Care estea cea mai bogata tara-bananiera, democratica, din lume?!? Evident ca Australia si cand spun ca este bananiera fac acest lucru tinand cont de structura economiei locale, bazata aproape in mod exclusiv pe exportul masiv de resurse naturale si produse agricole neprelucrate. Mai este Australia si o mare exportatoare de carne de vita sau oaie, dar in linii mari exporta, la fel ca si Romania, grau, rapita, porumb etc.
Minereuri de toate soiurile si gaze naturale lichefiate. Australia arata cum ar fi putut evolua o Rusie democratica, dar de cateva ori mai mare.
In fine, fiecare cu bananele lui, dar macar din punctul de vedere al structurii economice, Romania este peste Australia, iar o tara mica precum Cehia, muuuult mai avansata. Dar australienii au bani de n-au ce face cu ei si de aici probabil ideea nastrusnica cu submarinele construite la ei acasa, desi in acest caz ar trebui sa fim atenti la toate conotatiile termenului “construite”, pentru ca mai sunt si altii care scriu pe diferite produse “Made in Romania”, sa spunem, cand de fapt respectivul produs este 100% importat, la noi se face doar asamblarea finala.
Revenind la Australia si viitoarele ei submarine nucleare, recunosc ca m-am tot intrebat inca de la inceputul programului de inlocuire a navelor de clasa Collins de ce Canberra nu se orienteza spre submarine nucleare, iar acum mi-am primit si raspunsul: costurile enorme nu atat cu achizitia navelor ci mai ales cu operarea lor din baze australiene, iar daca mai aduci in discutie si asamblarea lor la nivel local ajungi la niste sume nemaivazute: 245 miliarde de dolari.
Dar aceste 245 de miliarde de dolari americani este putin probabil sa nu faca pui, iar suma sa creasca si sa tot creasca, asa cum se intampla mai mereu, mai ales in cazul programelor de o foarte mare complexitate.
Dar sa le luam pe rand:
- Primul submarin AUKUS va fi disponibil abia in primii ani ai celei de-a patra decade a acestui secol, dupa anul 2040 (cel mai devreme, sfarsitul anilor 2030), pana atunci se spera ca cele trei (poate chiar cinci) Virginia-class promise de americani sa-si faca veacul prin Australia;
- Principalul contractor va fi BAE Systems, reactorul vine de la Rolls-Royce, mare parte din sistemul de senzori, calculatoare, sonare, sistemul integrat de lupta etc vor veni se pare de la americani. Australienii vor ramane cu ce? Ce anume din noile lor submarine va fi fabricat local?
- Inca de la sfarsitul acestui an, militarii australieni vor participa la misiuni la bordul submarinelor americane si britanice, iar inginerii “cangurilor” vor vizita santierele navele britanice si americane, bazele navale, sa vada, sa ia notite si sa bage la cap.
- Dar daca primele submarine AUKUS vor ajunge in Australia abia dupa anul 2040, inseamna ca actualii ofiteri trebuie sa fie extrem de tineri ca sa mai prinda submarinele, iar inginerii cam la fel.
- Mai trebuie ca australienii sa investeasca zeci de miliarde in pregatirea bazelor si santierelor navale proprii, sa construiasca un santier naval pe modelul Barrow-in-Furness din Scotia, mai trebuie sa trimita studentii la facultatile de fizica nucleara, sa creeze o intreaga generatie de ofiteri, subofiteri, ingineri, muncitori calificati, sa investeasca in scule si utilaje cu totul necunoscute pentru ei. Si toate acestea pentru doar opt submarine? De remarcat ca submarinele nucleare nu sunt bunuri de export si Australia nu poate spera sa-si recupereze vreodata banii. Americanii si britanicii sunt puteri navale si au motivele lor strategice pentru sustinerea unei industrii pentru submarinele nucleare, dar australienii?
- Si ar mai fi de adaugat ca un ofiter-comandant pentru un submarin are nevoie de o perioada de formare de cel putin 15 ani. Asta daca tara sa are la dispozitie o flota de submarine pentru ca nu toti ofiterii unei promotii ajung comandanti de nava ci dimpotriva, prea putini dintre ei. Avem, asadar, nu doar un proces foarte lung ci, in acelasi timp, si unul competitiv si eliminatoriu.
Privind retrospectiv, la ofertele pe care Australia le-a avut, probabil ca cea mai buna era cea japoneza cu clasa Soryu (sau Taigei-class, succesoarea Soryu) si o sa ma explic. Japonia este o natiune oceanica si si-a construit submarine oceanice de mari dimensiuni, clasa Soryu fiind de fapt clasa cu cele mai mari submarine diesel-electrice din lume.
Mai mult decat atat, este o clasa matura, modernizata la intervale foarte scurte fata de alte marine militare si o clasa de nave care si-a dovedit eficienta in timp. In plus, ultimele doua nave din clasa (Oryu si Toryu) au fost dotate cu baterii Li-Ion care le asigura o mare autonomie sub apa.
De altfel japonezii au fost si cei mai transanti: navele vor fi construite in Japonia si cu asta basta. 12 submarine ultramoderne la un pret de jucarii, daca ne raportam la cele 245 miliarde de dolari. Cel mai probabil ca daca australienii ar fi luat in considerare oferta japoneza s-ar fi discutat despre noua clasa de submarine Taigei, nave care din standard dispun de baterii Li-Ion, adica un fel de sistem AIP diferit de cel german sau francez.
Si daca avem putina tinere de minte, atunci cand programul de inlocuire a submarinelor Collins a fost lansat (2010), costurile luate in considerare pentru 12 submarine Attack-class erau de 10 miliarde de dolari australieni, in 2016 cand s-a semnat acordul cu NG suma era deja de 50 miliarde de dolari locali. Discutam evident despre submarine clasice. Mai apoi, cand au inceput discutiile tehnice cu Naval Group (prin 2020), reprezentantul companiei franceze in Australia, John Davis, a fost foarte sceptic privind posibilitatile tehnice de implicare ale industriei locale in constructia navelor. Si, repet, discutam despre submarine clasice, nu nucleare.
Dar intr-un final, ce procent din viitorul SSN AUKUS va fi fabricat in Australia? Tabla? Nu cred. Si atunci cam care componente ar putea fi construite local prin transfer de tehnologie? Despre care 20 de mii de slujbe vorbeste presa australiana?
Cand eu sustineam pe acest blog ca australienii ar trebui sa se orienteze catre submarine nucleare este foarte clar acum ca nu prea stiam despre ce vorbesc, pentru ca la astfel de costuri, in cazul unei tari care nu are nici macar un reactor nuclear experimental pe teritoriul sau, o tara care nu cred ca are nici macar capacitatea sa produca un inginer in reactoare nucleare, ideea ca navele sa fie macar asamblate la nivel local pare nebunie, la fel ca si suma de 245 de miliarde de dolari, suma care in mod clar va creste in viitor.
Acest parteneriat in trei inseamna de fapt un singur lucru: britanicii si americanii construiesc navele si cel mai probabil ca australienii vor asambla si ei ceva, nu se stie sigur inca ce anume. Drept dovada BAE Systems – Marea Britanie anunta ca va angaja 10 mii oameni in Marea Britanie pentru a face fata cresterii comenzilor la submarine nucleare, un lucru care evident ca a luat printr-o totala, dar foarte frumoasa, surprindere conducerea companiei. Nu se astepta BAE Systems sa ajunga sa faca export de submarine nucleare nici in cele mai frumoase vise ale actionarilor sai. La fel si pentru Rolls-Royce, divizia de reactoare nucleare…
Ca sa ne facem o idee despre costuri, un submarin nuclear Virginia-class costa in 2019 cam 3,45 miliarde de dolari americani, iar un Astute-class in jurul sumei de 2,2 miliarde de dolari (2021). Si evident pentru toata lumea, australienii vor pune o suma considerabila in programul de dezvoltare al viitorului SSN, succesorul Astute-class, usurand astfel povara financiara pentru britanici.
GeorgeGMT