Luptator USLA lasat pe strada! Dumnezeu sa-i odihneasca in pace!
Acesta a ţinut un discurs în care a specificat că monumentul reprezintă o reparaţie morală pentru memoria acestori militari. În zilele Revoluţiei ei au fost etichetaţi drept terorişiti şi mitraliaţi de Armata Română în faţa Ministerului Apărării Naţionale (astăzi, sediul Marelui Stat Major).
Una dintre cele mai sângeroase zile din decembrie 1989, cea în care au fost ucişi şapte luptători USLA, în frunte cu colonelul Gheorghe Trosca, fostul şef de Stat Major al unităţii, a fost marcată, astăzi, cu inaugurarea de către SRI a unui monument în memoria luptătorilor anti-terorişti căzuţi, de-a lungul anilor, la datorie. Ziua Luptătorului Antiterorist, 24 decembrie, coincide cu o pagină neagră din istoria contemporană scrisă la comanda generalului Nicolae Militaru, dovedit ca agent al GRU, serviciul de informaţii al Armatei fostei Uniuni Sovietice, chiar de colonelul Trosca.
În locul pe care a fost dezvelit monumentul, în urmă cu 23 de ani, în noaptea de 23 spre 24 decembrie, în măcelul din Cartierul Drumul Taberei au murit: Gheorghe Trosca (colonel, şef de Stat Major în cadrul USLA), Eugen Trandafir Cotuna (locotenent-colonel), Andrei Ştefan (sublocotenent), Ion Muicaru (sublocotenent), Emil Oprea (sublocotenent), Florin-Constantin Suprăţeanu (sublocotenent), Teodor Neagoe (sublocotenent), Ion Costache (sublocotenent). Reparaţie morală.
Toţi sunt pomeniţi pe noul monument inaugurat de SRI, alături de eroii Brigăzii Antiteroriste . “Este un monument închinat eroilor căzuţi în misiunile antiteroriste înainte şi după 1989”, a declarat pentru EVZ purtătorul de cuvânt al SRI Sorin Sava. La ceremonie a participat conducerea SRI în frunte cu directorul instituţiei George Constantin Maior dar şi membrii familiilor celor decedaţi. Ziua de 24 decembrie a fost aleasă ca Ziua Luptătorului Antiterorist în amintirea tragicului eveniment din timpul Revoluţiei Române.
Ziua măcelului În dimineaţa zilei de 24 decembrie, generalul Nicolae Militaru( dovedit ca agent sovietic) – proaspăt uns ca ministru al Apărării de către Ion Iliescu – a chemat Unitatea Specială de Luptă Antiterorism (USLA) în ajutor. El l-a sunat pe colonelul Gheorghe Ardeleanu, comandantul USLA, să trimită oameni specializaţi în Drumul Taberei pe motiv că MApN este atacat de presupuşi terorişti.
Colonelul a ordonat trimiterea a 3 ABI (transportoare blindate). Două erau conduse de Gheorghe Trosca şi Eugen Cotuna (şeful intervenţiei). Ei ştiau că trebuiau să se apropie de sediul MApN să semnalizeze de două ori cu farurile pentru a fis preluaţi de cineva. Când au ajuns în faţa sediului MApN, au raportat colonelului Ardeleanu că nu vine nimeni să-i ia, deşi parola fusese făcută. Transportoarele continuau să ţină legătura cu baza, atunci când a fost auzită, ultima oară, vocea lui Trosca spunând: „Un tanc se îndreaptă spre noi…Trag în noi“. Focul s-a deschis fără somaţie.
Batjocoriţi în faţa întregii ţări
Măcelul a fost categorisit, ulterior, ca o confuzie. Cu toate acestea, trupurile celor omorâţi la ordin au zăcut aproape o săptămână în stradă. Trupurile lor au fost multilate iar pe fruntea lor şi pe cele trei maşini blindate în care s-au aflat luptătorii anti-tero a stat scris cuvântul “Terorişti”. Capul colonelului Trosca, desprins de trup, a fost aşezat în batjocură, cu o ţigară în gură, înfipt pe osia roţii unui ABI răsturnat. Pentru a impresiona populaţia marcată de evenimentele ce au urmat fugii dictatorului Nicolae Ceauşescu, colonelul Trosca şi militarii săi au fost prezentaţi ţării întregi drept „terorişti“, prin intermediul Televiziunii Române şi a publicaţiilor vremii, aflate, încă, în sfera de influenţă a foştilor secretari de partid comunişti.
Executaţi la ordin În anii ce au urmat acestui măcel au ieşit la iveală mărturii care îl arată ca principal vinovat pe generalul-colonel Nicolae Militaru. S-a dovedit că acesta a cerut în mod expres ca, din echipajele USLA, care vin să apere sediul MApN de “terorişti” să facă parte şi colonelul Gheorghe Trosca. Militaru, aflat în sediul MApN, a ordonat spulberarea ABI-urilor, după ce el le chemase pentru a-l apăra de „terorişti“. Ordinul efectiv de tragere a fost transmis tancurilor din faţa MApN de colonelul Safta care a fost avansat, ulterior, ca general. S-a deschis focul, deşi prin comunicaţii militare, luptătorii anti-tero au transmis parola şi tipul de misiune pentru care fuseseră convocaţi. Militaru a zis că el nu ştie nimic şi a dat ordin să se tragă, afirmând că este vorba despre terorişti.
Anchetat pentru trădare, pus ministru de Iliescu
Gheorghe Trosca a fost ofiţerul de contrainformaţii care, în anii ’80, l-a depistat pe generalul Nicolae Militaru drept colaborator al fostului KGB, în dosare cu nume de cod „Corbii“, „Igor“ şi „Olga“. Din acest motiv, Nicolae Ceauşescu l-a trecut pe Militaru pe „linie moartă“. A fost comandant al Armatei a II-a, fiind înaintat în gradul de general-colonel, în 1974. În anul 1978 este trecut în rezervă, fiind bănuit de complot împotriva lui Ceauşescu ( în dosarul “Corbii” ), şi numit în funcţia de adjunct al ministrului Construcţiilor Industriale. Pe 23 decembrie 1989 a fost “scos de la naftalină” de Ion Iliescu, ajuns şeful statului după căderea lui Ceauşescu. Acesta l-a avansat în gradul de general de armată şi l-a pus ministrul Apărării, în locul lui Victor Atanasie Stănculescu.
Dosarul “Corbii”, spionii ruşi în Armata Română Cel care i-a căzut victimă lui Militaru, a doua zi după instalarea în funcţia de ministru al Apărării, Ghorghe Trosca, lucrase, înainte de a fi numit şef la USLA, în Direcţia a IV-a de Contrainformaţii Militare a Departamentului Securităţii Statului. Unul dintre cele mai importante dosare la care lucrase a fost “Corbii”. Era vorba despre înalţi reprezentanţi ai regimului comunist racolaţi de sovietici. Printre aceştia se află şi generalul colonel Nicolae Militaru, despre care Securitatea deţinea dovezi că este racolat de GRU, serviciul de informaţii al Armatei URSS. Imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, dosarele privind activitatea agentului GRU Militaru au fost preluate de MApN de la Securitate şi transpor¬ta¬te în arhiva de la Piteşti.
Militaru s-a interesat dacă mai trăieşte Trosca
Cinci oameni au supravieţuit măcelului comandat din sediul MApN: Romulus Garz, Ştefan Soldea, Petre Găinescu, Ionel Păduraru (luptători ai USLA) şi Constantin Isac (reprezentant al FSN trimis în misiunea de apărare a sediului MApN). Mărturiile acestora au fost tipărite în primul ziar făcut de Ion Cristoiu, după Revoluţie, Zig-Zag Magazin şi exprimau perfect confuzia totală ce plana asupra misiunii pentru care au fostchemaţi în Drumul Taberei. „La un moment dat a venit un căpitan de aviaţie, m-a coborat din ABI pe uşa din spate, conducandu-mă până în sediul MApN, într-o încapere în care erau colonelul Gheorghe Ardeleanu, generalul Nicolae Militaru şi generalul Iulian Vlad. Pe langă cei cunoscuţi se afla şi un civil cu barbă albă, despre care am aflat că era Gelu Voican Voiculescu. Acesta mi-a cerut date despre organizarea, componenţa şi funcţionarea unităţii, datele mele personale, cu ce misiune am venit….În timpul anchetei am fost întrebat de două ori dacă colonelul Trosca mai trăieşte sau este mort” , povestea Ştefan Soldea, în aprilie 1990, pentru „Zig -Zag Magazin”.
Multumiri prietenului Enzo
Sursa: Adevarul.ro