Competitorii pentru SHORAD-ul romanesc

Ne propunem sa prezentam o scurta lista comparativa a sistemelor care ar putea candida pentru viitorul sistem SHORAD romanesc – competitori fiind MBDA VL MICA (unii ar fi preferat sa fie si Sky Sabre/CAMM), Diehl-Lockheed Martin IRIS-T/Falcon, Kongsberg-Raytheon NASAMS si Rafael IronDome/Spyder), fiind prevazut un numar de 27 de baterii din partea DpA.

Incepem cu israelienii de la Rafael si sistemul Spyder (cu variantele SR, ER, MR) si LR echipat cu rachete din familia Derby (ghidaj radar) si Python V (ghidaj IIR) care sunt integrate (Derby nu e sigur) si in avionica lui MIG-21 LanceR. Romania nu a achizitionat Derby, multumindu-se doar cu Python III, alaturi de Vympel R-73 Archer si Magic II.

Python III/ Mig 21Lancer (sursa F-16.net)

Acum 10 ani dotarea comuna cu aviatia ar fi reprezentat un avantaj major, insa astazi zilele MIG-21 sunt numarate, ne-existand inca un program de modernizare a inventarului necesar de doua escadrile care sa predea ulterior stafeta viitoarelor escadrile de F-16. In acest moment se desfasoara un program de transformare a 8 celule LanceR A (aer-sol) in LanceR C (aer-aer), speram ca incluzand si radar Elta EL/M-2032.

Daca Python III avea o raza de actiune de 15km in modul aer-aer pentru o masa de 120kg, Python 5 trece de 20km, avand o masa de 105kg iar manevrabilitatea se bazeaza pe 18 suprafete de comanda in locul duzelor orientabile, fiind probabil o solutie mai ieftina.

Derby, bazat pe o racheta Python 4 echipata cu radar activ, are raza de actiune de pana la 50km in mod aer-aer, noua varianta Derby ER fiind capabila sa atinga 100km.

Atat Derby cat si Python au fost integrate pe variantele israeliene de F-16 si F-15, in versiunea Spyder SR fiind folosite versiuni aer-aer standard ale Python si Derby (raza de actiune 15k/20km si plafon 9km) in timp ce pentru Spyder ER/MR sunt folosite variante cu booster ale acelorasi rachete pentru distanta de zbor marita la 40km respectiv 60km si plafon 16km. Sistemul a fost vandut inclusiv georgienilor, fiind instalat pe camioane Roman si se mai afla in dotarea Singapore, Indiei si Vietnamului.

Radarul EL/M-2016 ATAR AESA in banda L, din care am cumparat si noi 4 bucati, posibil pentru modernizarea sistemului cu raza medie MIM-23 Hawk, este folosit de Spyder SR (ShortRange), fiind capabil sa detecteze avioane la distante de 70km, iar elicoptere si UAV-uri la distante de pana la 40km si sa ghideze rachete pana la distante putin peste 10km. De reamintit ca pentru distante de interceptie de peste 35 de km israelienii folosesc in cadrul sistemului Spyder MediumRange radarul AESA 3D multimisiune ELM-2084 capabil sa actioneze si ca sistem C-RAM si fiind integrat in Iron Dome, Sky Hunter si Prastia lui David.

miC4ad (Modular Integrated C4I Air Defense)- sistemul stratificat integrat al Rafael

Israelienii ofera un sistem stratificat si integrat Spyder SR, ER(pana la 40km) si MR/LR (pana la 60 respectiv 80km), la care se adauga componenta C-RAM/VShorad Iron Dome ( pentru care Romaero a semnat in 2018 protocol de co-productie si a carei raza de actiune este prevazuta sa creasca dincolo de 70 de km) si componenta de raza lunga – Prastia  lui David prevazut a inlocui MIM-23 Hawk si MIM-104 Patriot in inventarul israelian, fiind dezvoltat in colaborare Rafael-Raytheon. Interceptorul Stunner a fost prezentat incepand cu 2013 ca posibila parte a generatiei a 4-a a Patriot, sub forma Patriot Advanced Affordable Capability-4 (PAAC-4), polonezii semnand in 2018 contract de achizitie pentru 8 baterii Patriot care alaturi de un numar mic de PAC-3MSE integreaza Skyceptor ca racheta predominanta, un derivat al interceptorului Stunner.

Revenind la Iron Dome (versiune navala C-Dome), interceptorul Tamir este estimat a costa sub 100.000$ (costul unei rachete Stinger) si o masa de 90kg, Raytheon fiind coproducatorul american.

Plusuri:

  • pret relativ redus, rachete aer-aer ghidate IIR si radar deja cunoscute in RoAF, usor de integrat si pe F-16, cu oferta de integrare in industria noastra, radare cu performante bune achizitionate deja in cantitate partiala, sistem multistratificat Spyder SR/ER/MR/LR inclusiv C-RAM integrabil cu Patriot si Hawk, 8 canistre cu lansare verticala la Spyder MR, pentru rachetele cu booster, existenta I-Derby-ER cu raza extinsa spre 100km in mod aer-aer;

Minusuri:

  • tara ne-NATO si UE, rachete SHORAD decente;
  • doar patru rachete containerizate pe lansator orientabil din cauza gabaritului rachetei si a lansarii calde la SR;

 

Sistemul Mica VL al MBDA este integrarea rachetelor aer-aer cu ghidaj radar respectiv IIR pe un sistem sol-aer cu lansare verticala, coordonat de radar AESA in banda S GroundMaster 200 (derivat al GM 400) al Thales-Raytheon. Ground Master 200 poate descoperi tinte pana la 250km distanta iar in modul angajare pana la 100km, putand coordona sisteme antiaeriene cu raza scurta si medie, precum si CRAM.

Rachetele Mica sunt destinate a inlocui mai vechile Magic 2 (IIR, integrata si pe MIG-21 LanceR) si Super 530, cantaresc 112kg (similar cu Derby-ul israelian) si pot atinge distante de 80km cu ghidaj RF si 60km cu ghidaj IIR in mod aer-aer, respectiv 20km cu lansare de la sol, plafonul maxim cu lansare de la sol fiind 9km.

Baterie Mica-VL

Viitoarele versiuni Mica-NG vor extinde raza de actiune in mod aer-aer cu 20 de km, iar plafonul in cazul lansarii de la sol va creste spre 15km si distanta pana in 40km. Mica-NG va pastra gabaritul actualei rachete, senzorii urmand a fi si ei modernizati, versiunea radar fiind AESA iar cea IIR dispunand de o matrice de senzori pentru sensibiliate extinsa, fiind capabila a incadra si tinte stealth.

In arhitectura etajata, MICA VL este integrata cu VSHORAD Mistral respectiv MRAD/LRAD SAMP/T (Aster 15&30).

A intrat in inzestrarea mai multor marine si forte terestre ne-NATO, la georgieni complementand sau chiar inlocuind Spyder SR. Grecii sunt interesati de VL-Mica, putand fi primul utilizator NATO.

Plusuri:

  • rachete aer-aer refolosite pentru lansare verticala 360°, capete de ghidare performante, radar performant, raza de actiune  buna. Disponibilitatea variantei cu raza extinsa in urmatorii 5 ani, compatibila cu sistemul actual;

Minusuri:

  • neintegrat cu Hawk sau Patriot (dar sistemul de management si radarul este Thales-Raytheon), doar 4 rachete pe lansator din cauza gabaritului rachetei si a lansarii calde; absenta unei variante cu booster, care ar fi dus la o raza de actiune exceptionala in fata concurentei; racheta putin raspandita in NATO.

 

Sistemul NASAMS (Norwegian Advanced Surface to Air Missile System) este un sistem antiaerian cu raza scurta care foloseste radar si rachete aer-aer de provenienta americana.

Racheta de baza este AIM-120 AMRAAM ghidata radar activ si cu o raza de actiune pentru lansarea de la sol (SL AMRAAM) pana la 20-25km in timp ce apararea cu raza mai scurta (pana in 12km) este realizata cu racheta AIM-9 Sidewinder ghidata IIR sau MANPAD-ul RBS-70. Ambele rachete aer-aer au intrat recent si in inzestrarea Romaniei cu avioanele F-16.

Radarul bateriei, 3D Improved Sentinel AN/MPQ-64F1 cu scanare „pencil beam” in banda X, este capabil sa detecteze tinte pana la distante de 120km iar in ritm ridicat de scanare (30rpm) pana la 40km, poate fi pus in pozitie in 15 minute si in functiune in alte 10 minute de un echipaj de doar 2 oameni si poate fi transportat pe o platforma 4×4 gen Mercedes G-Classe. Dupa modernizare a crescut capacitatea de a detecta tinte mici la joasa altitudine, de a le urmari dincolo de raza vizuala si i s-a adaugat un mod de detectie C-RAM. Lipseste insa un catarg pentru detectia la inaltimi foarte joase iar clientii mai recenti, cum ar fi australienii, au recurs la inlocuirea lui cu un ansamblu de radar AESA (CEATAC pentru solutia de tragere si CEAOPS pentru descoperire) si folosesc lansatoare pe platforme usoare 4×4 Hawkei preluate de la abordarea SLAMRAAM, noul standard numindu-se NASAMS 3.

Nasams 3 australian

Bateria poate lucra in raza vizuala si in mod fara emisii radar datorita senzorului electr-optic MP500 dotat cu camera TV si cu termoviziune si telemetru LASER, dar si integrarii Link-16.

Recent a fost finalizata integrarea AMRAAM-ER, o versiune a RIM-162 ESSM echipata cu cap radar activ al AMRAAM, marind distanta de angajare la 40km, plafonul crescand si el cu 70%, posibil peste 15km.

NASAMS poate fi folosit ca modernizare, in hibrid cu bateriile Hawk si este integrabil astfel si cu Patriot.

MIM-23 Hawk hibridizat cu NASAMS

In acelasi timp, a fost integrat in NASAMS si racheta IRIS-T SLS ca alternativa IIR pentru Sidewinder, precum si un lansator de inalta mobilitate.

Perspective de integrare NASAMS – oferta pentru India

Plusuri:

  • rachete aer-aer existente si la RoAF cu exceptia AMRAAM-ER (similara ESSM), raza de actiune buna, integrat cu Hawk, capete de ghidare atat IIR cat si radar. Disponibilitatea variantei cu raza extinsa ghidata radar AMRAAM-ER, racheta IIR Iris-T recent integrata;

Minusuri:

  • lansatoare orientabile nu verticale (iesirea jeturilor din canistre la lansare neprotejata), sistem IIR Sidewinder de conceptie mai veche, radar de generatie mai veche, doar 4-6 rachete pe lansator din cauza gabaritului rachetelor aer-aer si a lansarii calde

 

Straturile defensive VSHORAD – SHORAD americane – sugestie de integrare

Si pentru ca am pomenit de Iris-T (Infra-Red Imaging System Tail/Thrust Vector-Controlled), racheta ne-a fost propusa direct de Diehl acum cativa ani in configuratia cu raza scurta (10km) SLS (Surface-Launched, Short-range) si ghidaj IIR denumita local Siret, iar acum ne este propusa si in versiunea de sistem SHORAD Falcon, prin asocierea Diehl-Lokheed Martin – Saab:

Falcon

 

In versiunea aer-aer cu raza scurta, Iris-T are o raza de doar 10km cu lansare de la sol (25km mod aer-aer), in timp ce versiunea cu booster, Iris-T SLM (Surface-Launched, Medium-range), atinge cu lansare de la sol o distanta de 40km si un plafon maxim de 20km. Racheta cu raza extinsa este folosita de unele tari ca inlocuitor pentru MIM-23 Hawk, in complement al sistemului cu raza lunga MIM-104 Patriot. Pentru descoperirea tintelor sistemul foloseste un radar SAAB Giraffe 4A AESA BandaX.

Racheta Iris-T este integrata pe Saab Gripen si pe F-16 A/B MLU si F-5E Tiger tailandeze, in timp ce sistemul sol aer este folosit de Egipt, in timp ce Norvegia a integrat racheta cu un lansator pe sasiu senilat M113 in NASAMS .

M113 IRIS-T SLS – concept

Suedia o foloseste sub denumirea de sistem RBS-98, inlocuind RBS-70, fiind integrata pe sasiu senilat Hägglunds Bv410, racheta fiind deja utilizata si de fortele aeriene suedeze pe avioanele JAS-39 Gripen.

Utilizatorul si dezvoltatorul principal al Iris-T este Germania (Diehl), racheta fiind integrata in MEADS alaturi de LFK-NG, aceasta din urma fiind compatibila cu lansatorul canistrat al Iris-T. Sistemul IRIS-T SLS a fost dezvoltat initial pentru Bundeswehr Tactical Air Defense System (TLVS).

RBS-98 pe sasiu BV410

Plusuri:

  • rachete aer-aer cu lansare verticala. Disponibilitatea variantei cu raza extinsa SLM cu booster, ghidata tot IIR, canistrata si 8 bucati/lansator, radar performant;

Minusuri:

  • raza scurta a rachetei SLS, versiune necanistrata pe lansatoarele SLS si doar 4 rachete, senzor doar IIR, fara versiune ghidata radar, 8 rachete pe lansator

 

Trebuie reamintit ca IRIS-T a aparut ca inlocuitor al AIM-9 Sidewinder in inventarul tarilor europene, fiind in aceeasi categorie de masa (pana in 90kg) iar MICA are aceeasi misiune in cadrul fortelor aeriene franceze, la 112kg fiind cu 35% mai grea decat celelalte doua, ceea ce ii ofera in schimb un plus de raza de actiune spre dublul celorlalte doua, apropiindu-se practic de zona de folosire a AIM-120 AMRAAM (masa 152kg), mai ales in preconizata versiune MICA NG.

 

Despre MBDA CAMM nu are rost sa detaliem, racheta nefiind ofertata catre partea romana, dar ea este prezenta in oferta facuta polonezilor. O descriere comparativa a CAMM am facut aici, de unde preluam si tabelul comparativ, cu mici modificari cerute de actuala comparatie

Model MICA-VL

/ NG

CAMM

/ ER

AMRAAM

ER

IRIS-T

SLS/M

Derby/Spyder
Lungime 3,1m 3,2m 3,66m 2,9m 3,6m
Diametru 160mm 166mm 254mm 127/152mm 160mm
Masa 112 kg 99kg 280 kg 88/240kg 118kg
Viteza Mach3 Mach3 Mach4+ Mach3 Mach4
Cap lupta 12kg 10kg 39kg 11,4kg 23kg
Ghidaj IIR/AR AR AR IIR AR
Raza actiune +20/40km 25/45km 40km 10/40km 20/40/60km
Lansare calda rece calda calda calda
Altitudine 9/15km 10/17km 15km 8/25km 9/16km

 

 

In mare, in competitia rachetelor SHORAD ar trebui tinut cont de:

  • variantele de senzor de ghidaj;
  • performanta radarului si a arhitecturii de comunicatie si management al luptei;
  • viteza de reactie intre detectarea tintei si angajare (inclusiv lansatoare orientabile vs verticale);
  • performantele rachetelor in sine: raza de actiune/altitudine, manevrabilitate, rezistenta la contramasuri, rata de lovire a tintei;
  • riscul de saturare a bateriei: numar/lovituri per baterie + viteza de reincarcare + numar de tinte angajate simultan;
  • disponibilitatea rachetei in inventarul fortelor aeriene autohtone si aliate, sau chiar si a celor navale;
  • tehnologie deja integrata partial in lantul de aparare romanesc;
  • capacitate de integrare in sistemul actual si viitor de aparare AA (Patriot, eventual Hawk si VSHORAD)
  • capacitate autohtona de asimilare tehnologica;

Sa ne reamintim si graficele comparative MRAD, SHORAD si VSHORAD din cadrul articolului „Variantele SAM ale Romaniei„, cu mentiunea ca au trecut aproape 10 ani de atunci si unele caracteristici s-au mai schimbat;

MRAD

SHORAD

Ca sa clarificam putin si interfatarea cu componenta antiaeriana cu raza medie, ar trebui mai intai decis daca MiM-23 Hawk mai ramane in uz si pentru cat timp, avand in vedere ca:
– rachetele sunt de generatie veche si in curs de expirare;
– radarele sunt vechi, fiind nevoie si de un sistem mai capabil de iluminare
– mobilitatea e si ea redusa, solutia de a le urca pe camion fiind mai mult o improvizatie

Daca nu il pot aduce la nivel Hawk XXI, care si el incepe sa fie invechit, sau sa il foloseasca ca o componenta de altitudine mare cu modificare/achizitie a unui lot de rachete adaptate si cu resursa disponibila, sistemul ar trebui retras.

In acest caz, inclusiv oferta israeliana este integrabila cu Patriot. Nici interfatarea celorlalti doi concurenti, Iris-T respectiv Mica-VL, nu ar trebui sa fie o problema, pentru ca Raytheon este asociat cu Diehl/Saab respectiv cu Thales, pe partea marina fiind deja realizate hibiridizari cu alte sisteme…

 

Ca sa discutam putin si partea de SHORAD mobile – din pacate aici solutiile nu sunt atat de diverse, si probabil nu va exista o oferta separata pe aceasta nisa:

  • Fie o solutie derivata din cele fixe, cu senzor IIR de tip trage-si-uita, cum ar fi cazul IRIS-T sau AIM-9 Sidewinder pe o platforma mobila, cu radar de descoperire integrat si capacitate de tragere din mers. LFK-NG, un IRIS-T miniaturizat spre 30kg sau un MANPAD (Mistral/Stinger) cu raza extinsa ar putea si ele juca un astfel de rol;
  • Fie o solutie cu ghidaj tip „beam-riding” (radio sau LASER) din categoria Crotale/BAMSE/Pantsir/Sosna/STARSTREAK/Blyskavica, racheta fiind mai ieftina, mai usoara (76kg la Crotale) si fara capacitate proprie de urmarire a tintei, aceasta facandu-se de platforma mobila purtatoare.

De asemenea, o discutie mai larga cu privire la limita dintre SHORAD si VSHORAD mobile a avut loc aici: „Shorad sau VSHORAD„.

Oricat ne-ar place unora sa vedem solutii dedicate de tip Crotale NG, Blyskawica sau BAMSE, este foarte probabil ca in cadrul achizitiei solutia mobila sa fie un derivat al vectorilor SHORAD sau un hibrid cu cei ai VSHORAD.

 

Si cam atat, sa ii vedem pe ai nostri cum se descurca si cu aceasta achizitie!

 

Marius Zgureanu

 

Surse:

http://www.webmaster-studio.info/mprest/index.php/en/home/defence/air-defense-c2-systems

https://www.dvidshub.net/news/339225/ccdcs-road-map-modernizing-army-air-and-missile-defense 

https://www.diehl.com/defence/en/products/air-defence-systems/

 

 

Citeste si:

 

https://www.rumaniamilitary.ro/shorad-sau-vshorad

https://www.rumaniamilitary.ro/sisteme-shorad-astazi-iron-dome

https://www.rumaniamilitary.ro/sisteme-shorad-falcon

https://www.rumaniamilitary.ro/sisteme-shorad-camm-sky-sabre

https://www.rumaniamilitary.ro/shorad-vshorad-romania-diehl-defence

https://www.rumaniamilitary.ro/nasam-ii-hawk-si-patriot

https://www.rumaniamilitary.ro/vshorad-shorad-vs-manpad

https://www.rumaniamilitary.ro/mica-ng

https://www.rumaniamilitary.ro/vl-mica-vs-camm-si-essm

https://www.rumaniamilitary.ro/ckem-de-actualitate

https://www.rumaniamilitary.ro/amraam-er-primele-trageri-reusite

https://www.rumaniamilitary.ro/modernizari-poloneze-si-ucrainene-pentru-sa-6-2k12-kub

https://www.rumaniamilitary.ro/mbda-o-posibila-alternativa-pentru-colaborarile-elmec-ploiesti

https://www.rumaniamilitary.ro/munitii-inteligente-pentru-tancuri

https://www.rumaniamilitary.ro/rachete-de-precizie-cu-raza-extinsa-lrpf

http://www.rumaniamilitary.ro/viitorul-larom

http://www.rumaniamilitary.ro/inteligenta-romaneasca-modernizarea-complexelor-de-rachete-sa-8-si-sa-6-intre-dorinta-si-realitate

http://www.rumaniamilitary.ro/cehia-isi-modernizeaza-bateriile-de-sa-6-kub

http://www.tehnomil.net/2012/05/30/variantele-sam-ale-romaniei-pseudo-analiza-comparativa/

http://www.biziday.ro/2014/03/23/prezentul-si-viitorul-apararii-antiaeriene-a-romaniei/

http://www.rumaniamilitary.ro/milan-er-3km-finalizeaza-testele-de-tragere

https://www.rumaniamilitary.ro/o-solutie-romaneasca-pentru-modernizarea-rachetelor-hawk

https://www.rumaniamilitary.ro/marte-sau-sea-killer

https://www.rumaniamilitary.ro/sea-venom-by-mbda

https://www.rumaniamilitary.ro/nsm-to-be-or-not-to-be

. https://www.rumaniamilitary.ro/sosna-vs-crotale

https://www.rumaniamilitary.ro/amb-giraffe-un-radiolocator-cu-raza-scurta-capabil

https://www.rumaniamilitary.ro/mspo-2012-bumar-prezinta-blyskawica

https://www.rumaniamilitary.ro/noutati-antiaeriene-rusesti

111 comentarii:

  1. nu le tihnește și lor receptia primului patriot….

    2
  2. Mai importante sunt ratele de interceptie si evolutiile lor in fata contramasurilor dar nu cred ca avem acces la asa ceva.

  3. Sper ca va place NASAMS. Ca pe modelul Himars, Patriot, NSM…

    4
    • Și ce ar fi rău în asta?

    • KUB și OSA cred că au alt rol. Cel de protecție al coloanelor în marș.
      Rol pe care îl au și sistemele Gepard. Care modernizat cu adăugare de Stinger și muniție ahead ar fi wow pentru astfel de nevoi.

      Pentru așa ceva parcă aveau americanii Avenger (containere Stinger pe un șasiu de Humwee).

      Oricum, NASAMS 3 ar un sistem mai mult decât decent, părerea mea.

      Apropo de KUB, oare nu s-ar preta modernizarea lui cu un radar modern și 3 rachete Amraam in locul celor sovietice?

  4. Multumesc Marius pentru analiza. Super ciudat, cel mai potrivit sistem (si cel mai modern) mi se pare CAMM, dar nu e ofertat :(. Dintre cele prezentate, parca Spyder mi se pare cel mai bine definit si s-ar integra frumos cu Patriot in locul Prastiei lui David. Ar fi si varianta de achizitie a Stunner pentru Patriot. Dar, cred ca ii incurca mult pe ai nostri specialisti sa distribuie SR, MR si LR plus Iron Dome in 27 de baterii.
    Cred, asa cum am mai zis ca Nasams este alegerea. Nu e un sistem rau, dar pare un sistem adunat la gramada. Este facut din bucati care initial nu au fost facute pentru Nasams. Sau poate asta este avantajul sistemului.
    Alegerea, daca nu ar fi sa tinem cont de ce zice aliatul strategic, ar fi destul de grea.

    2
    • Faptul ca am lua de la americani armament ne ofera un avantaj enorm si nu e un moft, un tribut.

      Factorul reaprovizionarii:
      Ce ar fi daca am avea lovite 200 tancuri si am avea nevoie de reinarmatre?
      Daca eram dotati cu tancuri britanice Challenger 2 oricat de bune erau, nu s-au produs decat 200 intr-o mica fabricuta de marimea unui mega image… in cati ani ne-ar reaproviziona?
      In schimb SUA are uzine de tancuri mai mari decat un orasel de la noi si in plus mai tin vreo 2000 tancuri abrams la conservare.
      Ne-ar livra in 3 saptamani 300 tancuri la cheie.

      Factorul politic:
      Ce ar fi sa depindem de merkel sau macron sa scoata lacatele de la poarta fabricii in consitiile in care se afla in relatii de curtoazie si ies la dineuri cu Putin.
      America in schimb considera Romania si Polonia nimic altceva decat kilometrul 0 al strategiei americane pe Europa care este blocarea intrarii Rusiei in peninsula europeana + separarea Rusiei si Germaniei, care acest binom este singura constructie din Europal care poate concura direct cu statele unite.
      Si americanii ar fi dispusi sa sara peste NATO si UE si sa aiba relatii strategice direct cu noi 2… dar stai,asta deja o fac…

      Asa ca ce eu categoric ss lua numai american, pe langa semnul de respect si sustinere a aliatului, ce este alegerea furnizorului de armament.. .

      26
      • „Ne-ar livra in 3 saptamani 300 tancuri la cheie. ” 🙂

        6
      • In primul rand, care e in cazul acesta armamentul de la americani? Sistemul european avand componente tier 2 americane sau sistemul american avand componente tier 2 europene?
        In al doilea rand, nu am idee pe ce-ti bazezi opinia neobisnuit de ferma legata de o delimitare neta a echipamentului american de cel european. Trecand repede peste faptul ca suntem europeni, „armamentul” american este cel de tier 1, pentru ca la furnizorii de componente tier 2 sunt preponderent straini, iar de la tier 4 sunt de doua ori mai multi furnizori straini decat cei americani. Prin straini intelegand in majoritate europeni. Desigur, in caz de nevoie furnizorii pot fi schimbati, dar pentru moment americanii colaboreaza bine cu europenii si cam asa stau lucrurile.
        Aia cu tancurile este bizara sau o fantezie ridicola pe care nu o inteleg. Nu exista „daca aveam 200 de tancuri C2” nici pentru noi si nici pentru vreo tara asemanatoare. De fapt nici Marea Britanie nu ar putea sa piarda 200. Apropo, nu s-au fabricat 200 si nu am idee de unde ai preluat imaginea cu fabrica gen MegaImage. Si daca ipotetic am pierde 200 de C2 cred ca ultima problema sau dorinta ar fi sa luam 200 de C2. Si daca ne-ar forta cineva si ni le-ar indesa pe gat ,nu am avea ce face cu ele pentru o perioada mult mai lunga decat productia unora noi.

        • Vezi ca C2 ca tanc mai exista unul in lume….este vorba de Leopard C2 = variante modernizata a lui Leopard-1 in Canada.
          https://en.wikipedia.org/wiki/Leopard_1#/media/File:Leopard_C2_Canadian_Forces.jpg
          Challenger-2 au fost fabricate mai mult de 200 de tancuri.
          https://en.wikipedia.org/wiki/Challenger_2
          Poate le confunzi cu C-1 Ariete care da au fost fabricate 200 de tancuri din dotareaArmatei italiene.
          https://en.wikipedia.org/wiki/Ariete
          Cat ceea ce priveste noul SHORAD al ArmRo sa fie achizitionat cel mai bun si potrivit tip de care apararea AA a Romaniei are nevoie si sa nu se mai mearga cu jumatati de masura cum s-a mers in cazul modernizarilor de tehnica militara a ArmRo din 1990 pana acum : neachizitionarea rachetei AA Derby pt MIG-21 LanceR, radare slabe pt Hawk-3.
          Din vechile sisteme de tunuri si rachete sovietice AA poate S-60 tunurile de 57 mm sa fie modernizate precum au facut chinezii prin adaugarea unui radar performant si sistem modern de conducerea focului + proiectile inteligente si cu bataie marita, iar de la OSA si KUB poate pastrate daca se mai merita vehiculele transportoare (asta daca s-ar mai gasi piese de schimb pt ele).
          A propus cineva mai de mult aci pe site ca SA-2 sa fie reconverita in racheta de artilerie precum FROG-7.

          • Nu am confundat nimic, am scris C2 pentru Challenger 2 ca prescurtare (proprie). Cat despre numar, asta am spus si eu: „nu s-au fabricat 200”, stiind cate au fost facute cu aproximatie. Cifrele au aparut si la noi pe site in cateva ocazii cand se discuta despre modernizari sau titani si troieni.

      • Ma bucur sa vad ca sunt oameni ca voi in aceasta tara, care stiu ce inseamna loialitatea si cunosc geopolitica. Pentru Romania, relatia cu America este si a fost cea mai importanta dintre toate. Pe locul doi vine Franta, care ne este aliat istoric dar care sa nu uitam ca ne-a abandonat in 1940 cand am fost talhariti de teritorii, si tot pe locul doi este Polonia, care are fix aceleasi provocari geopolitice pe care le avem si noi, ei ne sunt tot aliati istorici dar nu au forta necesara sa faca fata la vecinii lor, au nevoie de noi la fel de mult, daca nu mai mult, cum avem si noi nevoie de ei. Desigur mai sunt si Britanicii si alte tari care merita tot respectul, dar aici vorbim despre inzestrari de miliarde de dolari si TREBUIE sa cumparam de la prietenii nostri. De la cine altcineva, Germanii care ne dispretuiesc si ne vad ca piata de desfacere pentru retail, sau Suedezii care studiaza carti la scoala intitulate: „copiii capsunarilor”?? Este foarte limpede parerea mea, cine ne sunt prietenii si cine nu.

        1
        • @sebastian…”Pe locul doi vine Franta, care ne este aliat istoric dar care sa nu uitam ca ne-a abandonat in 1940 cand am fost talhariti de teritorii” – poate nu uiti ca in iunie 1940 Parisul cadea in mainile germanilor. Cred ca frantujii aveau chestii mai importante decat sa aibe grija romanilor.

          1
  5. Cum se vor descurca? Simplu. Incredintare directa catre o firma americana. De data asta i as prefera pe aia de la LM, dar am un feeling ca tot raytheon va papa si felia asta de tort. Motive? Rachete aflate deja in dotare, integrarea hawk ului in arhitectura sistemului,, comenzile mult mai numeroase la nivel de tari nato si non nato. Desi are ca minusuri o organigrama stufoasa(o gramada de masinute in baterie) si o mobilitate f mica(cred ca si kub ul il pui mai repede in stare de lupta iar osa akm este wow!!) care este esentiala ptr un SHORAD, sunt sigur ca va fi preferat. Singura sansa sa scapam de el este ca americanii sa se hotarasca, in sfarsit, cu ce sistem isi vor proteja ei trupele pe segmentul SHORAD. Desi pare incredibil, nu au in acest moment nimic intre patriot si stinger!!! Dupa parerea mea sky sabre este sistemul SHORAD ideal (f f mobil, 8 rachete/lansator, cold launch, fiecare lansator poate functiona independent avand astfel capacitatea de a asigura protectie aa la nivelul unitatilor combatante mai mici(ex batalion) dar din cate se pare pe americani nu ii prea intereseaza mobilitatea sistemelor aa. PS,. Apropo, tocmai ce au receptionat ai nostri prima baterie patriot. MK, si dobrogea sunt practic acoperite(la capul midia o sa fie amplasat, cam aproape de tarm dupa parerea mea dar, asta e).

    2
    • Ma indoiesc ca va ramane la Capul Midia.

    • integrare cu Hawk s-ar putea sa nu mai fie de actualitate, ca s-a tras prea mult timp de ea… am comentat mai jos cu detalii.

    • pai pentru americani SHORAD-ul arata cam cum l-am prezentat in imaginea:
      „Straturile defensive VSHORAD – SHORAD americane – sugestie de integrare”

      oricum, modelul american s-ar putea sa nu se prea potriveasca cu nevoile noastre, ca ei au alte mijloace complementare: aviatie de superioritate aeriana, THAAD, AWACS, drone male inarmate inclusiv aer-aer, capacitati de avertizare timpurie mult mai dezvoltate.

      1
      • imaginea,plansele,planurile,vom face ,vom drege,bla-bla-bla !!! vreu sa vad optiunea finala si comenzile efective ptr un sistem sau altul. momentan,din cauza strategiei (vechi de niste zeci de ani si deci vetusta)care prevede castigarea suprematiei aeriene si sub umbrela aviatiei sa inceapa atacul terestru ei au circa si ceva NIMIC intre VSHORAD ul stinger(ca e manpads sau avenger) si LRAD ul patriot.ce spui ca au complementar,teoretic suna bine dar practica ne omoara.AWACS ul nu il poti tine in aer 24 din 24,7zile din 7 sa supravegheze mii de km de front ,THAAD ul este prea scump sa aperi unitatile combatante de TBM urile din ce in ce mai smart(ca hipersonice sunt toate de la bunica V2 incoace), iar dronele ptr lupta aer-aer….ce gluma buna !!! daca ar fi baeti dastepti ar lua britul sky sabre care poate fi usor integrat in sistemele lor deja existente,racheta este practic o ASRAAM cu 10% mai lunga si seeker radar activ care se zice ca poate intercepta inclusiv TBM-uri(atinge mach3).

        1
  6. 8 celule de LacerA in reconversie LancerC?!?! Doua miniescadrile (2×12) de Lancer-e la MK ?!?!? Nu ar fi rau …

    1
  7. Mai e o problema la care nu cunosc răspuns. Iei o racheta AA care este scumpa și capabila din pdv al electronicii și ii tai jumătate din raza. La NASAMS chiar nu stiu varianta de AMRAAM cu booster.

    • E ESSM cu senzor radar de AMRAAM, asta e ceea ce se numeste AMRAAM-ER. Practic e o racheta facuta pentru lansarea de la sol, fiind mai groasa decat o AMRAAM. De aia nu e nevoie de AMRAAM cu booster.
      Pentru raza de actiune sub 12 km si senzor IIR ai AIM-9 Sidewinder (probabil ar fi existat si cu raza de actiune spre 15-17 daca faceau varianta aia cu raza extinsa de Sidewinder).
      cu senzor radar fie iei AIM-120 identica cu cea de aviatie, pentru distante sub 25 de km, fie iei AMRAAM-ER/ESSM pentru distante spre 40 km sau chiar usor peste.

      1
    • Nu ii tai jumate din raza. Vreo 75% se pierde(mica are in aer-aer 80km.din vls doar 20).una e sa lansezi racheta la altitudine(frecare mica) si de pe o platforma care deja are aproape 1000km/h si alta de la sol(frecare mica, trebuie sa invinga gravitatia, pleaca de la viteza zero). Camm ul are raza mai mare desi e aproape identica cu mica,datorita cold launchului.

      1
      • cred ca si de la sol, Mica RF are mai mult de 20km, asa ni s-a spus si de la producator, numai ca la distante de peste 60km, parametrii de interceptie se degradeza, iar fara lansari confirmate in conditii reale, bruiaj, etc, greu de zis care e raza maxima garantata cu sanse reale de lovire. Majoritatea producatorilo nu prea vor sa se hazardeze aici, ca exista si reversul medaliei apoi 🙂
        Asa e si cu AMRAAM C tras de la sol (cu raza de actiune mai mare decat a Mica in aer-aer), care se duce spre 25km, daca nu mai mult, in anumite conditii.

      • Cold-launch-ul cred ca ti-o arunca cateva zeci de metri + da un mic impuls de viteza, nu cred sa te ajute cu mai mult de 1-2 km la raza de actiune…

        2
        • in lansarea din VLS(verticala) invingerea fortei gravitationale si frecarea cu aerul dens de la sol iti mananca o gramada din resursa motorului.de asta adaugarea unui booster care functioneaza 1,2-1,5 sec. practic iti dubleaza raza de actiune.in momentul activarii motorului de mars racheta deja are viteza supersonica si este in straturile de aer mai rarefiat.cold launch-ul nu se compara cu boosterul dar macar scapi de impulsul necesar desprinderii de sol.revin la exemplul camm vs mica.aceleasi dimensiuni si +5km la raza in cazul camm.iar exemplul cu mica si cei 60km raza e valabil ptr versiunea aer-aer lansata de pe o platforma aflata la niste mii de m si care avanseaza cu 250-300m/s nu ptr mica vls care intre 0-7km are manevrabilitate 50g iar la 12km ramane cu 30g.probabil la 18km ramane cu vreo 10g(cat hulita pantsir la aceeasi distanta).vad ca in continuare pe site sunt o caruta de fani ai acestei rachete.de ce ??? daca era atat de WOW nu o achizitiona armata franceza in locul anticelor crotale?

          2
          • Daca ar fi fost sa foloseasca direct ASRAAM, care la o masa de 88kg avea raza de actiune lansat din aer la 25km (fata de 60km la Mica), cred ca raza de actiune fara cold launch ar fi fost pe la 10km, ca la IRIS-T. CAMM mai castiga vreo 11kg fata de ASRAAM si nici cold-launch nu cred ca ajuta cu mai mul de 1km, deci diferenta de raza de actiune vine probabil din profilul de zbor. Daca ASRAAM dezvolta pana la 50g si Mach3+, CAMM se spune ca atinge tot Mach3 avand acelasi motor (cu doar +11kg probabil combustibil) si avand aceeasi raza de actiune, ceva nu se pupa.
            https://u0v052dm9wl3gxo0y3lx0u44wz-wpengine.netdna-ssl.com/wp-content/uploads/2016/05/CAMM-1.jpg

            Diferenta este ca Mica este racheta luata de pe avion si pusa in canistra, la CAMM nu e cazul. Mica in aer-aer se spune ca atinge Mach 4 iar lansata de la sol Mach3, deci probabil ca si configuratia aerodinamica si arderea pentru a atinge MAch4 o dezavantajeaza la joasa inaltime. Dar totusi, nu e suficient fata de datele mirobolante furnizate pentru CAMM.
            Facand analogia cu CAMM, nu cred ca MICA cu cold launch si + 14kg ar atinge + 60km si Mach4.

            Cat despre armata franceza, in ultimii 15 ani inlocuirea Crotale nu a fost o prioritate, dar devine acum, optiunea modernizarii fiind si ea pe masa. Sa vedem si ce alternative vor studia, MICA-NG fiind probabil una dintre ele.

            1
        • eu nu stiu de unde ai scos asta cu dublarea razei…
          https://navalnews.net/cold-launch-vs-hot-launch/

  8. Imi plac doua sisteme in mod special, MBDA-MICA si NASAMS.

    Sistemul israelian este de asemenea interesant dar parca este prea specializat, mai potrivit pentru problemele lor specifice. Nu vad ce legatura are cu Stunner, acela poate fi luat pentru lansatoarele Patriot daca va exista nevoia.

    Personal as opta pentru MBDA-MICA daca se face afacerea cu francezii de intretinere si montaj aici a rachetelor Mica si Mistral, ambele avand si resursa de modernizare si ambele tipuri de senzori.

    Nu inteleg de ce se discuta de autopropulsate? Cand in istoria ei Armia Romana a avut preocupari pregnante in acest sens? Nici tunuri pe camioane sau sasiuri de tansportoare cum au pus libienii md. 80 / 30 mm nu am reusit sa facem…cum adica, chiar credeti ca s-a schimbat ceva in gandirea bizonului roman?

    Suspectez ca CA-95 s-a facut pentru ca aveau rusii un sistem asemanator, nu pentru ca am vrut noi. La fel si cu artileriea autopropulsata, de ce sa se miste repede, mai e si maine o zi. obuziere autopropulsate sunt pe lista ca nu se mai fabrica altele, astea sunt la moda! :))

    Sarcasm off

    MICA probabil se poate integra cu Patriot/Hawk, la VSHORAD as merge pe Mistral si m-ar interesa un sistem autopropulsat care sa asigure protectie impotriva dronelor la costuri mai mici, nu neaparat numai cu rachete, mi se pare mai necesar ca un VSHORAD sofisticat.

    Avand in vedere nr. de baterii , mi se pare mai importanta canitatea mare de munitie (rachete) si sa le avem in ograda.

    4
    • pai se vorbeste de sisteme mobile in achizitia VSHORAd + SHORAD.
      am specificat cate ceva la articolul despre VSHORAD, noi la autopropulsate avand Gepard SPAAG, care inca ar putea fi modernizat la un standard decent incluzand si rachete VSHORAD. Si poate sporit efectivul, inclusiv cu mai multe carcase de canibalizare. Daca reusim sa ii transferam aici mentenanta, revitalizarea si o parte din modernizare, cum era planul initial, ar fi ceva, mai ales daca ne ducem catre o varianta cat de cat comuna si pentru Oerlikon GDF.

      Ar putea fi acompaniat de o platforma mobila separata, pentru rachete SHORAD cu raza de actiune +10-20km (adica palierul Superior la Stinger si Mistral).
      Aici ar fi intrat LFK-NG/IRIS-T si AIM-9 Sidewinder – vezi modernizarea platformei americane Avenger.
      Sau pe varianta frantuzeasca a Crotale… NG… +, daca nu il retrag complet, desi recent se vorbea de o posibila modernizare a lor pentru fortele terestre, in timp ce marina le retrage. Nu m-ar mira sa ofere sud-coreenii evolutii ale variantei lor… 🙂

      • „Ca sa discutam putin si partea de SHORAD mobile”

        Care sa traga din mers inteleg, ca asa toate sunt pe camioane.

        majoritatea celor din articol sunt solutii normal, pe camioane. mai degraba m-ar interesa cantitatea de munitie, inteleg ca vor fi 27 de baterii, deci si cantitati serioase de raqchete, parca n-ar fi rau sa le facem intretinere si poate si montaj aici.

        Inteleg ca francezii ofera asta

        1
        • daca vrei shorad autopropulsat care sa traga din mers am o veste proasta. doar la rusi gasesti asa ceva(tor, tunguska si pantsir/dar asta nu e spaag) sau la koreenii din sud(k30 biho).cat priveste sistemele autopropulsate(asa cum le intelege restul lumii) armia romana a avut preocupari in domeniu inca de acum vreo 60 de ani cand a achizitionat 60 buc. de zsu-57-2.apoi au luat niste baterii de kub,alte baterii de osa-akm.chiar si niste ca-95 autohtone.dupa revolutie niste gepard mocangeala.toate autopropulsate.adica nu le trage vreun camion la carligul de remorcare ca asta inseamna AUTOpropulsat.

          • Cred ca n-ai inteles ce doream sa spun, eu ceream o lamurire despre ce a vrut sa spuna autorul cu „mobile”, opinand ca se refera la cele care trag din mers, autopropulsate.

            Nu numai rusii au shorad/vshorad autopropulsate, au fost destul si in vest (Crotale, SP HVM Starstreak, Tracked Rapier primele care-mi vin in minte)

            Cat despre preocuparile noastre, s-a luat ce s-a dat la tot pactul, ce era musai si oricum nu aveau variante care nu-s autopropulsate, asa ca nu vad de unde meritul; n-am aratat nici o preocupare pentru ce am produs noi (minunatul tun de 30 mm) iar Gepardurile le-am primit cadou.

            preocuparea pentru mijloace artileristice autopropulsate se vede cu ochiu liber, avem niste copii locale ale Gvodzika in conserare si ceva mortiere.

            1
            • ai cerut sa „traga din mers” ti-am spus ce trage din mers.crotale,starstreak,rapier nu trag din mers(mai ales ca la ultimele doua operatorul trebuie sa fixeze tinta,laser sau optic, intreaga perioada de zbor a interceptorului). iar zsu-57-2 avem si tractate(s-60 ) cateva sute.cat priveste md.1989(copia dupa gvozdika) motivul trecerii in conservare este lipsa sau cantitatea mica de munitie.SPH ul respectiv a aparut f tarziu si probabil nu au apucat sa produca si munitie in cantitati mari ptr el.desi mai avem in dotare tunuri de 122mm (vreo 200 acum 3 ani) alea sunt model m-30 ce folosesc munitie 122x284mm. Md.89 si 2S1 au obuziere derivate din 2A18 care folosesc munitie ne acuplata de 122x447mm.

              1
              • ai mania contrazicerii:

                Tracked Rapier:

                „With sales to Iran came the additional requirement for a fully-mobile version of Rapier to protect the Chieftain tanks being supplied on a UK MOD contract”

                „From moving to firing took only 30 seconds, a tremendous improvement over Towed Rapier, which required at least 15 minutes to unlimber, cable-up and align. A further difference between Towed and Tracked Rapier was that the Tracked Rapier launcher had eight (protected) missile rails compared with the four of the towed system, enhancing firepower and reducing re-supply requirements.”

                https://en.wikipedia.org/wiki/Rapier_(missile)#Tracked_Rapier

                Crotale:

                https://weaponsystems.net/system/131-Shahine

                self propelled = autopropulsat

                Despre TOR si ce spuneai tu ca trage din miscare:

                „As a fully mobile system, the Tor is capable of acquiring and tracking targets while the TLAR is moving. However, due to the interference with launch operations while on the move, missiles can be fired only when the system is in a stationary position. Once set up, the reaction time (from target detection to engagement) is described as 5–8 seconds, depending on the variant; however, reaction time is somewhat longer (around 10 seconds) while in motion and firing in short halts.”

                https://en.wikipedia.org/wiki/Tor_missile_system

                Eu n-am cerut sa traga din mers ci am spus ca bravii nostri decidenti au fost rareori interesati in mod real de sisteme autopropulsate. Daca erau mai interesati, aveam ceva relativ nou, macar intr-un domeniu, daca nu AA atunci artilerie.

                Vad ca te-ai basicat de remarca mea, pai ti-o mai spun inca o data, achizitiile la noi s-au facut de cele mai multe ori fara cap si coada, daca se poate la cheie, cu comision, in transe mici, sa avem ce sa aratam la parade. munitie, reparatii, astea-s chestii secundare…daca sunt bine, daca nu, vedem noi dupa aia, oricum nu ne atac nimeni etc.

    • Mica cred ca se poate integra cu Patriot (cu Hawk s-ar putea sa nu mai aiba rost) pe motiv de Raytheon – Thales, la fel cu Falcon… Raytheon – Diehl – Saab.

  9. O să câștige americanii ca de obicei. Atâta timp cât o să funcționeze totul bine și eficient nu mă deranjează…

    1
  10. Alegerea e simpla este posibil decat NASAMS –

    1. E singurul integrat cu Patriot, Hawk

    2. Logistica – foloseste rachetele comune cu flota de F-16 – un stoc comun, care poate fi furnizat oricand de principalul aliat

    3. Eficienta (bang for the buck)

    4. Flexibilitatea – poti sa adaugi si diverse rachete europene deja integrate pe sistemul NASAMS – gen Iris T sau RBS-70, in caz ca apare vreo necesitate sau avantaj din directia asta, desi e rentabil de folosit stocurile de Sidewinder, Hawk si AMRAAM, nu ne legam neaparat de un anume model de racheta. Daca Diehl de ex. ne ofera fabricatie in tara pentru Iris T sau apare o oferta de nerefuzat, OK, o putem instala pe aia.

    5. Pandemia, bugetul pe minus dicteaza o solutie scalabila care utilizeaza la maxim tot ceea ce exista deja,

    16
    • Foarte corecta analiza!

    • Ar trebui mai intai decis daca Hawk mai ramane in uz, avand in vedere ca:
      – rachetele sunt de generatie veche si in curs de expirare;
      – radarele sunt vechi, fiind nevoie si de un sistem mai capabil de iluminare
      – mobilitatea e si ea redusa, solutia de a le urca pe camion fiind mai mult o improvizatie

      Daca nu il pot aduce la nivel XXI, pot sa o lase balta.

      In cazul asta, inclusiv varianta israeliana e integrabila cu Patriot.
      Nici interfatarea celorlalti doi concurenti nu ar trebui sa fie o problema, pentru ca Raytheon-Thales…

      • Nu se poate discuta de nicio varianta israeliana din motive de securitate.

        In razboiul din Georgia, israelienii faceau schimb de coduri cu rusii pe ce vandusera georgienilor, la schimb cu codurile sistemelor anti-aeriene vandute de rusi Iranului… vezi ce a scapat de la Stratfor…

        Astfel de sisteme nu se pot lua decat de la aliati de maxima incredere, ceea ce Israelul nu e nici macar formal, cum sunt turcii (altii care nu prea sunt de incredere cand vine la o adica dar macar sunt oficial in NATO).

        6
        • serios, si atunci cum ramane cu F-35 pentru israelieni, care in plus dau si veto pentru vanzarea F-35 catre tarile arabe? 🙂

          • acolo problema e invers – Israelul are chiar interes sa securizeze la maxim F-35.

            avand si ei sistemul F-35 si bazandu-se pe el nu au niciun interes sa dea accesul la rusi, chinezi si altii, ca ajunge la Iran si alti inamici.

            insa sa aiba israelienii codurile unui sistem de aparare anti-aerian national ar fi o stupiditate maxima. Nu se va intampla asta si chiar daca vreun membru NATO ar vrea, prin absurd, sa ia asa ceva ar fi oprit de NATO.

            Nu se pune problema la SHORAD-VSHORAD, radare si alte lucruri care trebuie integrate cu aliatii.

            La turele si alte maruntisuri de uz local e alta discutie, atata timp cat nu depinzi de ei pentru munitie.

            7
      • Nu cred ca mai luam sisteme israeliene pe nicio nisa sensibila si asta e una din ele … Am luat de la evrei cand inca nu eram de incredere pentru altii pt ca la asta aveam acces. Nu zic ca nu au sisteme bune dar orice cu arhitectura proprietara si inchisa nu e pe placul lui Uncle SAM, vezi Iron Dome cumparat si scandalul cu accesul refuzat americanilor la sistemele critice.

        2
      • am mai spus-o..rachetele expirate nu reprezinta o problema. iordanieni au ramas fara resursa la 114 rachete si au comandat producatorului alte motoare.acum 6 ani.cel putin pana vor veni ultimele baterii de patriot si eventual SHORAD ul(care o sa fie ala) hawk ul va ramane in dotare.

        2
  11. Articolul este epic, ar fi trebuit sa te angajeze MApN sa lucrezi la caietul de sarcini pt acest program.

    10
  12. Felicitari Mariuse, fain sintetizat totul ca de obicei. Treaba e incurcata rau, de castigat nu poate castiga decat un sistem american ca sa avem integrare completa cu Patriot si ce o mai ramane din Hawk. La cum s-au miscat lucrurile in ultima vreme pare ca Raytheon e in pole position cu NASAMS, de unde acum cativa ani i-am trimis la plimbare si LM era peste tot (extractoare digitale la radarele sovietice, radare cu raza lunga FPS-117/TPS-77, radare cu raza scurta-medie TPS-79, modernizare a la Romania pentru Hawk, etc.) acum pare ca s-a intors roata si Raytheon puncteaza cu Patriot, NSM. Si da sa nu ziceti de Himars ca ala era must have si Raytheon nu avea nimic echivalent oricum. Asa ca Falcon de la LM/SAAB/Diehl nu cred ca are mari sanse desi vine si cu ADN american. Cum vorbeam mai deunazi la un alt articol intr-adevar NASAMS in versiunea off-the-shelf e cam depasit la radar si lansatoare, FDC-ul cred ca e inca prime class. Cangurii au bani si si-au permis 2 radare noi, la noi nu cred ca se pune problema. Pe de alta parte Sentinel-ER nu si-a spus ultimul cuvant dovada ca e foarte bine integrat acum si cu Patriot si impreuna cu o racheta mai ieftina PAC-3 CRI poate face minuni pe low tier air defense. Trebuie sa privim totusi in viitor, acum prin NASAMS ai acces la AMRAAM-ER si apoi la ESSM Block 2 care nu prea au echivalent in restul ofertelor. Pt raza foarte scurta AIM-9L si bineinteles AIL-9X nu sunt cu mult sub IRIS-T SLS. Si ca sa nu zic ca arhitectura NASAMS e deschisa si poate primi orice radar mai potent sau din cele pe care le avem deja prin ograda si care pot ajuta serios Sentinel-ul.

    Om trai si om vedea cu ne pricopsim.

    3
    • @ admin, poate ma scoate si pe mine cineva de la monitorizare, nu-mi aduc aminte sa fi calcat pe bec … Merci!

    • Multumesc frumos!
      Am scris si putin mai sus, legatul SHORAD de Hawk ar putea sa nu mai fie o cerinta, din motive de nemodernizare reala a Hawk. Oricum, tindem sa fim ultimul utilizator de Hawk.

      • Depinde, l-au modernizat un pic cu UTI si radarele alea ATAR, asa ca nu cred ca il arunca la fier vechi imediat. Oricum o dai NASAMS cu Sentinel e cel care se pupa cel mai bine cu Patriot, ca e un pic depasit, ca nu e asa mobil, asta e, nici Patriot nu e perfect si totusi parca dormim mai bine cu el prin batatura. Sa zicem merci avand in vedere de la ce plecam …

        1
        • Hawk nu e doar un pic depasit, nici rachetele nu mai au resursa si aproape nimeni nu il mai foloseste.

          De unde iei alte rachete, motoare sau cine le reface resursa? Iordania si Egipt au cumparat 180 respectiv 110 motoare noi in 2014… pentru tot atatea rachete
          Ale noastre sunt Phase III: noi cu grecii si spaniolii mai folosim asa ceva in Europa… ceilalti le-au retras acum vreo 10 ani si mai bine.

          Asta e ce avem noi ca configuratie plus radarul ala, daca e israelianul ATAR, raza e cam scurta pentru un MRAD, israelienii folosind-ul pe distante sub 35km, de preferinta sub 30km.

          Phase III
          The PIP Phase III development was started in 1983, and was first fielded by U. S. forces in 1989. Phase III was a major upgrade which significantly enhanced the computer hardware and software for most components of the system, a new CWAR the AN/MPQ-62, added single-scan target detection capability, and upgraded the HPI to AN/MPQ-61 standard by addition of a Low-Altitude Simultaneous Hawk Engagement (LASHE) system. LASHE allows the Hawk system to counter saturation attacks by simultaneously intercepting multiple low-level targets.

        • si nu mi-as paria banii sau viata pe modernizarea aia cu UTI… e ceva sa fie acolo, sa vada ceva, cam ca escadrila de F-16 MLU, de folosit mai degraba pentru politie aeriana pe timp de pace.
          Or sa traga de el pana vor avea bani sa ia altceva, sper sa nu asistam la secvente in care racheta cu resursa expirata pleaca aiurea sau ia foc, ca la bateriile de coasta…

        • in fine, sa legi achizitia unui SHORAD de ultima generatie de integrarea cu Hawk care trebuia déjà casat asa cum il avem noi, imi pare un mod de a iti da singur calcaie in testicule.
          Ne impunem limitari pentru nimic… chiar si integrarea cu Patriot nu e o problema asa mare.

          1
          • Ai dreptate cu Hawk, oricum ai da-o nu prea mai scoti mare lucru din el si va muri asa cum e. Ma refeream la faptul ca si NASAMS ar fi un pic depasit in configuratia standard dar repet e cam singurul care se pupa 100% cu Patriot fara dezvoltari suplimentare si da cred ca merita legata integrarea SHORAD cu Patriot. In cazul VL-MICA oricat ar fi Thales-Raytheon in love nu cred ca dezvoltat nimeni inca interfata cu Patriot sau macar sa testeze daca sunt compatibile ori din ce am inteles de la @Alex asta costa bani grei daca faci ceva serios nu ce a facut UTI cu Hawk. Mergand mai departe la israelience nu vei avea acces la arhitectura sistemului (a se vedea americanii cu Iron Dome) si daca vrei integrare cu Patriot trebuie sa marci banul tot la ei si nu cred ca va fi ieftin, te vor scutura bine, asta e stilul lor: iti vand o solutie cu arhitectura inchisa si apoi depinzi de ei pentru orice integrare (a se vedea sistemul de conducere a focului la LAROM …). Singurul care ar fi avut sanse reale contra NASAMS poate era Falcon dar si aici avem un sistem in faza copilariei si cu multe moase, basca efectorul pe care nu o sa-l avem in mod cert niciodata la FAR.

            1
  13. The current state, problems and future of Germany’s air and missile defence
    https://www.files.ethz.ch/isn/164939/commentary_105.pdf

  14. Asteptam o hotararea definitiva in cazul NSM apoi urmeaza NASAMS, pardon, SHORAD-ul.
    Vedem ce vor alege pe zona VSHORAD. Stinger?

    4
  15. Eu propun sa ne legam de vectori cand luam decizia. Ca sa intelegm, ne trebuiesc de 2-3 mai multe rachete AA decat au rusii Klub-uri si aparate de zbor. Deci… probabil cateva sute at least:) .
    As intreba daca avem suficienti oameni pt bateriile astea… armata se imputineaza de la an la an.

    2
  16. Marius, spuneam în weekend că abia astept articolul ăsta. Așteptarea a meritat pe deplin. Multumesc.

    Nu-i așa că NASAMS e singurul sistem testat în luptă? Plus că îl mai au 6 aliați NATO.
    Cu asta va începe textul de lege din parlament.

    1
  17. Eu observam de-a lungul timpului ca destule sisteme europene ii impresionasera pe ai nostri, MICA + Mistral, Eurofighter, Sigma, Leopard si chiar Exocet:

    https://www.defenseromania.ro/generalul-grumaz–romaniei-ii-lipseprc-c8prc-99te-apararea-de-coasta–deprc-c8prc-99i-apararea-antiaeriana-e-foarte-bine-pusa-la-punct_604655.html

    Asta aparuse un piculet inainte de NSM si aroganta facuta MBDA care sper sa nu se intoarca impotriva noastra. Ca sa nu zic de Agilis si corvetele originale cu armament european, anulate pe urma.

    Acum ca avem privilegiul de a da banul gros pe ce e cel mai bun si ca stim noul context ce nu putea fi prevazut 100% dinainte de criza, eu tot sper ca si din Europa sa iasa ceva frumos si win-win, sa mai surubarim si noi ceva.

    1
    • Io zic ca domnul general vorbeste ca sa nu taca. „Și, să nu uităm, că există și sistemele HIMARS și Patriot care fac parte de asemenea din sistemul de apărare antiaeriană.”
      HIMARS sunt rachete sol-sol, nu antiaeriene si nu, Romania nu are astazi un sistem AA decent, asa ca domnul general nu stie despre ce vorbeste.

      1
  18. toate aceste sisteme de arme au legatura si comunica unele cu altete numai la noi sunt programe de inzestrare de sine statatoare care nu vad nici in stanga si nici dreapta si nici nu vorbesc aceiasi limba….god forbid sa avem vreodata nevoie sa comunice shorad cu vshord,mediu cu lung si aer cu naval si viceversa.
    a fost tot timpul din lume la dispozitie ca sa unificam/uniformizam/standardizam dar la noi totul e pe bisericute si sa moara de invidie colegul.

    5
  19. Cred ca Blyskavica e mort de ani buni, si parca nu au reusit sa realizeze cu succes platforma cu 2 trepte si mai nimic pe partea de sistem de control. La beamR cred ca lucreaza la Piorun 2 cu 2 motoare dar cu o treapta. Poate O, sa stie mai multe.
    Dintre criteriile enumerate de tine mi-ar placea sa-l bifam pe ultimul.
    Nu inteleg de ce am pastrat o perioada lunga cu eforturi financiare o capabilitate industriala inactiva doar pentru a fi disponibila cand va fi nevoie, iar acum cand in sfarsit suntem dispusi sa facem achizitii imi pare ca ne uitam doar peste gard, Sunt consient de decalajul intre ce putem si ce vrem, dar sunt state in jur care cerceteaza si dezvolta si cred ca ne-am fi putut alipi la anumite programe.
    Capabilitatile sistemelor enumerate imi par similare, sper sa aleaga un cost convenabil pentru ca avem nevoie de resurse pentru inzestrare in multe zone.

    • da, de prin 2014, au avut probleme cu realizarea ghidajului (Aici Thales, Saab sau altii ar fi putut intra in cooperare)… asa ca reutilizeaza la Piorun2 pe care ar vrea sa il ghideze laser stil beam-riding, pana ce senzorul IR al rachetei ajunge la distanta la care devine capabil sa autoghideze:
      https://defence24.com/poprad-with-piorun-2-missiles-osa-sam-system-replacement

      1
      • ramane problema daca la sol ai ceata cand trebuie sa lansezi 🙂

        1
        • Pai nici elicopterele sau avionale la altitudine mica nu se simt stralucit pe timp cetos, macar pe partea de achizitie a tintelor asa ca se pot odihni si fulgerele ca doar nu-s pe mana lui Zeus sau Thor sa fie la indemana mereu 🙂

          • si rachetele de croaziera sau dronele?

            • Nu stiu daca Piorun+ ar fi chiar prima optiune impotriva rachetelor gandindu-ma ca ajutajele laterale nu-l ajuta sa accelereze dupa ele iar motorul dorsal e pentru faza terminala, caci de, beam-ul bata-l vina, Dar nu fii cusurgiu si tu acum. E ceata, lumea se odihneste 🙂 Dronele dorm si ele. Daca nu le invinge ceata atunci viforul sigur le alunga 🙂
              Redevenind oleaca serios, mi-a placut Piorun-ul. Am citit acum ceva vreme despre el ,
              neintentionat (eram interesat despre colaborarile ucrainienilor cu altii si asa am ajuns la rachetel polonezilor si fulgerele erau o buna parte din texte ). Pare ca polonezii se bazeaza pe aceasta familie de ceva vreme si depun eforturi consecvente sa o mentina relevanta in timp.

  20. Another order is being prepared for two HIMARS divisions by FMS

    1
  21. dupa mine principalul criteriu de achizitie ar trebui sa fie cat la suta o sa fie fabricat la noi
    din punctul asta nemti ar fii pe primul loc , ei fiind singuri care neau oferit o parte din productie si asamblare si apoi francezi
    daca faci racheta la tine nu mai depinzi de nimeni
    stiu o sa ziceti ca nemti sant prieteni cu rusi dar daca se ajunge la razboi sa dam cu SHORADu dupa avione rusesti atunci se activeaza articolul 5 din nato si nu cred ca nemtilor le convine ca rusi sa le strice piata de desfacere si afaceriile pe care nemtii le au la noi si ne vor oferi subansamblele de care avem nevoie sa asamblam in continuare rachetele IRIS SLS
    tineti minte ca nemti sant printre principali investitori din romania
    si in caz de razboi ei vor avea cel mai mult de pierdut

    • „nemții” se scrie cu doi de „i”.
      Și mai dai și „sfaturi prețioase”. Of, of 🙂

      1
    • si dupa 2 ani sa ajungi la aceeasi faza cu piranha 5 din cauza iecspertilor romani in integrare chiar nu imi doresc si la shorad asa ceva mai bine nu il producem la noi si facem mentenanta la ce sisteme ne pricepem,adica la alea mecanice sau electronica simpla , ca daca ne pricepeam sa le facem numai cumparam din strainatate,unii chiar nu reusiti sa treceti peste maretele realizari comuniste in tehnica militara si marele exportator care a fost RSR

  22. Correct … all the more so that we need thousands. Cheap atgm for destroying armored targets (I’m not talking about MBT) is also very necessary in large quantities

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *