Stryker IM-SHORAD

Turela celor de la Moog, intitulata sugestiv… RIP (Reconfigurable-Integrated-Weapons-Platform-Mission-Equipment)

Interesanta fieratania Varului Sam macar si pentru ca poata da, dupa eventualii musterii, si cu rachete AA – de exemplu Stinger si cu rachete AT – de exemplu Hellfire.

Are in dotare radar si sisteme electo-optice de detectie si este mai bine inarmat decat MLI Bradley, nu si mai bine protejeat..

Americanii au ajuns la concluzia ca un sistem antiaerian mobil ar fi folositor, mai ales in fata elicopterelor de atac sau dronelor, astfel a aparut  IM-SHORAD (Initial-Maneuver-Short Range Air Defense) un modul de armament pe platforma 8×8 Stryker.

De IM-SHORAD sau ocupat cei de la Leonardo DRS si Moog Inc. sistemul avand disponibil, pe langa rachete Stinger si Hellfire, si un tun automat calibrul 30mm, plus o mitraliera calibrul 12,7mm. In 2019 vor fi livrate US Army noua vehicule, comanda totala fiind de 144 de Stryker IM-SHORAD, pana in 2022.

Pe langa senzorii optoelectronici, Strykerul antiaerian dispune de un radar “Rada”, care poate urmarii atat tinte aeriene cat si terestre, un sistem de razboi electronic dedicat anti-drona (care, spun producatorii, poate da jos o drona – prin bruiaj – fara sa foloseasca armele din dotare).

Daca contractul va fi derulat conform calendarului convenit, Stryker IM-SHORAD va ajunge si in Europa destul de curand, aceasta varinta fiind gandita mai ales pentru trupele americane stationate aici, fata-n fata cu ivanii.

In linii mari, Strykerul antiaerian aduce un pic cu un sistem SPAAG (gen Gepard), ce-l face unic este sistemul de lansare pentru Hellfire.

Intrebarea (pentru macar una tot rasare) ar fi unde-i SHORAD-ul, ca deocamdata, la configuratia prezentata cu Stinger este cam V-SHORAD. Si-atat.

GeorgeGMT

34 de comentarii:

  1. Ia sa ai la fiecare al 3-lea blindat asa ceva in dotare, sa vezi daca o fi rau ….
    Nu vorbesc de tancuri, la ele ar trebuie elicoptere pentru cover.
    Nu ar fi mai bun decit turela aia de la Elbit ?
    Zic si eu …

    • turela Elbit are alt rol decat cea AA si alta protectie, mult superioara

      • Sper sa nu mai vad niciodata in dotarea armatei romane nici o golanie de arma din israel.
        -1migurile lancerizate s-au prabusit mai mult de jumatate…poate au cazut ca au fost lancerizate!!!!
        -2am luat super arme larom si au fost asa de bune ca acum le inlocuim cu himars!!!!
        -3turelele aste mari elbit ansamblate in garajul lui dragnea sunt dauna totala…si apoi mai avem IN STOC o puzderie de turle mici elbit pe care nu le montam nici macar pe catiri de bune ce sunt.–-SUNT CURIOS daca a testat cineva pe bune miile antitank rafael eurospike cineva din gb,sua,franta,italia?

        • Tevile au cazut din cauza varstei si mentenantei insuficiente ori din cauza unor erori de pilotaj. La vremea modernizarii pachetul israelian a fost o solutie foarte buna chiar daca platforma nu era una stralucita.LAROMul nu o sa fie inlocuit ci suplimentat de artilerie reactiva cu capacitate de lovire tactica. Inca sunt niste sisteme artileristice bune, daca achizitionau si ACULAR sau EXTRA erau aproape de HIMARS. Turelele ovreiesti nu sunt montate din cauza ca nu avem nici catari, cum zici tu, pe care sa le montam. Vezi utilizatorii si pe urma intraba tampenii legate de testare.

        • Esti pe lângă total! Spike e printre cele mai fiabile arme din categoria aia. Iar la turele de orice fel, evreii sînt tătici. Nu știu de unde le scoti, pe bune. La restul ți s-a răspuns.

  2. Ce au rusii pe AA pentru insotirea trupelor, TOR , Tunguska? Banuiesc ca Strikerul in cauza este un fel de counterpart ceva mai flexibil.

  3. George, vezi ca Hellfire loveste si tinte aeriene, nu doar blindate.

    • Da… poate doar folosita impotriva dirijabilelor. 🙂

      • Pai n-o zic io, ei sustin asta. 🙂
        Uite:
        Two Hellfire missiles, capable of hitting both air and ground targets. Hellfire has not only a larger warhead than the Army’s standard Stinger anti-aircraft missile (18-20 pounds vs. 6.6) but a long range than the TOW anti-tank missiles on its M2 Bradleys and ATGM Strykers (5 miles vs. at most 2.8).
        De aici: https://breakingdefense.com/2018/07/army-anti-aircraft-stryker-can-kill-tanks-too/

        • Teoretic cam toate rachetele antitanc dirijate sau nu pot lovi tinte aeriene pana la o anumita altitudine. Inclusiv AG7.

        • Una din doua: sau tu duci la calibrat detectoru’de umor sau duc eu generatoru’. 🙂

          Evident ca Hellfire poate fi folosit impotriva zburatoarelor. Daca nw uitam insa la controlul directiei de zbor (rezultatul fiind agilitatea si acceleratia laterala pe care le poate dezvolta) si ne gindim pentru ce a fost proiectata, rezulta (pentru mine) ca e acolo cel mai probabil pentru a fi folosita impotriva elicopterelor de atac si a avioanelor CAS.

  4. Traiasca gloriosul Piranha 5 in frunte cu neasemuita turela MKII30 !
    Prin martie, la sfarsit, viteazul Lesh spunea ca s-a intrat in termenul de gratie de 60 zile pt livrarea primelor 36 P5, ca se vor emite penalitati, bla, bla, bla.
    S-au emis? Au sosit?
    Pe astia nu-i ia Curtea de Conturi la culcat/salt inainte? Ca doar e vorba de banul public, ce dreac? Ca pt un fleac ne neregula la vreo achizitie publica la vreo alta institutie publica, vin in fiecare an si pac!

  5. Solutia e foarte interesanta si pentru monitoare.
    Avand in vedere ca platforma e mai mare (ditai monitorul), se poate merge pe o configuratie mai bogata, eventual cu AIM9x in loc de Stinger. Sau o racheta dirijata radar (sau si-si ), monitorul avand spatiu suficient ca sa poti instala un radar de urmarire a tintelor.
    La Brutari ar merge o configuratie mai bogata, instalata in locul turelei de 30mm de la pupa, instalata pe un suport inalt, pentru a putea trage nestanjenita inclusiv cand nava are incarcate mine la bord. A doua turela, configuratia din articol, merge instalata pe turela de 100mm de la prova sau chiar pe comanda, tot la prova.
    La monitoarele mari ar merge doua in configuratie mai bogata, in locul turelelor de 30mm si cate una, configurata din articol, pe turelele de 100mm.
    Atat la monitoarele mari cat si la cele mici, renuntat la turelele 4×14.5mm.

    • La Brutari merge excelent in locul turelei de 30 mm din pupa. S-ar rezolva problema apararii AA apropiate, mai ales daca americanii vor binevoi sa mai actualizeze si ei Stinger-ul, ca a cam ramas in urma. Hellfire e data si cu capabilitati anti-nava. Probabil face si ciorba de burta…
      Nu ai unde s-o pui pe comanda, acolo ai catargul, antenele, camera de termoviziune, radarul si nici n-ai spatiu sub acoperis ca-s niste hangare electrice pe acolo din ce am vazut si care acoperis oricum nu cred ca tine greutatea ca n-a fost proiectat pt asta.
      Pe turela prova de 100, iarasi n-ai unde si nici cum, chiar daca nu are amprenta sub ea, ca nu-s cum sa zic altfel… sa te uiti la o VB la turela de 100 si vezi si ce e sub ea cand ai ocazia.

      • Pe comanda, in fata, eventual usor in sponson.
        Radarul de navigatie relocat pe un brat al catargului.
        Camera de termoviziune relocata sau utilizat sistemul de termoviziune al turele
        In privinta rezistentei plafonului, cred ca poate fi ranforsat .

        Pentru monitoarele mari, in afara de cele doua care sa inlocuiasca turelele cal.30mm, in caz ca nu merge pe turelele de 100mm, ar merge una instalata spre pupa, intre cocoasele motoarelor monitorului, pe un suport suficient de inalt incat sa-i permita sa traga pe deasupra turelei 100mm de la pupa si pe deasupra barcilor. Sistemul a fost practicat pe monitoarele noastre, la modernizarea din 1937-1939.

        • Nu ma pronunt la monitoare. 🙂
          La VB, daca vrei, poti pune acelasi gen de turela ca cea a celor de la Leonardo in locul celor doua turele de 14,5 mm.
          Sa o cocoti pe comanda complici foarte tare lucrurile, inutil in opinia mea, cel putin din ce am vazut eu ca e acolo.

          • La VB-uri, turelele 4×14.5 ar trebui pur si simplu scoase iar locul lasat liber.
            In compartimentele cu munitie pentru cele doua lansatoare 40x122mm as instala alte doua lansatoare iar prezenta turelelor de 14.5 mm le-ar limita campul de tragere.
            In plus, nu stiu ce mitralior ar sta in turela, cu instalatia reactiva tragand pe langa el.
            Nu cred ca, intr-o situatie reala, nava isi permite sa stea sa incarce munitia din compartimente in lansatoare (manual) pentru ca dureaza prea mult.
            In mod normal, ar trebui sa dispuna de 4 lansatoare si sa plece in misiune cu munitiile incarcate in lansatoare.
            Ajung in zona de tragere, lanseaza si pleaca.
            Sa presupui ca pleaca cu 2 lansatoare incarcate si munitie in compartimentele de rezerva, ajunge in zona de tragere, lanseaza, se retrage la umbra, reincarca manual, revin in zona de tragere si lanseaza, e usor suicidal.
            Navele nu au nici dimensiunile nici mobilitatea DAC-urilor purtatoare de artilerie reactiva.

            • „La VB-uri, turelele 4×14.5 ar trebui pur si simplu scoase iar locul lasat liber.”

              Mai degraba inlocuite cu niste teleoperabile in genul OWS-25R, cu conditia sa ai spatiu dedesubt: http://www.mfa.ro/2014/index.php/products-and-solutions/2014-04-26-19-34-09/2014-07-16-15-00-27/turela-ows-25r

              „In compartimentele cu munitie pentru cele doua lansatoare 40x122mm as instala alte doua lansatoare iar prezenta turelelor de 14.5 mm le-ar limita campul de tragere.”

              VB-urile sunt mai mobile decat ne imaginam noi iar viteza maxima e usor superioara celei a DAC-urilor pe camp. Ideea e ca inca doua lansatoare necesita spatiu pentru servo-mecanisme si s-ar putea sa nu fie loc. In 15 min o VB se poate muta cca. 8 km de la locul ultimei trageri, in amonte, in aval, pe canale adiacente etc samd Evident, asemenea miscari trebuie planificate dinainte. In plus, se pot instala deflectoare pentru jetul APRN-urilor.

              • Hai sa presupunem ca folosesti loviturile cal.122mm cu raza marita la 45km.
                Ataci o pozitie inamica la limita maxima de tragere de 45km.
                La vreo 10km in spatele pozitiei ai o baterie de Smerch (nu stii de ea) care bate la 70km, cu ghidaj, cu submunitii sau cu cap unitar etc.
                Sa presupunem ca ajungi neobservat si deschizi focul. Iti trebuie 20secunde sa golesti un lansator. Sa presupunem ca tragi cu ambele simultan si folosesti doar cele 20 secunde si ai plecat cu viteza maxima.
                Iti trebuie cca 30 minute sa iesi din raza de tragere a Smerch.
                Lui ii trebuie probabil 2 minute sa localizeze locul de lansare si sa deschida focul iar rachetele ajung la tine in alte cca 2 minute. Total 4 minute, poate mai putin.
                Tu, din 4 minute, vreo 20 secunde le pierzi terminand de lansat si mai ai 3 minute 40 secunde sa fugi cu 30km/ora.
                Asta inseamna ca faci cca 1.5km de la locul de lansare. Cam care crezi ca sunt sansele de supravietuire in conditiile in care el foloseste lovituri ghidate, lovituri cu submunitii etc?
                Pe scurt, daca te duci sa tragi ia in calcul ca nu mai vii inapoi iar in aceste conditii nu renteaza sa te duci doar cu 2 lansatoare, sperand ca vei reincarca.
                Te duci cu 4 lansatoare pe nava, tragi tot si Dumnezeu cu mila.

                • Lumea zice ca rusii sunt buni la artilerie, nu ma pricep, nu ma bag. Pentru contrabaterie inteleg ca trebuie sa fii pe faza si sa ai un radar bun.
                  Tragerile la distante mari se fac pe baza de info primite de la cercetasi sau drone/imagini din satelit etc Daca tu tragi la 20 de km fara sa stii ca ai o baterie inamica la 10 km de tine, inseamna ca ceva n-a mers deloc bine pe partea de informatii.
                  In rest, in ipoteza aleasa de tine, si cu doua, si cu patru, tot un drac, pierzi nava. Ceea ce e foarte ne-economic si mai bine stateai pe treaba ta linistit.
                  Iar asta ti se poate intampla si cu Larom, Himars sau o simpla baterie de obuziere. Pe acelasi mod de gandire.
                  De obicei viata bate filmul.

                  • La o baterie LAROM, dupa tragere poti s-o dispersezi ca sa nu pierzi toate masinile. Cu VB-ul e mai greu.
                    In ipoteza mea, nu era in discutie daca pierzi nava ci daca merita s-o pierzi doar pentru 2 lansatoare golite impotriva obiectivului.
                    Oricum ai da-o, sa pierzi timp cu reincarcarea manuala a lansatoarelor nu mi se pare o treaba OK.
                    Poate ca pentru tehnologia si conditiile anilor 80 ar fi fost dar acum mi se pare o risipa de timp pe care nu ti-o mai permiti.

          • Ar mai fi un aspect.
            Monitoarele noastre din perioada interbelica aveau montate artileria usoara si mitralierele pe suprastructura dintr-un motiv foarte simplu si practic.
            Logic, nivelul Dunarii este mai jos decat malul iar diferenta creste foarte mult cand sunt apele scazute.
            Ai nevoie ca atunci cand esti aproape de mal, mitralierele sa aiba un camp de tragere nelimitat spre uscat.
            Sunt poze de la aplicatii cand vedetele vin cu botul in mal iar mitralierele bat in mal, fiind amplasate prea jos.

  6. off topic – http://www.gazetanord-vest.ro/2019/08/gabriel-les-a-primit-o-vizita-diplomatica-sua/
    Vizita asta militaro-diplomatica arata ca:
    1. ceva se intampla si e nevoie de ajustari juridice, adica chestuni serioase (vezi si vizita/convocarea/sedinta de lucru a lui Iohanis in SUA);
    2. sa ma ierte ministrul apararii, dar constumul e putin cam … stramt si cam scos din … contextul militar. Remarcati diplomatul american? Parca aveam uniforme militare noi (de oras) pentru ostasi. Politicienii care-i reprezinta nu primesc nimic? Ca ne cam reprezinta peste tot si in toate structurile militare internationale … Nu o spun cu rautate, dar poate ar trebui, cumva, sa arate ca apartin apararii nu neaparat politicului, si ca moral/sufleteste etc sustin trupele romane armate si nu trupele romane de alegatori!
    Evident nu ma refer la uniforme militare, dar poate ca stilistii pot oferi alternative la vesnicul costum pe care barbatii romani il poarta peste tot (boteze/nunti/inmormantari/scoala/evenimente sociale etc, adica de fiecare data cand poporul considera ca tre’ „sa se imbrace frumos si sa arate bine sau ca sa arate bine”) si care intra pur si simplu in banal din cauza expunerii inadecvate
    Putina separatie – zic si eu … poate cladim o relatie mai apropiata intre armata si politic, sa ii fortam pe politicienii angrenati militar sa simta ca sunt parte a armatei si ca o reprezinta „trupeste” ca sa zic asa
    ???

  7. Interesantă fierătanie! Mă întreb dacă nu ar putea înlocui turela unui T55 și să poată lupta alături de infanterie?!

  8. A bit next to the main topic, but worth reading. More information at MSPO: https://www.defence24.pl/milowy-krok-programu-pirat-polski-system-przeciwpancerny-top-attack-defence24-tv
    Picture of a prototype that will not be at MSPO. Qualifying tests are ongoing: https://pbs.twimg.com/media/EC__glmXoAA_rcW?format=jpg&name=small

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *