MICA NG

Missile d’interception, de combat et d’autodéfense – MICA, mai cunoscut.

Stirea este scurta dar implicatiile ar putea fi mari pentru Romania. Astfel, Franta s-a hotarat sa lanseze productia noi rachete MICA NG (raza +40km), am mai scris despre asta, si sa-si inlocuiasca intregul stoc de rachete MICA cu noua NG (intre 2018 si 2030). Doar ca ca din 2018 incepe retragerea MICA din aviatia franceza, introducerea MICA NG va demara abia din 2026.

Noua racheta va dispune, ca si predecesoarea sa, de doua variante de ghidare, infrarosu (IIR) si radar (RF). Livrarile, pentru Franta, vor avea loc intre 2026 si 2031. Intersant este faptul ca noua NG va avea exact aceleasi dimensiuni cu MICA clasica, astfel va putea fi folosita fara a fi nevoie de modificari pe avioane sau lansatoarele de la sol/nave.

Cam aceasta este stirea, implicatiile pentru noi sunt mai profunde si au legatura atat cu programul naval (unde Navap Group si Fincantieri ofera VL Mica) cat mai ales cu programul SHORAD, program care prevede achizitionare a 21-22 baterii sol-aer impreuna cu un stoc de rachete (apreciem noi) de peste 300 de rachete (in cazul in care am cumpara VL Mica, o baterie are patru masini lansatoare a patru rachete fiecare, deci 21x4x4=336 rachete pentru un singur plin).

Acum, daca Romania ar alege sistemul MBDA MICA, in cazul corvetelor se prevede ca prima nava sa fie livrata in trei ani de la semnarea contractului, toate patru in sapte ani de la semnare. Daca se va semna spre finalul 2018, inceputul anului urmator,  atunci prima nava ar fi sa vina prin 2021, urmata de celelate trei, ultima in 2025.

Daca vom merge pe MICA atunci avem o dilema, toate cele patru corvete si, preupunem noi, cele doua fregate vor fi deja operationale cu un an inainte ca MICA NG sa inceapa sa fie livrata catre Fortele Aeriene Franceze si aici avem trei optiuni: prima sa cumparam cateva MICA clasice si mai apoi sa ne facem stocul cu NG-uri dupa 2026, a doua ar fi sa asteptam pana prin 2026, cu navele dezarmate si abia de atunci sa incepem sa achizitionam rachete. Din informatiile pe care RoMilitary le detine la data publicarii acestui articol, pretul MICA NG va fi similar cu MICA, noua varianta va dispune doar de o raza dubla si va fi mult mai usor si ieftin de intretinut, francezii de la MBDA tinzand spre conceptul de „Intretinere ZERO” pentru rachetele lor.

A treia optiune, care ar trebui scoasa cu totul din calcul, ar fi sa cumparam acum tot stocul de MICA avut in vedere, exact in momentul in care varianta MICA este  inlocuita cu NG (distanta de interceptie 40km ). Dar asta ar insemna sa ne cotonogim singuri cu niste rachete cu raza mai scurta…

ESSM Block 2

Adevarat ca si in cazul ESSM avem o problema oarecum similara, dar ESSM Block 1 are o raza de actiune de 45km, Block 2 va veni cu un sistem de ghidaj semi-activ si o raza mai mare, racheta putandu-se orienta si singura catre tinta fara ajutorul unui radar de iluminare. Dar si aici apar probleme, in sensul ca ar fi caraghios sa cumparam ESSM Block 1 cu tot cu radarul/radarele de iluminare + alte electronice (o gramada serioasa de bani), ca mai apoi ( in 2-3 ani) sa fie disponibila ESSM Block 2 care numai are nevoie de radar de iluminare.

In principiu ESSM Block 2 va intra in dotarea US Navy din 2020, asadar daca am opta pentru ea am avea loc de manevra, desi greu de crezuta ca membrii consortiului care dezvolta ESSM Block 2 ne-ar favoriza pe noi la achizitie.

 

Problema noastra este sincronizarea nefericita intre demararea programului romanesc de dotare cu corvete si sisteme AA cu raza scurta fata de lansarea in productia a MICA NG/ESSM Block 2, pentru ca este clar pentru toata lumea ca decizia de a cumpara MICA in varianta clasica (distanta de angajare 40km, raza de interceptie 20km ar fi cu adevarat nefericita, adica am cumpara un sistem de arme care tocmai ce a fost anuntat pentru inlocuire in urmatorii 7 ani. La fel si in cazul ESSM B 2.

Asadar, mai putem lua in considerare variantele de inarmare a corvetelor cu MICA (raza 20km) sau ESSM Bloc 1 in aceasta conjunctura? Dar sistemele SHORAD?! N-ar fi chiar asa o mare tragedie, am trece mai apoi la NG, intrebarea este daca totusi, la cat de saraci suntem noi, ne permitem sa facem astfel de experimente? De remarcat ca situatia este ceva mai simpla in cazul MICA NG, racheta putand fi folosita fara probleme in VLS-urile actuale, in cazul ESSM Bloc2 problema este mai complicata pentru ca aici discutam si despre radarul de iluminare al Block 1, radar care nu mai este necesar in cazul Block 2…

Ecartul dintre posibila semnare pentru corvete si lansarea MICA NG este destul de mare, nu foarte mare insa, iar pentru sistemul SHORAD, ei bine, acesta este ar fi intarziat cu ceva ani fata de asteptarile noastre.

Speranta este ca programul SHORAD/VSHORAD sa fie lansat cel mai traziu prin 2020, iar aici am avea ceva mai mult spatiu de manevra, daca contractul s-ar semna prin 2022, am avea ceva timp pana sa primim toate cele 20-21 de baterii. Un stoc initial redus de Mica clasica si apoi NG-ul.

De notat ca in cazul sistemului SHORAD (rachete mobile cu raza foarte scurta), daca Romania va alege Mistral (cea mai buna varianta din puncul meu de vedere) va beneficia de o rachete imbunatatita – Mistral 3+ – cu raza de actiune, atat in plan vertical cat si pe orizontala, semnificativ crescute.

La sfarsit, avem ghinion, cand ne hotaram si noi sa facem in sfarsit achizitii serioase suntem total desincronizati cu producatorii de tehnica de lupta, suntem prinsi intre schimbarile de generatie.

Dar, asa cum scris mai sus, nu este un capat de lume, trebuie doar sa fim constienti de aceste probleme si sa le gasim o rezolvare decenta, atat din punctul de vedere al intrarii in dotare cat mai rapida, dar si al rabdarii de a avea tot ceea ce se poate cumpara mai bun.

Sper eu ca responsabilii MApN sa fie constienti de acesta situatia si sa actioneze in consecinta.

GeorgeGMT

 

45 de comentarii:

  1. MICA pentru SHORAD mi se pare o gluma nefericita.
    Daca tot pui doar 4 pe masina, mai bine iei Eurospyder, produs/asamblat pe undeva prin Belgia / Germania, pe model Eurospike.
    Au si raza mai mare de lovire, sunt si mai ieftine.
    Sau, daca tot vrei MBDA, iei CAMM, alea le pui 12 pe camion sau 6 pe o platforma mai mica.
    In privinta ESSM, ghidajul este, conform wiki si altii:
    – mid-course update datalink;
    – terminal semi-active radar homing for Block 1;
    – terminal dual semi-active/active radar homing for Block 2
    Nu vad care e problema aici dar poate n-am priceput eu bine.
    Block 2 poate functiona la fel ca Block1 doar ca in parte finala are si optiunea sa urmareasca tinta cu radarul propriu.

    Fara indoiala, optiunea este sa luam ESSM, eventual un stoc mai redus (oricum sunt mai ieftine decat MICA, apoi, pe masura ce devine disponibil Block2, sa inlocuim si sa completam treptat stocul cu ele.
    In privinta Block 1, sunt sigur ca se vor gasi cai de upgrade pentru ele. Vorbim despre o racheta cu raza de 50km, nimeni nu e nebun s-o arunce.
    Stiu ca pentru sistemele NASAMS s-a testat varianta NASAMS-ER cu racheta ESSM cu cap de ghidaj AMRAAM.
    Sper sa luam NASAMS pentru SHORAD si atunci se va rezolva si problema ESSM Block 1 de la nave.

    • Intre MICA si Spyder aleg MICA cu ochii inchisi, hai sa fim seriosi, una este racheta de baza a fortelor aeriene franceze alta Spyderul…
      CAMM deocamdata este in teste, din istoria recenta stim ca ce fac britanicii pt ei insisi se vine rar, este scump si in general nu foarte popular.

      ESSM Block 1 are nevoie de radar de iluminare, Block 2 se descurca si fara, mare diferenta, una este sa ai o nava cu radar de iluminare alta sa n-ai nevoie. Sa cumperi acum Block 1 inseamna sa cumperi si radarul, mai apoi treci la Block 2 (2-3 ani) si cu radarul ce faci?

      Mica are macar avantajul ca ai nevoie de nici o modificare, desi ramane cu handicapul VLS-urilor care nu pot fi folosite si pt alte rachete, iti ocupi spatiul cu un sistem, cand altfel poti avea doua.

      NASAMS a testat AMRAAM ER.

      In privinta razei, aici lucrurile sunt mai nuantate, in sensul ca una este raza maxima de actiune (50KM Bloc1), alta raza de interceptie, ori raza de interceptie conteaza nu raza maxima de actiune.
      Ca sa si explic, raza maxima de actiune este distanta maxima pe care o racheta o poate parcurge, pastrandu-si capacitatea de a dobora tinta (are inca energie). Este utila daca tinta este un elicopter sau un avion care ar zbura tangent cu un cerc cu raza de 50km, raza de interceptie este (ESSM B1 25KM, MICA NG 40km), distanta la care racheta intercepteaza racheta anti-nava sau avionul care vine direct spre nava.
      Raza de interceptie din distanta pe care racheta lansata la interceptie o parcurge pana se intalneste cu tinta. Tinta Cele doua se intalnesc (in teorie) pe la jumatatea razei de actiune maxime, pt ca ambele vin pe aceiasi directie, in sens contrar.

      Asadar raza maxima de actiune conteaza mai putin, foarte relevant in acest caz este viteza rachetei interceptoare si viteza tintei.
      Este adevarat ca racheta interceptoare poate fi lansata la detectarea tintei (in cazul MICA racheta poate angaja tinta spre marginea razei ei maxime – 20km).

      • Geoege, presupun ca tinta poate fi iluminata, si interceptorul lansat chiar daca tinta e in afara razei maxime. Adica radarul decteaza tinta de la 100 km, incepe urmarirea cu radarul de iluminare, lanseaza cand tinta e la 80. Presupunand ca cele 2 rachete au viteze egale, interceptia s-ar putea face la 40 de km de nava ( considerand ESSM si a sa raza de 50 de km, am lasat si o marja pentru manevre). Teoretic cel putin, raza maxima de actiune ar putea fi aceeasi cu raza maxima de interceptie.

        • Corect, localizezi tinta la distanta mai mare decat raza rachetei si lansezi astfel incat s-o interceptezi catre limita maxima data de raza de lovire a ESSM. Cam tot 40 zic si eu ca sa fii sigur ca nu-ti face racheta baldabac iar racheta inamica inca n-a ajuns pentru ca i-ai estimat eronat viteza.

        • Corect. Eu m-am gandit mai mult la rachetele AN care vin la rasul apei si sunt greu vizibile pe radar, dar asa este, racheta interceptoare poate fi usor lansata inainte ca racheta inamica sa intre in raza de interceptie.

      • Tu spui sa dai jos radarul de iluminare pentru ca iei Block II care are radar propriu. Inseamna sa-i reduci din capabilitati pentru ca block II are si ghidaj final semiactiv.
        In cazul unui atac cu rachete antinava e ok sa nu pornesti radarul de iluminare ca sa-ti desconspiri pozitia navei desi, daca au tras rachetele, inseamna ca stiu unde te afli.
        In cazul unui avion advers, iluminarea lui de catre nava nu-i da si informatia daca ai lansat rachetele si unde sunt acestea. Cand il ilumineaza racheta cu radarul propriu, deja stie ca racheta e aproape si-si ia masuri.
        Cred ca ambele capabilitati sunt utile si nu merita renuntat la niciuna.

      • Scuze daca e oarecum off-topic… dar daca tot s-a amintit de Spyder, ce avem aici?

        http://www.military-today.com/missiles/spyder_l7.jpg

    • Spyder-SR are raza maxima de actiune la 15km. Probabil te referi la MR (Medium Range)…care nu e deci SHORAD.

      Python 5 iti bate la putin peste 20km lansat din aer, iar Derby (ghidaj radar) la 50 km. Mica bate pana la 50km (probabil pana la 80km/ 67km confirmati in test la taiwanezi), IRIS-T la 25km iar AIM-9x la 35km.

      O sa apara Derby ER la 100km raza, dar nu va fi probabil integrat imediat si pe VL, deci probabil va fi disponibil la export dupa 2023-2025.

      Apoi uita-te la lista de operatori, in afara de Israel.

  2. Cu ESSM problema sincronizarii e mai mica, daca chiar se tin de cuvant si incep livrarile in „douazeci douazeci”. In cel mai optimist scenariu, prima corveta va fi gata pe la sfarsitul lui ’21 sau inceputul lui ’22. S-or gasi 8 rachete si pt noi pana atunci, asa, sa putem incepe operationalizarea, care dureaza si aia ceva. Pana le terminam / operationalizam pe toate, probabil si noua versiune va fi mai disponibila.
    Cu MICA e un pic mai complicat, probabil am avea intreg necesarul de rachete abia dupa 2030, cam tarziu as zice.

    Oare colaborarile locale, fie doar pe partea de asamblare, ar putea mari ritmul productiei?

    • Colaborari locale pt astfel de rachete?! Noi nu gasim sudori pt Piranda 5 🙂 … Io zic sa ne vedem lungul nasului.

      1
    • Dotarea cu ESSM block2 e posibila doar daca platim „taxa de intrare in club”, de vreo 50 milioane $. Chiar si asa, pentru a ne „baga in fata”, in raport cu ceilati care au intrat in club de multi ani, ar trebui sa cerem un favor de la USNavy, sa ne bage pe un slot de productie deja alocat lor.
      Considerand ca am avea nevoie de 128 ESSM block2 (cost: circa 200 milioane $) doar pentru 4 corvete, plus inca 64 pe modernizarea type22, cele 50 milioane $ pentru intrarea in club nu par prea mult.

  3. Exista posibilitatea sa inchiriem rachetele Mistral pentru sistemele achizitionate? Asta pana ce le putem cumpara pe cele noi, bineanteles!

    La cum merg lucrurile acum prin zona marii Negre, putin probabil ca MAPN-ul sa vrea sa stea dezarmat atata amar de vreme, ca oricum suntem desculti. Iar cum Fifor a aruncat in piata pentru impact stirea ca vor reintroducerea serviciului militar obligatoriu, este clar ca lucrurile se inrautateasc prin zona noastra si dupa 30 de ani de facut doar praf, acum vor sa sufle si in iaurt!

    Parerea mea……NU vor astepta dupa sistemele noi, vor merge ca disperatii precum in 1938 pe tot ce pot prinde/pune mana!

  4. Problema ghidarii rachetelor antiaeriene la tinta ar trebui privita si in contextul operarii integrate cu un elicopter purtator de radar care sa-ti dirijeze rachetele navei, altfel, peste 25 km nu iluminezi niciun sea skimmer.
    Un elicopter echipat cu un AN/APG 68 poate dirija simultan la tinta 6 AMRAAM (sau 6 ESSM cu cap de ghidaj AMRAAM).
    Situat la 3-4000m altitudine, poate sa vada dincolo de 100km, sa fixeze tintele pe la 80-90km si sa traga asupra lor cu ESSM de la bordul navei astfel incat sa le loveasca pe la 40km, primul val de 6 rachete, apoi urmatoarele sa le loveasca pe la 15-20 km dupa care radarul de la bordul navei sa preia dirijarea tirului. Asta in linii mari pentru ca pot exista n variante, de exemplu, sa ai 2 elicoptere care sa dirijeze tirul, dandu-ti posibilitatea sa lansezi un numar mai mare de rachete.

    • Ideea este mai mult decat de luat in calcul.

    • elicopterele alea nu prea le poti tine tot timpul in aer sa-ti dirijeze tirul, probabil nici daca ai doua sau mai multe (in cadrul grupului de lupta). Ar fi de preferat un UAV cu autonomie mult mai mare sau chiar un balon de observatie (daca e vreme buna).

      • Un elicopter drona, captusit cu rezervoare suplimentare in lcoul pilotilor si pasagerilor. Iti sta in aer cu orele….. multe ore. Cand se apropie limita de autonomie, il urci pe al doilea. Nici ideea cu un UAV cu autononmie mare nu e de lapadat dar in cazul asta drona va functiona doar ca remote radar al navei iar comenzile de tragere se vor da de pe nava. Sunt multe variante de explorat.

        • Eroule, AN/APG 68 e integrat doar pe F-16, nu pe elicoptere. Daca vrei sa pornesti la integrarea unui radar de descoperire timpurie pe elicopterul tau, atunci logic ar fi sa folosesti ce e mai nou, adica SABR. Dar asta ar cere si timp si bani, ma indoiesc ca le avem pe amandoua. Ca elicoptere navale dedicate avertizarii timpurii, sunt doar 2 optiuni, Kamov 35 (evident imposibil) si AW101 Merlin HM2, care este foarte scump si nu ne permitem.

          • Stiu ca nu e integrat pe elicoptere dar asta nu inseamna ca nu se poate face dpdv tehnic. In al doilea rand, nu e vorba doar despre un radar de descoperire timpurie ci si despre unul de dirijare a tirului rachetelor. Daca SABR face asta, ok, daca nu, va trebui integrat AN/APG68 pe elicoptere, daca se merge cu ESSM/AMRAAM

  5. In cazul in care guvernul francez se angajeaza sa ne dea gratis sau la pret simbolic mika 1 care le scot treptat din dotare am putea merge si pe gowind si pe baterii de coasta franceze. Va intrebati de ce gratis, fiindca suntem primii in calea ursului cu rabie deci este si in avantajul lor. Chiar daca sunt mai vechi, pentru noi totusi ar fi bune daca am detine stocuri mai mari. In caz contrar e mai rentabil essm si financiar si ca intra 4 pe teava.

  6. ESSM:
    E folosita de numeroase tari din NATO. Nu se poate spune la fel despre MICA.
    Se poate folosi pe NASAMS ca sistem SHORAD si pe corvete ca sistem AA si anti-racheta. Indiferent daca este Block I sau Block II.
    Cu un Mk 41 VLS ai rezolvat problema de a tine atat ESSM cat si alte rachete. MICA iarasi ramane in urma.
    E produsa de Raytheon, deja prezent in Romania.
    Daca in 2020 e preconizata varianta Block II cu atat mai bine. MICA pe la 2026 !?!?.
    Termenele astea pot fi depasite usor, se intampla la programele de dezvoltare.
    In schimb pentru VSHORAD as merge pe MISTRAL 3 vs Stinger.
    Francezii se pot multumi cu contractele H 215M si Mistral 3.
    Decizia este politica dar sunt convins ca militarii prefera ESSM.
    Nu sunt sanse sa poata fi fabricata in Romania vreuna din ele. Mentenata da.
    Posibilitati de dezvoltare ulterioara a rachetelor? La MICA nu cred sa fie prea multe.

  7. NASAMS este pe deplin integrata cu Patriot si „directed-energy weapons”. La randul sau poate folosi AIM-120 D cu o raza de 180 km, dar si AIM-9 X. Acestea fiind si in arsenalul F-16.
    Asadar si ultimul avantaj al MICA, acela de a avea ghidaj pasiv IIR dispare. La corvete RAM-ul se ghideaza: frequency/infrared homing, infrared only, or infrared dual mode enabled (radio frequency and infrared homing).

  8. Colaborarea cu elmec e o gluma nefericita.mai are vreo 70 de angajati din care jumate hartogari.daca tot am luat patriot si hawk logic este sa mergem pe combinatia nasams+stinger(manpads+avenger).iar la marina pe rachete dedicate navale americane.

  9. Modificàrile la Mica NG sunt putin de altà naturà decât cele prezentate în articol.

    În primul rând se adoptà sistemul de dublà impulsie. Pentru un motor cu pudrà, este separarea fizicà a douà blocuri de propergol care pot fi aprinse separat sau în acelasi timp. Mica NG are o vitezà sporità, mai ales cea terminalà. Ceea ce este interesant pentru a lupta contra contra-màsurilor. Dacà Mica RF (EM în nomenclatura francezà) poate fi bruiatà, în teorie, ca toate rachetele cu cap de detectare radar, varianta IR, pe lângà cà este « silentioasà » dpdv electromagnetic ceea ce este un atu în lupta BVR, poate sà scape de actiunile laser al unui sistem DIRCM modern, tocmai datorità vitezei terminale, de ordinul Mach 6, permitându-i sà stràbatà cei 3-4 km de razà de detectie a unui DIRCM en mai putin timp decât durata utilà a impulsului laser provenind de la tintà.

    Viteza mare modificà putin paradigma « first shoot, first kill », fiindcà adaugà parametrul « time on target ».

    Sistemul dublei impulsii poate modula raza maximà sau viteza, în functie de profilul interceptàrii.
    Probabil cà si geometria NEZ (no escape zone) va fi schimbatà, màrità în interceptia fatà, micsoratà în interventia « pursuit ».

    Modificàri la calitatea propergolului (mai energetic si cu reziduri de fum foarte diminuate) contribuie si ele la sporirea razei de actiune.

    De vàzut dacà raza de interceptie va fi chiar dublatà (de la 20 km la 40 km). În general, la rachetele duale (AA sau SA), MBDA comunicà pentru rachetele SA, fàrà sà precizeze altitudinea de interceptie. Pentru AA, în functie de altitudinea si viteza vectorului lansator, se pate depàsi 80 km.

    • Multam de completari, noi am incercat sa aflam mai multe chiar de la producator, ne-au spus si ei ce au putut.

    • DIRCM/CIRCM? Serios? Asta este o capabilitate inutila. Sistemele respective sunt menite sa contracareze MANPADS.

      • @Alex
        Serios maistre. Nu am sà-ti povestesc de DIRCM-ul NG de pe Rafale, cà ar fi luat de propagandà, dar îti citez din lumea nouà :
        „Northrop Grumman is proud to have been at the forefront of warfighter protection since 1961. That’s when our engineers developed the first active onboard IRCM system capable of defeating an air-to-air, heat-seeking missile. Today, our DIRCM laser-based systems protect more than 750 aircraft, including large and small fixed-wing, rotary-wing, and tilt-wing platforms”
        https://www.northropgrumman.com/Capabilities/DIRCM/Pages/default.aspx

        Air-to-air nu este MANPAD.

        Cà majoritatea sistemelor DIRCM sunt orientate MANPADS, este una. Cà si rachetele aer-aer IR au un cap de càutare pentru surse de càldurà bazat pe acelasi principiu ca rachetele IR sol-aer, este alta. Sistemele DIRCM se atacà la capul de càutare IR, cu mai mult sau mai putin succes, în functie de sofisticatia lor, dacà au de a face cu o rachetà AA. Sau cel putin dau alarma si declanseazà „flares”.

  10. important e sa aducem ceva cat mai repede. Se compara ce avem acum (Kub parca) cu Mica actuala? nu? multumesc, I rest my case
    Sa nu cumva sa avem nevoie de ele cat de curand si noi sa stam tot cu rachetele antice din dotare. Care va dati seama, le-am lasan contra producatorului, deci slabe sanse sa loveasca ceva.
    Daca vom avea nevoie de el va fi cateva zile, pt ca Rusia nu-si permite un razboi conventional de lunga sau de medie durata cu NATO. Poate va fi timp sa vina ceva din USA, desi mai curand se va folosi ce exista deja aici

  11. Cu Mica NG este o lipsa de sincronizare fantastica, ghinion pentru francezi. Cu Mica NG am fi putut merge pe dotarea fortelor navale cu o singura racheta antiaeriana. 2026 este prea tarziu pana si pentru noi…
    N-am absolut nicio o problema cu ESSM Block 1. Pentru fregate, in combinatie cu un radar bun de cercetare si doua radare de iluminare a tintei – ca e loc – plus RAM, mai putem astepta dupa Block 2. Care probabil va fi si mai scump decat cei aprox. 1,5 milioane USD / ESSM Block 1 acum.
    Uneori, in medii puternic contestate dpdv electronic, o racheta cu actualizari de traiectorie si ghidare semiactiva se poate descurca mai bine decat una cu ghidare activa. Ideea este ca radarul din capul rachetei este mic si mai susceptibil de a fi bruiat decat radarul mama.
    Si pentru ca se discuta mai sus, in opinia mea, ideea e sa vezi nava/avionul care lanseaza racheta anti-nava spre tine… Raza unei rachete este irelevanta daca nu ai vectorii care sa faca descoperire si iluminare la mare distanta, peste raza la care poate vedea radarul propriu.
    Categoric, la naval, sansele Raytheon sunt maxime. Cred ca MBDA a iesit din cursa, mai ales daca ne raportam la ce pare marina sa vrea… Cred ca armamentul anti aerian al navelor a fost decis deja…
    Mai ramane SHORAD/VSHORAD unde programul a fost aprobat de Parlament, dar cred ca nu mai au de unde sa scoata bani prea curand… Asa ca la anu’, sper ca nu si la multi ani…
    P.S. Nu va faceti sperante cu cantitati uriase de munitie. Vor lua cat sa puna ceva in fiecare. Dar VLS-uri pline de la bun inceput, am mari dubii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *