publicarea mărturiilor românilor timoceni consemnate de reporterul interbelic Ion Tic. Tocmai de aceea, trebuie să apreciem ceea ce conaţionalii noştri din Serbia şi Bulgaria reuşesc să înfăptuiască cu răbdare şi cu curaj. Sfinţirea în 24 mai 2015 a bisericii “Sf. Mucenic Ioan Vlahul” din Negotin (Serbia), după o luptă de o viaţă dusă de preotul martir Boian Alexandrovici, este unul dintre evenimentele care trebuie menţionate pentru că această nou-târnosită biserică românească din Negotin este un simbol al rezistenţei românilor în Valea Timocului:

https://4.bp.blogspot.com/-amFw_VUctUI/Vbtj524zldI/AAAAAAAAGP8/4VhB89Gd9Co/s1600/Biserica%2Bortodox%25C4%2583%2Brom%25C3%25A2n%25C4%2583%2Bdin%2BNegotin.jpg
Biserica ortodoxă română din Negotin

”Pentru noi, românii din Timoc, este un eveniment cu dublă semnificaţie, una spirituală, cealaltă istorică. După aproape 200 de ani se ridică într-un oraş din Serbia de nord-est un sfânt lăcaş’‘, a declarat pentru AGERPRES preotul Boian Alexandrovici. Potrivit părintelui, acest aşezământ de cult din Negotin urmează celor din Malainiţa, Isakova, Gorneana şi Bor, zidite de credincioşi în condiţii grele, autorităţile publice locale şi cele ecleziastice sârbe împotrivindu-se oficierii în Timoc, Morava, Homolie,  în sudul Dunării, a slujbelor în limba română.

”Cu răbdare şi multă sudoare am reuşit să învingem prejudecăţile, să trecem peste obstacole, tot timpul fiind acuzaţi că românizăm vlahii. Întotdeauna am spus acelor spirite antiromâneşti că noi aici suntem acasă, că respectăm statul care ne-a adoptat, administraţia lui, şi că nu facem altceva decât să ne cinstim strămoşii şi limba noastră frumoasă — limba română”, a subliniat părintele Boian. El a arătat că prezenţa a câtorva sute de români, din România, Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Suedia, la sfinţirea bisericii din Negotin arată faptul că, în pofida vicisitudinilor istoriei care i-au separat cândva, românii sunt uniţi, ceea ce a făcut posibilă reactivarea a peste zece parohii ortodoxe româneşti, din cele 87 existente în 1833, când au fost “naţionalizate” şi au intrat în inventarul Bisericii Ortodoxe Sârbe.”  (articolul  “Prima biserică ortodoxă românească sfinţită intr-un oras din Timoc”  – www.agerpres.ro ).

 

52 de comentarii:

  1. De la București niciun sprijin pentru aceste comunități aflate in prag de slavizare forțată. E mai importantă lupta pentru ciolan. În loc să se inițieze înființarea unor școli cu predare în limba română pentru păstrarea identității naționale și culturale.

    • Pai pe cei de la Bucuresti nu ii intereseaza de romanii din tara,dar cei din afara….20% di pop romana e in strainatate iar autoritatile nu fac nimic pentru ei,singura chestia ce ii intereseaza sunt banii trimis de aceasta diaspora..Ca in rest..

  2. Romania dupa Independenta a spus: „Astea sunt granitele noastre. Asta e tot teritoriul pe care il putem controla. Puteti veni aici. Daca ramaneti acolo, nu va putem garanta nimic. Suntem limitati de tratate si de capacitatile noastre. E decizia voastra ce faceti”.

    • Ceva tot se poate face. Nu e ca și cum ai trata cu rusia, sunt țări vecine iar înființarea unor școli nu e ceva SF. De ce la noi sunt școli cu predare in lb maghiară sau ucraineană? Și la ei se poate. E vina decidenților noștri politici. Ți se pare normal să uităm de cei care sunt în afara granițelor?

      • „Ți se pare normal să uităm de cei care sunt în afara granițelor?”
        Mi-i se pare ca la momentul 1859 si mai apoi 1879 ne-am angajat sa nu deranjam marile puteri cu drepturile minoritatilor noastre. Imperiul Otoman era una din marile puteri, si avea prieteni printre care si UK.
        In 1913, otomanii au pierdut balcanii, si ne-am pomenit cu niste state noi in sud, dar in aceeasi conditii: fara deranj. Sarbii si bulgarii aveau sprijinul rusilor. Deci ciu-ciu drepturile minoritatilor. Oricum nu era o era care se preta la asa ceva.
        In urma Primului Razboi Mondial, am luat inapoi Transilvania si Basarabia. Aproape o dublare de teritoriu. Sa cerem si altele era prea mult, riscand sa primim mai putin. Sarbii erau in conflict inaintea noastra, iar intrarea noastra tarzie i-a costat razboiul. Din perspectiva Antantei, eram norocosi ca primeam mare lucru. Asta apropos de increderea in aliatii vestici.
        Iar in timpurile moderne: sarbii nu fac parte din UE. Sau NATO. Sunt detasati economic de Europa. Asta inseamna ca sunt saraci si corupti, dar si ca nu prea avem parghii sa le controlam deciziile. Iar bulgarii sunt prea putrezi ca administratie ca sa ai pe cine sa presezi.

        • @checkmate

          Peste 5 ani PIB ul Bucurestiului va fi cat pib ul Serbie si Bulgariei la un loc.Sarbii mai au putin si pierd Voievodina..lasa i in durerea lor…
          ia un distonocalm…daca l mai gasesti prin farmacii 🙂

        • Ungurii isi fac de cap la noi pt ca Romania nu isi permite sa ignore deciziile UE si pt ca Romania are cea mai mare minoritate vorbitoare de maghiara , si pt ca Romania are o administratie si orientare stabila, adica sunt oameni cu care poti vorbi (chiar daca nu ai nimic util de zis). 3 conditii pe care nici un alt stat UE nu il indeplineste, si care fac activitatile lor aici sa aibe impact mare.

          • @checkmate

            Ungurii isi fac de cap la noi pt ca le dam noi voie.Actiuni de genu spanzurarea lui Avram Iancu etc.sunt benefice distrugerii din fasa a oricarei ofensive ideologice sau revizioniste.Orice retorica de acest tip creaza instantaneu senzatia de repulsie in subcontientul maghiarului de rand.Insasi inactiunea si tolerarea acestui tip de manifestari sunt abordarile optime pt suprimarea lor.Vezi prima reactie a cretinului de Rogozin la actiunea Romaniei precum si urmarea:stergerea tuturor postarilor si luarilor de pozitie! Cretinul a facut un serviciu Romaniei si un deserviciu Rusiei!

            2
          • barbologie ieftina,conditia minoritatilor romanesti si a diasporei in general este un criteriu ce trebuie analizat si la noi este o circumstanta agravanta.
            practici demagogia lui iliescu care se arata vezat ca ratiu a plecat din tara si nu a mancat salam cu soia (sic!) ca el si are pretentii .nationalism prost inteles si prost aplicat,un elitism rau mirositor.

            • „barbologie ieftina,conditia minoritatilor romanesti si a diasporei in general este un criteriu ce trebuie analizat si la noi este o circumstanta agravanta.”
              Circumstanta agravanta in ce sens?

              „practici demagogia lui iliescu care se arata vezat ca ratiu a plecat din tara si nu a mancat salam cu soia (sic!) ca el si are pretentii .nationalism prost inteles si prost aplicat,un elitism rau mirositor.”
              Sau un realism al naibii de dur. Lasand deoparte comparatia cu un KGB-ist care numai in interesul tarii nu a actionat, realitatea dura este ca un stat moare cand cetatenii ei decid ca nu se mai merita sa il tina. Si decizia o poti lua cu gura, cu mainile sau cu picioarele 🙂 . Si numai ultimele doua conteaza.

              • spui de realism,uite ceva real…,iti miros romanii care au plecat la munca in strainatate asa cum acum iti put si minoritatile romanesti de peste hotare.
                asta ai transmis intodeauna pe subiectele astea,ura si dispret fata de romanii care au plecat sau de care ne despart granite politice.cu ce ti-au gresit nu stiu dar porti sechele demne de alte timpuri.

                • Ura si dispret fata de emigranti nu am. Dar cred ca se mint pe sine cand zic ca le pasa. Sau poate chiar le pasa, dar nu realizeaza ce fac si ce impact au. Si atunci nu e mai bine sa ii faci constienti de treaba asta? Ei trebuie sa ia o decizie,si vor lua si altele in caz ca se incinge situatia pe la noi si e bine sa nu fie ignoranti.
                  Mi-ai pus o groaza de lozinci in carca, dar lozincile nu reprezinta un adevar obiectiv demonstrabil ci unul politic/emotional/moral eventual. Si rareori reflecta o realitate. Mai sus am zis: „un stat moare cand cetatenii ei decid ca nu se mai merita sa il tina. Si decizia o poti lua cu gura, cu mainile sau cu picioarele ? . Si numai ultimele doua conteaza.” Sunt adevarate astea? E cu da sau nu 🙂 . Iar daca nu, de ce? Hai sa gandim putin stiintific.

                  • uite ceva tot stintific,socialismul si materialismul dialectic….nimeni nu se pricepe mai bine ca voi la rastalmaciri si perdele de fum.

                    • Ca noi? Ma incluzi intr-o categorie aici. Care categorie e asta? Vrei sa spui ca eu sunt comunist/socialist? 🙂
                      Daca vezi ceva si crezi ca e o perdea de fum sau o rastalmacire, inseamna ca recunosti in ce sens e falsa. Te rog prezinta acest sens, eu chiar imi doresc sa citesc.
                      Daca nu poti e doar inca o lozinca (apropos, asta era o caracteristica a comunisitlor. Adevarul politic>adevarul stiintific/obiectiv). Si atunci iti ofer optiunea sa raspunzi la intrebarea de mai sus 🙂 .

        • Parțial ai dreptate. La împărțeala teritoriilor dupa primul război mondial a trebuit să renunțăm la 2 treimi din Maramureșul istoric+ 1 treime din Banat . Nimic de zis aici. cat despre 1859 si 1879, sunt momente care aparțin de sec 19. Vorbim de sec 21 aici si de respectarea unor drepturi normale. Tu știi ca românii din Bulgaria nici măcar nu sunt considerați minoritate de statul bulgar? Eu vb de faptul ca statul român nu face nimic pentru ei. Și aici mă refer la sume de bani destinate programelor culturale și pt înființarea unor școli cu predare in limba română. Până in 1948 a funcționat un liceu român la Sofia fiind inchis de comuniștii care au ajuns la putere. Asta ai știut-o? Dacă se putea mai demult, se poate și acuma. tre buie voință…

          • Eu faceam minutul de istorie ca sa vedem cum s-a ajuns aici. E important de stiut.
            Sunt perfect de acord cu faptul ca statul roman ar trebui sa faca mai multe, dar intrebarea este: ce anume? Nu cred ca ar avea voie cineva din Bulgaria (finantat sau nu din Romania) sa faca o scoala cu predare in limba romana atat timp cat nu sunt recunoscuti ca fiind o minoritate nationala. Iar numarul vlahilor din Bulgaria este minuscul: in jur de 4000 la recensamantul din 2011. Ca nu sunt recunoscuti ca fiind romani e adevarat, dar cum dovedesti ca sunt romani? Cand te duci in fata CE, cu ce te duci pt a dovedi ca aia sunt romani? Vorbesc o limba romana in varianta ei recunoscuta oficial? Au trait vreodata in Romania? E o problema legala, incearca sa gandesti ca un avocat.
            E mult mai pauzibil sa incerci asta cu sarbii, doar o problema: nu sunt in UE, deci ii doare la basca de ce spune CE. Sau noi. Sau NATO.

          • Deviem de la subiectul articolului.
            Da, eu sunt perfect de acord cu ideea ca statul roman e prea tolerant la chestii precum arborarea unui steag strain. Astea sunt chestii ILEGALE, deci avem un cadru legal in care sa actionam (de Avram Iancu, nu stiu daca e ilegal. Mi-i se pare ca nu e trecut pe vreo lista de eroi ale caror ponegrire e interzisa….asta daca avem asa ceva. E imoral pt romani, dar daca nu e ilegal nu ii poti acuza de nimic sau da in judecata).
            Faza e ca sunt multi, si nu ii poti ignora, iar daca iei masuri prea dure, risti sa te trezesti cu proteste, razmerite, sau mai rau. Deci treb sa duci munca de convingere, ceea ce e un proces complicat, pseudo-psihologic, care depaseste cu mult IQ-ul inaltelor functii ale statului roman 🙂 .

            • Asta era pt @Mihu

              • @checkmate

                Pai si am zis eu ca e ilegal.Este o injuratura a la Rogozin care il face pe geopoliticianul maghiar/rus cu interese in Transilvania/ Romania sa si puna mainile n cap! vezi stergerea mesajelor lui Rogozin in urma evenimentului cu zboru..

        • Pai tocmai, daca scuze am avut intotdeauna sa nu facem nimic, acum ca bulgarii sunt in UE iar sarbii ar cam vrea sa intre, eu zic ca e loc de miscat ceva, doar ca interes si vointa din partea noastra nu exista.

          • Pai legal trebuie sa demonstrezi ca aia sunt romani. Si e dificil sa faci asta (presupunand ca ai cu cine sa vb. Ca la bulgari azi e guvern maine nu e, iar minoritatea e mica si lipsita de influenta; iar la sarbi am senzatia ca nu mai sunt asa dornici de UE, mai ales dupa faza cu emigrantii; cunosc pe cineva care a participat la discutii pe tema asta. Sarbii nu vor sa aloce dreputuri. Nu sunt dispusi sa dea drepturi in schimbul aceptarii in UE. Pur si simplu nu si non-negociabil). Asta nu inseamna ca bravii guvernanti nu ar trebui sa incerce. Eu doar creionez un tablou.

  3. Si aceasta situatie se inscrie tot in parcursul plin de tradari ,minciuni si infractiuni ale statului roman ca si Mafie. Toti nenorocitii de generali din structurile militare ar trebui sa raspunda pentru jaful sistematic aplicat Romaniei. S-a vrut descapatanarea Romaniei si a identitatii romane. Niste jigodii care au condus serviciile ,ne-au tradat ca stat si ca neam. Toti conducatorii de structuri si adjunctii lor,din 90′ incoa’ ar trebui judecati pentru INALTA TRADARE.

  4. Kossovo s-a dus,Muntenegru s-a dus,Voievodina se duce si dansa incet incet.La populatia de 7 mil a Serbiei de astazi,2 milioane traiesc in Voievodina.Daca si Timocu incepe cu autonomia,la revedere Serbia.
    Mai ramane Sumadia si Belgradu
    aproape ca mi pare rau de ei….hai sa nu i cocosam de tot…

    desi….:)

    • „hai sa nu i cocosam de tot”

      1. S-au cam cocosat singuri.
      2. Noi n-am avut nici un rol, cu o singura mica exceptie
      3. Avand in vedere punctul 2, ar putea sa fie mai permisivi cu privire la drepturile minoritatii romane-vlahe.

  5. Sarbii au datorii la noi din 21 dec 1989. Sunt fratii nostri dar ….

  6. Biserica Ortodoxă Sârbă continuă atacurile la adresa Bisericii Ortodoxe Române
    „Sinodul a constatat cu mare tristețe că Biserica Ortodoxă Română, nu numai că persistă cu intrarile sale anticanonice în jurisdicția Bisericii Ortodoxe Sârbe, ci le intensifică și le extinde pe întreg teritoriul canonic sărbesc”, se arată într-un comunicat al Sinodului Bisericii Ortodoxe Sârbe”
    https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2017/06/01/biserica-ortodoxa-sarba-continua-atacurile-la-adresa-bisericii-ortodoxe-romane/

    Patriarhia Serbiei acuză Patriarhia Română că a „intrat necanonic” în teritoriul locuit de români în Timoc
    http://www.activenews.ro/stiri-social/Soc-Biserica-Ortodoxa-Sarba-anunta-ca-nu-mai-participa-la-Sinodul-din-Creta.-Patriarhia-Serbiei-acuza-Patriarhia-Romana-ca-a-intrat-necanonic-in-teritoriul-locuit-de-romani-in-Timoc-134003?fb_comment_id=1032354796856459_1032572093501396#f3aed425e0e79e4

    Astia-s „fratii” din mintea unuia de pe aici …

  7. OFF-TOPIC:Dmitri Rogozin a fost declarat persona non grata in Republica Moldova. Ce ma bucura aceasta veste.
    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21934706-dmitri-rogozin-fost-declarat-persona-non-grata-republica-moldova.htm

  8. Chiar saptamana trecuta am fost in Timoc, am trecut si prin Negotin. Spiritul romanesc nu a murit, insa nici bine nu ii e. Pacat ca Romania doarme adand fix cand are cea mai mare influenta din ultima suta de ani. Pacat…istoria nu ne va ierta, caci noi suntem generatia care putem face diferenta!

    • „istoria nu ne va ierta, caci noi suntem generatia care putem face diferenta!”
      Si generatia care se tireaza in loc sa faca diferenta. Dar nu putem spune asta, nu-i asa? 🙂 Lovim sensibilitati si „drepturi de mobilitate si viata buna”….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *