Romania a initiat sau a fost aproape sa initieze de-a lungul timpului patru programe de achizitii in domeniul apararii antiaeriene: modernizarea rachetelor cu raza medie de actiune, cel mai avansat dintre ele dar care s-a oprit cu achizitia unor baterii HAWK ramase nemodernizate, programele SHORAD/VSHORAD abandonate in conditii neclare inainte de semnarea contractelor si achizitia de rachete cu raza lunga oprita la faza de intentie.
Explicatia cea mai simpla ar fi lipsa banilor dar exista si multe puncte care nu au fost lamurite cum ar fi motivul pentru care modernizarea bateriilor HAWK a batut pasul pe loc atatia ani sau motivul pentru care contractele pentru rachetele cu raza mica au fost anulate la extrem de putin timp dupa ce au fost redactate, fiind mai greu de crezut ca taierea finantarii a fost o surpriza intervenita brusc.
Oricare ar fi explicatiile problema a ramas si s-a acutizat pe masura trecerii timpului, odata cu expirarea duratei de viata a tehnicii sovietice care a fost fie retrasa complet din dotare (S-15 Neva) fie revitalizata insa fara modernizari majore.
In momentul de fata Romania ar avea nevoie de inlocuirea completa a bateriilor S-75 ramase (o parte dintre rachete sint deja convertite in tinte), a complexelor SA-9/CA-95 si cel putin o modernizare radicala a SA-7/CA-94, daca nu se va opta pentru o racheta de alta conceptie.
Desi ceva mai noi si inca relativ eficiente complexele SA-6 si SA-8 vor trebui si ele fie modernizate, electronica, cel putin, fiind depasita moral fie, daca se considera ca lipsa pieselor de schimb va face nerealista orice prelungire a duratei de viata, inlocuite cu echivalente moderne.
Pe langa inlocuirea tehnicii vechi se ridica si problema dotarii celor doua fregate T22 care vor avea nevoie cel putin de un sistem de aparare apropiata, daca nu se poate spera la mai mult.
Cum preferintele Armatei pentru una sau alta dintre optiunile de modernizare raman deocamdata in ceata, desi in diferite momente s-a vorbit de MBDA Mistral si VL Mica (atat varianta navala cat si cea terestra), ne ramane doar sa speculam pe marginea sanselor pe care diferite sisteme le au de a intra in dotarea Romaniei.
Pentru o comparatie cat mai obiectiva am ales sa reprezint diagramele performantele dinamice (raza de actiune vs altitudine maxima) asa cum apar in sursele publice, evident diferite de cele pe care producatorii le comunica confidential potentialilor clienti dar care pot totusi oferi o imagine asupra diferentelor relative dintre ele.
Acolo unde a fost posibil am mentionat si pretul unitar al rachetelor (iarasi surse publice), de retinut ca anii de referinta ai contractelor difera si, pentru o acuratete mai mare, valorile ar fi trebuit corectate dar cum asemenea contracte sint rezultatul unor negocieri si preturile variaza destul de semnificativ.
Cifrele variaza in functie de surse, asa ca s-ar putea sa nu fie precise si au doar valoare orientativa.
Nu sint incluse preturile sistemelor de control sau senzorilor, le-am considerat ca pe niste investitii initiale si care influenteaza apoi doar prin costurile de intretinere, posibil semnificative, insa care nu pot fi estimate usor in timp ce pretul unitar al rachetelor influenteaza direct costul fiecarei trageri si este relativ usor cuantificabil.
Pentru inceput, o comparatie intre cele mai probabile variante pentru sistemele cu raza lunga de actiune:
Judecand dupa orientarea catre furnizori americani, Patriot PAC-2 ar avea cele mai mari sanse mai ales daca ar veni la pachet cu scutul ABM.
Cea mai mare problema ar fi ca versiunea PAC-2 nu poate proveni decat din stocurile utilizatorilor actuali, fiind scoasa din fabricatie la momentul acesta, avantajul fiind insa pretul de echipament uzat care are mai putina legatura cu pretul de productie.
In cazul achizitiei de sisteme noi, principalul candidat ar fi MBDA Aster-30, care ocupa si un loc central in oferta Bumar pentru Polonia, proiect la care este asociata si UTI Romania. Un punct in plus l-ar reprezenta si disponibilitatea MBDA de a oferi un transfer de tehnologie in tara cumparatoare, deocamdata oferta fiind facuta Poloniei.
Pentru MBDA cea mai mare problema ar fi ca Polonia sa decida achizitionarea de baterii Patriot la mana a doua, mai ieftine, din Germania si la un moment dat aceasta parea optiunea guvernului. Intre timp insa, odata cu oprirea iminenta a programului MEADS (dorit a fi inlocuitorul Patriot-ului PAC-2) Germania pare mai putin dispusa sa se desparta de bateriile existente si asta ar fi o sansa in plus pentru Bumar si MBDA.
Pentru Romania relatiile mai reci cu Franta ar putea fi un impediment sau dimpotriva, contractul ar putea fi privit ca posibilitatea unui pas inainte.
Cea mai noua versiune a Patriot, PAC-2 MSE se afla inca la inceputul intrarii in dotarea SUA, de unde si pretul unitar mare care insa va fi redus cu siguranta, in timp.
Un varianta surpriza ar putea fi IAI cu Barak-8, care concureaza si in Polonia, principala problema fiind ca racheta se afla inca in faza de testare.
A doua comparatie este intre sistemele cu raza medie de actiune:
Programul de modernizare al HAWK prevede aducerea sistemului la standardul XXI (produs in cooperare de Raytheon si Kongsberg), care poate fi privit ca un pas spre adoptarea viitoare a NASAMS II (Norwegian Advanced Surface-to-Air Missile System), care in momentul acesta foloseste rachete AMRAAM lansate de la sol, re-folosind aceeasi arhitectura electronica. In ciuda unor performante mai slabe in altitudine, sistemul a fost ales de Finlanda in dauna Aster, mai ales datorita pretului cat si a posibilitatii de a fi folosit intr-o retea dispersata.
Un plus al acestei variante ar fi posibilitatea de a refolosi rachetele AMRAAM aer-aer din dotarea Aviatiei care ar ajunge la limita perioadei in care pot fi folosite pe avioane supersonice, asta in cazul in care AMRAAM va fi racheta BVR al viitorului multirol.
O varianta mai eficienta ar putea fi adoptarea ESSM, un obiectiv recent al Kongsberg, care pe langa performantele superioare ar aduce Romaniei si avantajul posibilitatii modernizarii sistemului SA-6 cu aceeasi racheta, intr-un mod similar cu pachetul propus de compania poloneza WZU in colaborare cu Raytheon. Mai mult, dotarea si a fregatelor T22 cu ESSM ar simplifica enorm logistica si ar unifica dotarea Fortelor Aeriene, Terestre si Navale ale Romaniei.
ESSM pe un lansator SA-6 Sursa: www.wzu.pl
O alta posibilitate ar fi si cumpararea Spyder-MR, dezavantajul fiind lipsa integrarii cu bateriile HAWK existente si Romania ar ajunge sa aiba doua sisteme similare, in acelasi rol.
Urmatoarea comparatie este intre sistemele SHORAD:
Aici lupta s-ar duce intre MICA-VL si Spyder-SR, ambele sisteme avand avantajul refolosirii unor rachete aer-aer din dotarea Fortelor Aeriene. MICA-VL a fost, se pare, deja aleasa pentru dotarea atat a fregatelor T22 cat si a bateriilor SHORAD dar s-a renuntat la ambele contracte in conditii neclare.
Un dezavantaj al MICA-VL ar fi pretul destul de mare si acesta pare a fi motivul pentru succesul redus la export. Chile, care isi anuntase interesul cam in acelasi timp cu Romania, a descoperit ca are in dotare o racheta similara, Barak-1, si a renuntat la achizitie.
MBDA a anuntat la sfarsitul lui 2011 ca pregateste prima livrare pentru un client extern, posibil Oman.
Intre timp, Spyder-SR a castigat competitia din Singapore, in fata MICA-VL si SLAMRAAM si a fost cumparat deja de India pentru inlocuirea SA-8.
SA-8 desi este inca competitiv, ar avea nevoie de o modernizare a electronicii si, din cauza numarului mic de lansatoare din dotare si a lipsei de piese de schimb, ar putea fi totusi retras in curand.
Ultima comparatie este facuta intre sistemele VSHORAD:
Competitia este practic monopolizata de trei sisteme: Stinger, Mistral si RBS-70.
RBS-70 are ca avantaj sistemul inovator de dirijare laser, manual, aproape imposibil de bruiat -conform producatorului, SAAB- este insa mai dificil de utilizat si cere o pregatire foarte buna a operatorului. Varianta NG ar aduce posibilitatea de urmarire automata a tintei precum si posibilitatea de a opera pe timp de noapte.
Avand o greutate mai mare nu poate fi lansata de pe umar, este folosit un trepied special sau un lansator montat pe autovehicule sau nave.
Un avantaj distinct al RBS-70 este incarcatura de lupta cumulativa, mai eficienta impotriva unor avioane proiectate special pentru CAS, cum ar fi SU-25.
Stinger ar avea avantajul portabilitatii fiind si cel mai usor sistem dintre cele trei dar are dezavantajul unei incarcaturi de lupta reduse. Sistemul de ghidare in infrarosu nu este atat de dificil de folosit precum cel al RBS-70, are insa dezavantajul de a fi mai sensibil la contramasurile electronice.
Mistral are avantajele (si dezavantajele) auto-ghidarii in infrarosu similare cu Stinger insa cu dimensiuni mai apropiate de RBS-70, atributele unice fiind incarcatura de lupta de aproape trei ori mai mare decat a competitorilor precum si viteza mai mare deci si posibilitatea de reactie a tintei este mai scazuta . Are nevoie de asemenea de un lansator special in mai multe variante: trepied, montat pe autovehicule sau pe nave (Simbad/Tetral/Sadral).
Mistral a fost selectata pentru dotarea Romaniei la pachet cu sistemul SHORAD / MICA-VL, insa comanda a fost anulata in aceleasi conditii.
Concurenta poloneza este reprezentata de Grom, cu care CA-94 ar avea in comun descendenta, desi sistemul polonez este o adaptare a mai modernului Igla. A fost cumparat de Georgia si a avut se pare o comportare foarte buna in conflictul cu Rusia. Este probabil cea mai usoara cale de modernizare a CA-94 si colaborarea UTI – Bumar ar putea indica ca este o varianta luata in considerare.
Daca Romania isi va relua programele de inzestrare mergand pe aceleasi optiuni anuntate pana acum, ar rezulta o dotare cu Mistral (VSHORAD), MICA VL (SHORAD + T22) si HAWK XXI (posibil cu integrarea SLAMRAAM/ESSM). Interesul Romaniei in oferta Bumar/MBDA pentru Polonia ar putea indica alegerea ASTER-30 pentru bateriile cu raza lunga de actiune.
Daca insa contractele cu MBDA nu au fost anulate doar din cauze economice si se va face o noua selectie, atunci ramane sa imaginam o configuratie cu Grom (VSHORAD), Spyder-SR (SHORAD), HAWK XXI (sau Spyder-MR) si Patriot PAC2 (sau Barak-8).
Pe fregatele T22, in locul MICA-VL, s-ar putea adopta fie SeaRAM, fie Barak-1.
Surse:
cns.miis.edu/reports/pdfs/gorm_msl.pdf
newwars.wordpress.com/warship-costs/
forum.keypublishing.com/showthread.php?t=88940
www.bga-aeroweb.com/Defense/Evolved-Sea-Sparrow-Missile.html
www.saffm.hq.af.mil/shared/media/document/AFD-100128-067.pdf
www.indian-military.org/tag/beyond%20visual%20range%20(bvr)%20capability.%20mica.html
www.indiandefence.com/mirage-2000/
www.defenseindustrydaily.com/indias-fighter-upgrades-mirage-2000s-next-02891/
forum.keypublishing.com/showthread.php?t=35433
en.wikipedia.org/wiki/Crotale_(missile)
en.wikipedia.org/wiki/RIM-162_ESSM
en.wikipedia.org/wiki/Aster_(missile_family)
www.missilethreat.com/missiledefensesystems/id.41,page.4/system_detail.asp
www.designation-systems.net/dusrm/app4/pac-3.html
www.deagel.com/Anti-Ballistic-Missiles/Patriot-PAC-3_a001152003.aspx
www.deagel.com/Anti-Ballistic-Missiles/Patriot-PAC-3-MSE_a001152004.aspx
www.bga-aeroweb.com/Defense/Evolved-Sea-Sparrow-Missile.html
www.strategypage.com/militaryforums/7-2126.aspx
www.army-technology.com/projects/surface-launched/
www.rafael.co.il/Marketing/186-1367-en/Marketing.aspx
www.rafael.co.il/Marketing/186-704-en/Marketing.aspx
articles.janes.com/articles/Janes-Missiles-And-Rockets-2004/IRIS-TSL-enters-definition-phase.html
warfare.ru/?linkid=2301&catid=264
www.deagel.com/Surface-to-Air-Missiles/LFK-NG_a001103002.aspx
www.designation-systems.net/dusrm/m-174.html
www.defenseindustrydaily.com/finnish-army-buys-more-rbs70-manpads-02971/
www.defenseindustrydaily.com/the-egyptian-avengers-03935/
www.defenseindustrydaily.com/Land-Based-SM-3s-for-Israel-04986/
www.designation-systems.net/dusrm/m-161.html
www.fas.org/sgp/crs/weapons/RL33745.pdf
Vali
SA-8, avem putine! Dupa cate stiu au fost 16 sisteme, insa acum nu stiu cate mai sunt operationale. Nu cred ca vor fi modernizate, desi polonezii si le-au modernizat (exceptand rachetele). Posibil ca doar SA-6, din care inca avem destule, sa fie modernizate. Mistral si MICA VL, dupa cate stiu au fost amanate; a fost chiar si un scandal de presa atunci cand s-a anuntat posibila achizitie. Spyder, se poate integra la Aerostar, si se pare ca astia chiar au integrat cateva pe sasiu de ROMAN, exportate in Georgia; sisteme pe care rusii afirma ca le-au capturat in timpul razboiului ruso-georgian!!! Speram insa ca Bumar-UTI, sa aduca ceva bun si pe la noi! Proiecte au, dar asa cum este traditia la noi, urma alege. Adica EI….mama lor!
1. http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?146109-Photos-of-captured-Israeli-Spyder-AA-system-by-Russia-in-Georgia
http://pvo.guns.ru/book/cast/georgia_ru.htm
Intr-adevar a fost capturat un lansator Spyder pe sasiu DAC .Radarul nu .
2 .Complexele AA KUB au inceput sa fie scoase din dotare. Cateva, pentru inceput…
Aoleooo, ce m-as bucura sa scapam de ele si sa le inlocuim cu noutati! Care noutati insa!? Cu ce buget? Eeee, dar nu-i treaba noastra ci a lu domn Oprea, care deplange oricui vrea sa-l asculte, bugetul ala de 2, ceva la suta din PIB…Oricum, sa se duca naibii toata tehnica sovietica (si odata cu ea, toti capsomanii aia idioti…), m-am plictisit de reparatii, surubareli pe ici pe colo, mai un bec in plus, mai…dracu sa-i ia! Suntem prea saraci ca sa luam lucruri ieftine!
Si eu ma gandeam la fel, nu am mai vazut SA-8 prezentat in public de ceva vreme. Si totusi va trebui inlocuit cu ceva, si SA-6 la fel, nu cred ca se va putea ramane cu HAWK si (potential) MICA VL pentru ca nu au mobilitatea ceruta de Fortele Terestre.
Cam singurul sistem vestic similar cu SA-8 pe care l-am gasit ar fi Crotale (ca mobilitate si ghidare), asta daca nu cumva cerintele in ceea ce priveste sistemul de ghidare au fost schimbate si se va merge pe auto-ghidare in IR/RF. Recent Finlanda si Coreea de Sud au cumparat Crotale si exista inclusiv variante navale si cu lansare verticala, deci s-ar putea adopta si pe fregate, daca s-ar dori uniformizarea dotarii.
Pai si panaramele alea de HAWK-uri pe care le scoasera ieri la defilare sa inteleg ca sunt de butaforie, ca operationale canci…?
George, vad ca esti in tema…baga un articol despre cruda realitate a apararii antiaeriene a capitalei Romaniei, in momentul de fata, pentru ca pun pariu ca imensa majoritate a celor aproximativ 2 milioane de locuitori ai urbei lui Bucur habar n-au ca antiaeriana Bucurestilor e sublima dar APROAPE ca lipseste cu desavarsire…
Nu eu sunt cel in tema ci autorul articolului VALI, pe el trebuie sa-l rugam cu chestia asta.
Da, a ramas doar….Soseaua Antiaeriana…de nu i-or fi schimbat numele
Nu l-au schimbat. Acolo este inca sediul Diviziei 1 Dacica si tot acolo se fac antrenamentele pt parada militara.
Nu-s operationale, dar dau bine la Parada! Hmmm, belicoase, e? Dar cam atat! Au in intentie inca din 2005 modernizarea lor cu Raytheon si Kongsberg, si aducerea lor la standard HAWK XXI, precum turcii si altii. Nimic pana acum! Dar asa cum se zice, intentia conteaza, ca-n rest…Nu se fac trageri cu ele ci doar exercitii! Si cu ce naiba sa traga fiindca dupa cate stiu, rachetele sunt cam expirate; olandezii au scapat rapid de ele -baieti destepti! O fi costand mult dezansamblarea lor? Poate le donam si noi la randul nostru, cu conditia sa gasim fraieri mai…fraieri ca noi!
Varianta HAWK modernizate sta sigur in picioare pt viitor. Respectivul batalion se antreneaza fara trageri de lupta, dar pare sigura pastrarea rachetelor in dotare si modernizarea lor. Acum cred ca varianta cu Patriot PAC 2 este un pic mai probabila, insa depinde si de alegerea Poloniei. Intradevar programul MEADS pare blocat. Eu personal as prefera o dualitate intre Aster 15 si 30 asta si datorita faptului ca mentenenta si piesele de schimb sunt practic la fel. Aster 30 avand doar motorul mai mare.
In privinta Shorad/VShorad sper ca colaborarea cu MBDA pentru VL MICA mai ales sa fie continuata. Acuratetea sistemului fiind remarcabila. In testele de dinaintea intelegerii cu Romania VL MICA reusise sa intercepteze 3 din 3 rachete de croaziera…destul de impresionant. Nemaivorboind ca si fregatele ar putea folosi acelasi tip de racheta si au o mobilitate foarte buna.
Da, depind destul de multe de alegerea Poloniei, au cerinte similare cu ale Romaniei, insa daca noi dam „reject” la tot ce inseamna MBDA atunci ramane PAC-2 cea mai probabila varianta. Alternativa ar fi Barak, au atat o versiune cu raza lunga cat si una cu raza medie de actiune.
O chestie interesanta cu MICA VL e ca desi se spune ca are performante foarte bune, nu a fost exportata de loc (abia acum se anunta un contract in derulare cu un client necunoscut) si asta cel mai probabil din cauza pretului.
Inca sper la ceva mai puternic pentru fregate desi toate informatiile indica dotarea cu aceeasi racheta ca a complexelor SHORAD.
Problemele MBDA in Romania s-ar putea sa fie si de natura politica, insa si pretul este un criteriu. sper sa avem VL MICA…
Sper sa nu aiba aceeasi boala ca Rafale!
Daca pretul este rezonabil, ar fi o alegere excelenta. Daca ne uitam insa la ce preturi au avut ultimile contracte incheiate de MBDA, cu grecii si indienii, atunci rezulta ca MICA ar costa la fel sau chiar mai mult decat concurenti din alta clasa, cu performante mai bune (SLAMAAM, ESSM).
De fapt nici nu ma mir ca HG-ul prin care Romania cumpara MICA a fost trecut la secret, cazul a fost trecut cu vederea pe motiv ca SRS spunea (si) niste aberatii si nimeni nu a mai cercetat si sa fi facut publice detaliile contractului, ce versiune, cate bucati si mai ales ce pret. Probabil ca am fi avut o surpriza de statea mata-n coada…
Cum bine a zis George GMT, francezii procedeaza ca si cu Rafale, ar vrea sa vanda dar daca te „miros” ca nu ai incotro, ca pe indieni cu upgrade-ul Mirage2000, sau ca ar fi o preferinta politica la mijloc, ca in cazul marocanilor cu Rafale si, de ce nu, al romanilor cu MICA/Mistral, atunci cer niste preturi nesimtite.
Cateodata le merge, vezi indienii, dar cateodata nu, vezi marocanii si romanii. Noroc ca in cazul nostru, in ultimul timp nu mai e vb de vreo „relatie speciala”…
Daca nu am prefera siguranta unor „vechi prieteni” – a se citi IAI/Rafael – care oricum ne-ar oferi conditii mai bune (varianta cea mai probabila in cazul in care MICA a fost anulat complet nu doar amanat), atunci poate ar trebui sa incercam sa luam licenta pentru Umkhonto.
Se zvonea prin anii ’90 ca Denel ar fi vrut o cooperare cu romanii, acum sint in discutii cu brazilienii, poate ar fi cazul sa ne gandim la asta.
Supun atentiei dumneavoastra RBS-23 http://www.army-technology.com/projects/bamse/
Avantajul principal al sistemului e costul redus (mai ales al rachetei). In plus are si versiune navala.
Multumim pentru idee, BAMSE ar fi fost intr-adevar o alternativa foarte interesanta la HAWK (nu sint insa sigur de avantajele/dezavantajele CLOS vs SARH) iar daca suedezii l-ar fi montat pe o platforma autopropulsata ar fi fost un inlocuitor ideal pentru SA-8, un fel de Crotale de altitudine mare.
Pare a fi insa foarte specializat, proiectat conform cerintelor Suediei, un super-SHORAD static. Daca este comparat cu concurenta SHORAD, racheta in sine ar trebui sa fie mai ieftina decat cele auto-ghidate in IR dar BAMSE are in plus un radar de conducere a focului care creste pretul sistemului si il poate transforma intr-o tinta (statica).
In plus, nu am gasit nici o referinta la numarul maxim de tinte pe care le poate angaja concomitent, as zice ce este vb de una singura in timp ce sistemele SHORAD IR pot angaja un numar de tinte limitat doar de numarul de rachete ale lansatorului.
Pentru SHORAD se pare ca se prefera o solutie IR si cum deja avem HAWK (cu toate problemele lui) la care nu se va putea renunta fara un scandal monstru, mai ales ca are sanse de dezvoltare, nu stiu cum ar putea fi inlocuit de BAMSE.
Tare ma tem ca o sa avem doua sisteme scumpe si doar semi-functionale. Si cu numar redus de rachete. HAWK-ul e totusi de o varsta cu MiG 21 (ca si conceptie).
Partea buna la BAMSE (sau Crotale, care merge pe acelasi principiu) e ca-i ieftin si rachetele in sine sunt mai ieftine decat MICA. Asa stii ca, in orice context, ai un sistem capabil sa dea jos un avion.
Intr-adevar, buna observatia, HAWK-ul in versiunea cumparata este destul de vechi si nu am reusit inca sa-l „Lancer-izam”.Chiar si upgradat la versiunea XXI, practic prea putine componente vor fi pastrate, majoritatea vor fi inlocuite (mai putin rachetele, care oricum trebuie revitalizate). Deci nu cred ca vom face mare economie prin upgradarea unui sistem second hand vs cumpararea unui SLAMRAAM nou.
Cat despre BAMSE/Crotale, par a fi foarte bune pentru apararea unui anumit obiectiv fix (in raport cu lansatorul) atat timp cat radarul de urmarire incadreaza tinta. Probabil ca Romania merge mai mult pe auto-ghidare IR in ideea ca ar da rezultate mai bune in relief accidentat.
Atat timp cat nu stim exact in ce scop / rol vor fi folosite, totul e o presupunere.
Eu as incepe cu definire sistemului AA util, functie de necesitatile tactice. Din acest pdv exista sisteme pentru acoperirea AA a teritoriului si obiectivelor si sisteme AA ale trupelor, care includ sistemele AA ale trupelor terestre, aeriene si navale.
Acum sistemele AA cu bataie redusa si mica V/SHORAD sunt eficace impotriva mijloacelor aeriene care strapung linia de contact la joasa inaltime, au o mare viteza de reactie, sunt portabile, transportate pe sasiu de MLI, TAB sau autoturism, ceea ce le permite o mascare eficace. Insa datorita bataii mici e necesara realizarea unei structuri greoaie bazate pe esalonarea lor in adincime. Ele corespund nevoii trupelor terestre incepind de la esalon companie in sus, de a-si proteja PC-urile, gruparile de lovire sau de contra-atac ( cu blindate in general), punctele obligate de trecere ( poduri ) sau sectoarele de fortare ale cursurilor de apa. Pistele de decolare-aterizare, impreuna cu celelate elemente de dispozitiv sunt aparate cu aceasi categorie de mijloace AA. La esaloane tactic-operative, elementele de dispozitiv ale trupelor, numeroase ( raioane de concentrare ale brigazilor de blindate sau infanterie ) si intinse pe suprafete mari, necesita sisteme AA cu bataie medie.
Pentru acoperirea teritoriului si porturilor in care-si are bazele marina militara sunt utilizate de regula rachetele AA cu raza medie si mare de actiune. In plus se stabilesc si aliniamente de introducere in lupta ale celor din urma, in situatia in care au capacitati anitibalistice.
Avind aceasta introducere puteti incepe lectura materialului in sine. Dupa parerea mea, achizitia MBDA Aster-30 este exclusa datorita existentei SM-3 la Deveselu. http://www.corectnews.com/politics/international/scutul-antiracheta-francez . In rest, orice este posibil.
Corect,
Este foarte posibil sa mergem pe mai multe game de produse de la Lockheed/US, de la multirol si radare, la rachete, vedete purtatoare gen AEGIS si pana la TAB-uri… S-ar putea ca aceasta firma sa fie marele castigator, ne place sau nu…
Multumesc pentru completare, intr-adevar ar fi fost utila o explicatie asupra doctrinei pe baza careia se folosesc sistemele SAM in Romania, din pacate nu am cunostiinta de noile (daca au fost modificate) concepte adoptate de Romania in domeniu, tehnica aflata acum in dotare fiind proiectata conform doctrinei sovietice si nu am vrut sa speculez.
Referitor la problema achizitionarii Aster-30 concomitent cu instalarea scutului de la Deveselu, recunosc ca nu am inteles legatura, atat timp cat Romania are nevoie de rachete AA cu raza lunga si SM-3 – fiind o racheta ABM dedicata – nu ne poate folosi in domeniul asta. Singura legatura ar fi posibilitatea ca americanii sa aduca baterii Patriot pentru apararea AA a bazei si care sa fie operate in comun cu romanii iar dupa o perioada sa fie transferate pentru un pret scazut.
Cat despre Aster-45, sau Aster-30 Block 2, ar putea fi la fel de diferita de Aster-30 cum si SM-3 difera semnificativ fata de SM-2ER, desi la exterior arata similar. In plus, conform specificatiilor anuntate, Aster 45 (alt. max. 60km) nu va putea concura cu SM-3 (alt. max. 150-250km) si nici macar cu THAAD (alt. max. 150km).
Cred ca ar fi mult mai util pentru armata romana sa ia aminte la proiectele avangardiste de genul celui propus de Marius, in loc sa viseze ca va primi vreo licenta de cai verzi pe pereti, pe care azi fara o gramada de bani nu e nimeni dispus s-o dea.
1. Exista citeva sute de rachete Volhov ale caror motoare functioneaza cu UDMH- dimetil hidrazina nesimetrica ((CH3)2NNH2 ), carburant utilizat pentru prima data de germani pe Messerschmitt Me 163B ( B-Stoff ) si 20-28 % tetraoxid de azot ( N2O4 ) + 73-80 % acid azotic (HNO3) in calitate de oxidant. Proportie carburant/oxidant = 1/3. Viteza de ardere = 1.675 m/s, impulsul specific = 277- 323 secunde. Desi toxici si corozivi, ambii compusi sunt usor de fabricat, de manipulat ( -42 C, inghet si + 86 C, fierbere ) si stocat. Intrucit alimentarea rachetei se face inainte de lansare, rezervoarele nu au fost corodate.
2.Amintesc doar ca in perioada 8 iunie 1959-24 octombrie 1968 SUA au testat in cadrul a 199 zboruri avionul hipersonic experimental X-15, cintarind 15.420 kg, din care rezerva de combustibil era de 9.265 de litri ( 3790 litri oxigen lichid si 5469 litri NH3-anhidrida amonica ), propulsat de motorul racheta XLR-99. Tractiunea motorului era de 23.170 kgf, cu un consum de 6.000 de litri/min si o durata de functionare de 80-110 secunde. Pe 22 august 1963, pilotul Joe Walker a iesit cu X-15 in spatiul cosmic ajungind la inaltimea de 107.920 m. Profilul de zbor pentru atingerea plafonului balistic includea, dupa largarea de pe sub aripa avionului purtator B-52, o panta de urcare de 38-42 de grade, utilizind in prima sa parte si portanta asigurata de cei 18,6 m patrati ai aripii. Viteza ascensionala maxima imprimata era de 960 m/s, viteza de indicata era 6.100 km/h, inaltimea la care motorul se oprea fiind de 60-62.000 m. De la aceasta inaltime, avionul urca din inertie prin atmosfera rarefiata pina la peste 100.000 m.
3.Aeronava SpaceShipOne ( SS-1 ) realizata de el din materiale composite si propulsata de un motor racheta, reusind urce pe 4 octombrie 2004 sa atinga la inaltimea de 112.000 m. Ca si X-15, ea era pilotata, fiind lansata de la inaltimea de 13.500 m de la bordul unui avion purtator cu fuselaj dublu White Knight, special construit in acest scop. Doar o foarte mica parte din elementele de rezistenta ale SS-1 sunt realizate din aluminiu, restul fiind construite din materiale compozite intarite cu fibre de carbon. Fibrele carbonice sunt structuri alotrope ale moleculelor de carbon, de 3 ori mai rezistente decat kevlarul sau alta combinatie antibalistica utilizata in prezent, dar si mai usoare si mai flexibile decat acestea. Tehnologia poliepoxy utilizata la constructia lui SS-1 are la baza combinarea a cel putin 2 substante chimice diferite de tip polimeri. Una dintre acestea este neaparat o rasina sintetica, pe post de liant iar celelalte avind rolul de a intari structura materialului compozit astfel rezultat. Rasina este un monomer sau un lant scurt de polimeri, terminat la ambele capete prin compusul epoxid ( eter, continind un atom de oxigen cuplat la 2 radicali acrili ). Hybtonita este o rasina din familia fibrelor carbonice, utilizata de firma Amroy Europe in realizarea materialelor compozite, sporind cu 30% rezistenta acestora. Ea a fost sintetizata pentru prima oara la centrul de nanostiinta de la universitatea Jyvaskyla din Finlanda si este utilizata si la confectionarea palelor turbinelor eoliene, a croselor de hochei si a placilor de surf. Spre deosebire de fibra de sticla, prin fibra de carbon undele radio nu se propaga, ci se disipa, protejand echipamentele electronice ale navei de impulsurile electromagnetice.
Insa cea mai importanta inovatie este aceea ca SS-1 utilizeaza efectul aerodinamic al „mingii de badminton” utilizabil doar in cazul reintrari in atmosfera din zborururile suborbitale, fundamentat teoretic inca din 1979 de prof. Mark Peastrel si Rosemary Lynch, de la universitatea Vilanova din Pennsylvania. Rutan a proiectat aripa lui SS-1, pe care sunt montate si ampenajele verticale, astfel inca ea sa se roteasca 90 de grade in sus, creind o configuratie optima care produce o rezistenta la inaintare mai mare, fara o incalzire cinetica semnificativa pe timpul reintrarii in atmosfera. Motiv pentru care pe SS-1 nu a fost instalat nici un fel de scut termic.
Configuratia aceasta, neavind o forma aerodinamica, permite ca efectul de frinare ca urmare a frecarii cu moleculele de aer sa inceapa sa se manifeste de la inaltimi mai mari, in paturile rarefiate ale atmosferei. Totodata ea stabilizeaza in mod automat aeronava pe traiectoria descendenta, astfel incit pilotajul devine mult mai sigur decit in cazul avionului X-15. Rezultatul e acela ca SS-1 intra in straturile dense ale atmosferei care incep de la 40.000 m, cu o viteza de maxim 2-2.5 Mach.
SS-1 cintareste gol 1.300 kg si complet echipat 3.600 kg. Motorul racheta al SS-1 care dezvolta o tractiune de 7.500 kgf este unul hibrid, utilizind o combinatie de combustibil solid ( HTPB ) si oxidant lichid ( N2O ). Avantajul utilizarii combustibilului solid la motorul SS-1, este acela ca a eliminat rezervoarele sub presiune, turbopompele si ventilatoarele de omogenizare existente pe avionul X-15. Cit priveste N2O, acesta nu este coroziv, se stocheaza la temperatura de 17 grade Celsius si la presiunea de 42 de atmosfere, iar amestecul cu HTPB nu este hipergolic.
Dupa 76 de secunde de functionare a motorului, SS-1 a urcat pe o panta inclinata la un unghi de 60-80 de grade, cu o viteza verticala maxima de 416 m/s, o viteza indicata de 3.518 km/h ajungind la inaltimea de 65.000 m. De aici si-a continuat zborul din inertie, atingind plafonul balistic de peste 100.000 m. La reintrarea in atmosfera, materialele compozite ale SS-1 si-au demonstrat utilitatea rezistind cu succes la virful de suprasarcina de 5 G la care au fost supuse la inaltimea de 32.000 m.
4. Se poate usor observa ca intre 10.000 si 40.000 m, atmosfera este suficient de rarefiata pentru a permite accelerarea unor vehicule hipersonice pina la valori ale vitezei care sa le permita continuarea din inertie a zborului pina in spatiul cosmic. Mai mult decit atit, teoretic, peste inaltimea de 30.000 m, un vehicul hipersonic are avea posibilitatea sa accelereze pina la viteza de Mach 24, necesara plasarii lui pe orbita.
De aceea o alta varianta de propulsie decit motorul racheta, ar fi motorul ramjet, o versiune a motorului turboreactiv la care treptele de compresor si de turbina au fost eliminate, comprimarea aerului fiind realizata dinamic intr-un dispozitiv de admisie special. Acest motor poate realiza accelerarea navei pina la viteze similare celor atinse de X-15 ( Mach 5-6 ), functionind pina la inaltimea de 40-50.000 m. Graficele si diagramele arata ca de la Mach 0.5 motorul ramjet incepe sa functioneze intermitent, dezvoltind o tractiune foarte mica, astfel ca abia peste 1.000 km/h regimul sau de lucru devene stabil. Chiar si la aceasta valoare, viteza este prea mica pentru a asigura raportul optim de comprimare, necesar amestecului de aer si kerosen sa arda stoichiometric, randamentul sau fiind mult inferior celui al motorului turboreactiv. La viteze cuprinse intre 2 si 3 Mach, eficienta ramjet o depaseste pe cea a motorului turboreactor, acest motor fiind initial proiectat sa functioneze pina la Mach 6. Spre deosebire de motorul ramjet, la care combustibilul este injectat in fluxul de aer din camera de ardere la viteze subsonice, la motorul scramjet gazele arse sunt din nou accelerate in ajutajul ingustat al dispozitivului de evacuare ( avind loc un fenomen similar postcombustiei la motorul turboreactiv ) pina la viteze supersonice.Dincolo de Mach 6, pierderile de presiune din dispozitivul de admisie datorate undelor de soc generate in dispozitivul de evacuare al gazelor arse, sunt atit de mari incit aerul este evacuat din camera de ardere cu viteza subsonica, rezultind o scadere a randamentuui, o crestere a temperaturii si topirea dispozitivului de evacuare sau a camerei de ardere. Un alt impediment este acela ca pentru a porni, motorul ramjet are nevoie un impuls realizat de o racheta de start care sa aduca vehiculul supersonic la o viteza superioara lui Mach 1.
Acest motor este in productia de serie inca din anii `80, tehnologia fiind accesibila. Ma refer la racheta ruseasca P-800 Oniks cintarind 3.000 kg, avind raza de actiune de 300 km, viteza de croaziera de Mach 2.5 (2.988 km/h ) si viteza maxima de Mach 3 (3.585 km/h). Motorul ramjet francez DEFA/ONERA NA-250, montat pe racheta PARCA a atins Mach 3 la testele realizate in 1957 la CERES (Centre d’Essais et de Recherches d’Engins Spéciaux), iar cel Onera Stataltex, se presupune ca a zburat cu Mach 5 inca din 1962. Programul francez de cercetari in domeniul propulsiei hipersonice avansate, finalizat in 1999, a condus la realizarea rachetei ASMP-A ( Air-Sol Moyenne Portée) care echipeaza avioanele Mirage 2000NK3 si Rafale, rezultata din perfectionarea versiunii initiale ASMP. Mentinind aceasi masa ( 800-1.000 kg ) si viteza de croaziera de 3 Mach, raza sa de actiune a crescut de la 300 la 550 km. Pentru comparatie, racheta ruseasca P-800 Oniks cintareste 3.000 kg, avind raza de actiune de 300 km, viteza de croaziera de Mach 2.5 (2.988 km/h ) si viteza maxima de Mach 3 (3.585 km/h). Proiectul Lea, a fost inceput de MBDA/ONERA in 2003 si va conduce la testarea un vehicul hipersonic, cu viteze de Mach 4-8, in 2012. Standul de incercari al ONERA (Office National d’Etudes et Recherches Aérospatiales) de la Palaiseau, include echipamente de testare de ultima generatie, printre care si tunelul aerodinamic hipersonic F4 care permite testarea functionarii motoarelor scramjet la viteze de Mach 8-12.
5. Mig-21 nu mai poate fi folosit ca avion de vinatoare, dar poate fi adaptat similar lui Lockheed D-21. Conceptul de bombardier aerospatial a fost creat de Eugene Albert Sanger in anii `30, odata cu teza sa de doctorat, sustinuta la universitatea din Viena. http://www.corectnews.com/scit/stiinta/navete-aero-spatiale-1
Azi lucrul acesta este posibil si partial realizat de catre SUA si probabil ca si de altii :
http://www.corectnews.com/scit/stiinta/americanii-reproiecteaza-planorul-orbital-hipersonic-htv-2
Foarte interesanta expunerea…
Am impresia ca confundati ajungerea in spatiul cosmic cu ajungerea pe orbita. Diferenta este ca pentru a fi pe orbita iti trebuie si altitudine, si viteza. Pentru a ajunge in cosmos, iti trebuie doar altitudine – dar vei cadea inapoi pe Pamant destul de repede si fara a te fi deplasat foarte mult. Pentru a lansa un bombardier spatial de dimensiuni modeste e nevoie de o racheta spatiala in toata regula: http://2.bp.blogspot.com/_HkkJKGa-ZX8/TTMZrLOLwzI/AAAAAAAAAcg/KMrsD5jBT98/s640/pict_h2b_1_e.jpg ; pentru a atinge doar spatiul cosmic, pot fi folosite mijloace mult mai modeste (a la SS-1).
De asemenea, pentru a te intoarce din spatiul cosmic nu e neaparat nevoie de scut termic; daca in schimb esti pe orbita (sau pe aproape, ca bombardierele spatiale) e musai nevoie de un scut termic.
Daca e sa discutam despre MiG 21, poate o conversie la UAV (cum au facut americanii cu QF-4, etc) ar fi un punct de plecare mai bun pentru o discutie.
Interesant articolul.
Interesante comentariile.
Numele articolului era mai potrivit „Variantele pseudo-SAM ale Romaniei: analiza
melancolica”
„Dupa 20 de ani”, timp in care nu cumparara si nu modernizara nimic, ne trezim ca se dusera
si rachetele alea sovietice. Ce surpriza, Domle!
Adicatelea, eu unul nu m-as fi asteptat. Nu stiu daca vreunul din sutele de generali, hai sa
le zicem ‘romani’, se astepta la asa ceva…probabil i-a luat pe neasteptate ca si zapada in
Decembrie…
Deci foarte frumos, vrem (si) aparare AA, dar de unde iau astia banii sa le inlocuiasca pe
toate acum? Ca cica nu au bani?! Ma rog, pt asfaltari cu firmele de partid, agentii
guvernamentale, intermediari intre hidrocentralele lui Ceausescu si consumatorul final,
scene din scanduri de 70.000E, pt astea mai sunt bani.
Hai sa facem un sumar cu ce am inteles eu…
*Volkov – asta nu mai e SAM, poate doar tinta…
*SA8 – putine si nu se mai modernizeaza, mor incet
*Kub – din astea avem mai multe, le scot din dotare incet incet…din moment ce n-au bani sa
cumpere altele noi, nu ma prind de ce nu incearca o modernizare, o fi celebra gandire
strategica romaneasca?
*CA94/95 – ultima modernizare prin 93/94. Intre timp au inceput sa expire si nu mai fac
trageri cu ele ca-s periculoase. Dezavantajele IR(unghi fata de soare, contramasuri).
*GDF003 si Gepard – astea-s tunurile sanatoase, basic but effective.
*STAR80L? – parca avea si o varianta SAM(anti-elicopter?) – moare in stadiul de prototip?
*HAWK – cumparate de ani buni, lesina babele la parade de fioroase ce sunt.
In rest exprirate fizic si moral. Upgradate in 2030?
Flota are mitraliere, AK-726/AK176 si AK-630. Si Strela pe umerii marinarilor.
Noroc ca am intrat in NATO, e recesiune si nu-i arde nimanui sa se amuze cu Bucurestiul.
Ca nu intreb cu ce e aparat Bucurestiul acum. Nici Constanta-Mangalia-Cernavoda, sau
Galati-Braila.
Intrucat TOATE sunt duse fizic si moral, sunt curios cand si cu ce le inlocuiesc.
Cu ce bani.
Pe net preturile sunt diverse, dar asa orientativ merge, cam astea sunt scorurile:
SAMP/T Battery: ~$400-450 million for radar, command systems, 6 launchers, & 96 Aster 30
missiles – (based on costs of similar systems & Aster missile)
Aster 30 SAM : ~$2.5 million – (based on Aster 15 cost & similar weapons)
Aster 15 SAM: $1.25 million – (based on this info)
Improved Patriot (PAC-2+) Battery: $350-400 million for radar, control systems, 4 launchers,
& 32 GEM-C/T missiles – (rough estimate based on below)
NASAMS II: ~$165 million per fire unit – (based on Finnish contract)
SLAMRAAM: $1.55 million per missile, including provisions to mount system on fixed or mobile launch units – (based on UAE sale)
RIM-116B RAM Block IA: $950,000 – (based on Egyptian order)
RAM Block 1A CIWS: $30 million for Mk.31 launcher & 21 missiles – (based on missile and
launcher costs)
SeaRAM CIWS: $25 million for automated launch system & 11 missiles – (based on Phalanx Block 1B and RAM missile costs)
Spyder-SR SAM Battery: $35-40 million for radar, command unit, 4 quad launchers, 32 missiles – (based on Indian buy)
Mica AIM: $1.5 million
Avem nevoie de baterii long range (ASTER30/PAC2+ ?)
Avem nevoie de baterii medium range(HawkXXI/NASAMS ?)
Mijloace mobile (Crotale NG/HUMRAAM?)
Short range(VL-MICA/Spyder/Mistral/STAR80L/CA94 modernizat ?)
La scorurile de mai sus, astea costa miliarde.
Ca sa mentii armata echipata trebuie sa faci achizitii anuale de armament, nu sa le lasi pe
toate sa cada vreo 20 de ani si dupa aia vezi tu.
Asa ca sunt curios la cat se poate renunta…
Dispar rachetele, raman generalii, le platim pensii bune, ca au ‘aparat’ tara…
Tragem tare cu Deveselu, ne apara americanii.
Probabil or sa revitalizeze HAWK.
Tunurile si mitralierele AA, astea-s de baza, de astea ne mai permitem.
ASTER30/Patriot nu cred, ca vreo 2 baterii costa miliardul.
Se agita ceva colaborare cu Polonia, probabil polonezii o sa si le cumpere, noi o sa facem
poze la prototipuri la Expomil si o sa comentam pe bloguri.
Programe peste programe, nu vad achizitii.
In rest, citesc cu placere despre evolutia mijloacelor AA la ALTII.
Cum ALTII reusesc sa-si mai cumpere, recesiune sau nu.
O fi pt ca sunt patrioti si isi vad interesul national?
Ca nu ma prind, ceva le lipseste romanilor…
http://ro.wikipedia.org/wiki/For%C8%9Bele_Aeriene_Rom%C3%A2ne
http://ro.wikipedia.org/wiki/RIM-161_Standard_Missile_3
o fi de bine!o fi de rau!cine stie!
Am motive sa cred ca sistemul de aparare ce va fi instalat la Devenselu reprezinta un obiectiv militar de extrema valoare atit pentru US cit si pentru NATO iar integritatea acestuia va fi aprata de o varietate se sisteme si retele al caror rol esential va fi aparatea integritatii sistemului Scut si indirect integritatea perimetrului . Aceasta aparare va fi responsabilitatea US si nu cred ca se va delega . Ca urmare o multime de sisteme si retele vor fi implementate pe teritoriul Romaniei iar unele dintre aceste sisteme vor fi si SORAD …probabil sisteme Patriot . Romania are ocazia sa obtina un grad de protectie fara sa faca prea mare efort militar sau financiar iar aceasta va crea o alternativa a procurarii aditionale de tehnologie similare si de a extinde perimetrul si obiectivul de aparare al Romaniei .
Nu cred ca lucrurile stau asa, din urmatoarele motive:
1. Instalatia de la Deveselu este a SUA, nu are nici o legatura cu NATO.
De altfel, ideea Scutului a fost criticata Europa de Vest. Sarkozy:”Deployment of a missile defense system would bring nothing to security … it would complicate things, and would make them move backward,”.
Solutia NATO este un ipotetic Scut in care sa fie cooptata si Rusia, a fost pus pe masa doar ca alternativa la propunerea americana, sansele sint foarte slabe sa se intample.
2. Conform acordului semnat intre Romania si SUA, integritatea perimetrului este responsabilitatea Romaniei iar SUA nu s-a angajat la nimic mai mult decat instalarea si operarea SM-3.
3. Avem motive sa credem ca SUA nu va dori sa contribuie in mod gratuit la cresterea capacitatii anti-aeriene a Romaniei, exemplul Poloniei fiind clar: SUA au trimis o singura baterie Patriot doar ca urmare a conditionarii de catre polonezi a semnarii acordului pentru Scut, SUA a dat clar de inteles ca nu a fost propunerea lor.
Pe langa faptul ca a fost trimisa o singura baterie, mai mult ca un gest simbolic, acesta fiind suficienta doar pentru apararea unei zone punctuale, nu este nici macar operationala sau legata in sistemul de aparare polonez:
„…emphasized that the rotations will be solely for training and exercises and would not add to Polish air defense capabilities, and Maj Gen Schafer reinforced the point made by the interagency cleared Patriot non-paper that the Patriot battery would not be operational at any time. The U.S. delegation asserted that the U.S. is committed to doing quarterly rotations in Poland through 2012. However, it was made clear that training opportunities would be limited to basic familiarization training due to current disclosure restrictions unless Poland decided to buy Patriot systems.”
http://www.guardian.co.uk/world/us-embassy-cables-documents/234255?INTCMP=ILCNETTXT3487
Pe scurt, nu e bine sa ne facem iluzii, nu vom primi nimic gratis iar apararea anti-aeriana este responsabilitatea Romaniei, asa cum e si normal.
Dupa cit inteleg eu acest proces de negociere initiala ( incalzire ) delegatia Poloneaza nu afost pre bine pregatita si nu a avut niste alternative constructive iar grupul US a fost foarte evaziv si business like iar acest aspect a permiat ..adica au intins o momeala subtila de a oferii sansa integrarii sistemelor in conditia in care Polonia cumpara echipament Patriot ( in conditia in care Congresul Am aproba acest transfer tech , si ca nu ar fi chiar o problema cu acesta aprobare in conditia acordilui deja semnat ) . US a jucat excelent si mingea e in curtea polonezilor iar Polonoia va trebui sasi asigure singura apararea blah , blah , blah …conform cerintelor NATO iar in cazul ca hotarasc sa cumpere ech Am , se vor face facilitari . Excelenta vinzare . Exellent sales pith !!!.
ps Cind a devenit Franta membra NATO ?
1949. Este unul dintre membrii fondatori ai NATO.
In 1966 s-a retras din structurile de comanda ale NATO dar a continuat sa colaboreze (daca imi amintesc bine, ne-am bucurat ca Franta a avut un cuvant de spus in privinta aderarii Romaniei la NATO) iar in 2009 s-a intors ca membru cu drepturi depline.
Cat despre Polonia si Patriot, in continuare ei trebuie sa isi cumpere bateriile anti-aeriene si sa nu astepte sa le vina pe gratis. Si noi la fel.
Franta retrage din dotare bateriile HAWK, urmand a fi inlocuite cu SAMP/T care utilizeaza rachetele Aster-30.
Ultima lansare a unei rachete HAWK inaintea retragerii a facuta pe 29 Martie.
Spania, Italia, Romania (neoperationale), Grecia, si Turcia raman statele NATO care mai folosesc HAWK. Articolul original le mentioneaza doar pe primele trei:
http://www.defense.gouv.fr/terre/a-la-une/hawk-le-dernier-tir-de-l-armee-de-terre
SURFACE-TO-AIR
Date Posted: 27-Jul-2009
Jane’s Missiles & Rockets
–––––––––––––––––––––––––––
Romania reveals VL MICA order
Doug Richardson
Romania has announced that it will be the launch customer for the land-based version of MBDA’s vertically launched MICA (VL MICA) surface-to-air (SAM) missile system.
When it announced the order on 16 June MBDA did not disclose the client, but in the latest issue the Romanian Air Force magazine Cer Senin (Clear Sky), Major General Ion-Aurel Stanciu, the new commander-in-chief of the service, revealed that he had signed a contract for VL MICA and the shorter-range Mistral surface-to-air missile system during his visit to the recent Paris Air Show.
He also hinted that Romania might be close to selecting a longer-range SAM system to meet its HISAM requirement. „We haven’t forgotten the HISAM programme”, he told the magazine. „It is possible that the people employed in the surface-to-air missile units will have a pleasant surprise sooner than they expect.”
During a test firing conducted by the DGA (Délégation Générale pour l’Armement) Centre d’Essais de Lancement de Missiles (CELM) test range in Biscarosse, France, on 8 July, the land-based version of VL MICA demonstrated its ability to protect littoral zones against air attack mounted from the sea. The test was jointly organised by the DGA, the French Air Force and MBDA under the SALVE (Sol-Air à Lancement Vertical) programme and was observed by six foreign delegations.
A MICA IR missile fired from a land-based vertical launcher used its infrared seeker in the final stages of flight against a target mimicking an enemy missile flying at about 10 m above the surface of the sea. It scored a direct hit at a range of approximately 15 km. This was the 15th consecutive successful firing of MICA from a vertical launcher.
For the July trial, the CLA (Conteneur Lanceur Autonome – or Autonomous Launch Container) that will equip both the ground and naval versions of the system was installed in a vertical launch vehicle which was operated under the control of a Tactical Operation Centre located 6 km away. This configuration is typical of that planned for area-defence operations.
Fuse si se duse, desi interesul MBDA pt. Romania nu a scazut… au re-verificat anul trecut daca nu e loc de ceva.
Pingback:Competitorii pentru SHORAD-ul romanesc - Romania Military