SAAB ASW 600-601, un proiect util

Cei care au vazut SF –ul “Battleship”, aparut in 2012, au avut ocazia sa vada ca, in timpul bataliei cu  distrugatoarele americane si japoneze, nava extraterestra lansa un snop de bombe/grenade, din niste lansatoare multiple, iar aceste grenade cadeau pe navele adverse si se prindeau de corpul acestora dupa care faceau explozie.

Cu imaginea navelor spatiale care trag cu lasere si bombe cu fotoni, mai stiu eu ce nebunii, ma intrebam de unde le-o fi venit ideea cu arma asta cam ciudata.

Raspunsul l-am gasit intamplator pe Youtube si se numeste Saab Dynamics ASW-601, un aruncator multiplu de grenade antisubmarin.

Pentru ca videoclipul explica foarte limpede cum functioneaza sistemul voi relua foarte pe scurt:

A fost produs de suedezi pentru a contracara incursiunile submarinelor adverse in zonele costiere si porturi. Se compune din sonar, centru de comanda/calculator balistic si 4×9 lansatoare de grenade, calibrul 100×265 mm, are gabarit si masa mici, putand fi amplasat atat in varianta fixa (ASW600), pentru protectia bazinelor si instalatiilor portuare, altor instalatii fixe, cat si pe nave de patrulare (ASW601) pentru operarea in zonele costiere.

Principala nemultumire a constat in raza mica de lansare cca 300-500 m, suedezii incercand o varianta cu bataie mai mare, Alecto, intentionand s-o monteze inclusiv pe clasa Visby dar ceva n-a mers si au renuntat la proiect, in 2006. In prezent ASW 601 este folosit de navele de patrulare suedeze si au mai avut loc discutii pentru utilizarea de catre USCG.

 

Ce mi-a atras atentia la sistem?

 

In primul rand grenada antisubmarin: doar 4,2 kg, avand incarcatura de lupta cumulativa, bazata pe lovitura folosita de tunul fara recul Carl Gustav (un fel de AG9, mult mai dichisit).

Grenada este lansata, se stabilizeaza aerodinamic pe traiectorie cu ajutorul aripioarelor pliabile si, la contactul cu submarinul, se fixeaza pe coca acestuia cu ajutorul unui inel destept (brevet Saab) apoi se declanseaza explozia, incarcatura cumulativa putand penetra inclusiv submarinele cu corp dublu.

In al doilea rand gabaritul si masa sistemului: foarte reduse, sistemul putand fi amplasat pe orice salupa de patrulare sau putand lucra integrat, pentru obiective mai mari, preluand informatii de la multipli senzori la o unitate centrala de comanda si transmitand coordonatele de tragere atat unor instalatii fixe cat si celor amplasate pe salupe de patrulare.

Pentru a compensa bataia redusa a lansatoarelor trebuie sa ajungi foarte rapid aproape de submarinul tinta iar asta se poate face pe doua cai: amplasarea lor pe vedete de mare viteza (evident, ma gandesc la Shaldag dar pot fi si altele) si utilizarea dronelor ca vector de transport.

In privinta dronelor este suficient sa te gandesti la drona helicopter poloneza ILX-27 UAV, prezentata de Marius in articolul “Noutati MSPO Polonia 2013”, cu o masa maxima de 1 tona si o incarcatura utila de 300 kg. Detalii aici: http://www.youtube.com/watch?v=XWbqT2n3pMg si aici: http://www.flightglobal.com/news/articles/polish-companies-unveil-rotary-wing-uas-376163/

Este o varianta de studiat pentru ca dimensiunile si masa reduse ii permit sa fie utilizata de pe orice platforma, fie ca vorbim de nave de lupta, civile sau platforme de foraj marin.

Pentru protectia unui obiectiv fix este ideala pentru a ataca submarinul si a-l obliga (cel putin) sa manevreze, dand timp vedetelor antisubmarin sa ajunga in raion. In cazul escortei unui convoi este la fel de utila pentru a lovi submarinul sau macar pentru a-l incurca, dand timp convoiului sa se indeparteze.

Daca scazi greutatea echipamentului optoelectronic si al celui de comunicatii, ai loc sa pui 2-4 Lahat (pentru cazul ca iese submarinul la suprafata) si iti raman suficiente kilograme diponibile (cel putin 200 kg) sa pui grenade antisubmarin (25-30 buc) cat sa-l scoti din minti pe comandantul submarinului.

In cazul lansarii grenadelor de catre drona nu se pune problema sa le traga pe toate odata ci trebuie sa le spârcâie cate doua, cate doua pentru a prelungi atacul cat mai mult si a permite ajutoarelor sa ajunga in zona sau navelor protejate sa se indeparteze.

Nu stiu cat costa, se spune ca e ieftina dar nu am ca termen de comparatie decat Schiebel-ul (200 kg masa totala, 50 kg sarcina utila) care costa 400.000 $ aparatul sau 1 milion $ sistem complet cu doua aparate, punct comanda-comunicatii si instructia operatorilor.

In marina noastra ILX-27 il vad operand de orice tip de nava de la fregate si Tetal-uri, orice noua corveta si pana la un Shaldag V (varianta cea mare, de 32m si 95 tone, desigur, fara hangar).

Daca tot nu mai produc suedezii ASW601, poate cumparam ieftin licenta si dam, sistemului si grenadelor, o utilizare mai buna.

 

Eroul Bula

 

7 comentarii:

  1. Foarte interesanta arma. Daca se mai poate modifica ceva in legatura cu distanta de bataie a grenadelor deja devine arma de uscat si…e alta mancare de peste.

  2. Pe uscat ar ti interesant daca nu cumva ar avea utilizare antitanc. Ar iesi un Sticky bomb (https://en.wikipedia.org/wiki/Sticky_bomb_%28disambiguation%29) cu raza mai mare de actiune. Venind aproape la verticala ar fi imuna la mai toate dispozitivele active de protectie si ar lovi fix partea cu blindajul cel mai subtire si care nici nu poate primi blindaj reactiv ca acolo sunt toti senzorii chepengurile etc.
    .

    • Pentru treaba asta exista lovitura de aruncator de 120mm Stryx si altele echivalente, cu bataie maxima intre 9000-12000 m si ghidaj terminal GPS si IR

      • Da ma dar pentru ala ai nevoie de ditamai mortierul de 120mm. Pecand chestiuta asta suedeza daca ai vrea sa o faci pentru razboi pe uscat ar putea fi carata de un om maxim doi.
        Intrebare chestiuta asta suedeza SAAB ASW 600-601 e ghidata sau dumb?

        • Dumb. Daca te referi la o platforma de lansare cu 2×9 grenade, nu au cum s-o care doi oameni, plus ar trebui sa renunti la sistemul de ochire automatizat.
          Chiar nu cred ca ar avea rost sa te chinui s-o adaptezi la asa ceva pentru ca sunt deja pe piata lansatoare multiple de dimensiuni mici si cu raza de tragere de 12-15km la care nu trebuie decat sa adaptezi, pentru lovituri, un ghidaj terminal GPS-IR (sistem Stryx)

  3. Cum ar arata asta in spatele unei Hilux? =))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *