Daca Mowag va mai livra alte transportoare, noi vom face carcasa – Interviu cu Ioan Manu, directorul general al Automecanica Moreni

Piranha_IIIc

12 martie 2009

 

Unul dintre programele strategice de inzestrare a Armatei este achizitia de transportoare amfibii blindate, care sa inlocuiasca TAB-urile aflate acum in dotarea Ministerului Apararii. Procesul a demarat in 2006, cand a avut loc prima licitatie castigata de elvetienii de la Mowag, care trebuie sa ne livreze 31 de transportoare pana in 2010. Acum urmeaza o noua licitatie, la care va participa si firma Automecanica Moreni, aceasta fiind pe punctul sa omologheze un nou tip de transportor 8X8, SAUR. In urmatorii ani, Armata trebuie sa achizitioneze cateva sute de transportoare pentru a le inlocui pe cele vechi, care sunt pe punctul sa ramana fara resursa de serviciu. Deocamdata, s-a ales sa fie revitalizate cateva zeci de masini de lupta pentru a avea siguranta ca mai avem transportoare si dupa ce isi termina resursa de serviciu majoritatea TAB-urilor. Pentru a-si mari sansele de a obtine macar o parte din contract, Automecanica Moreni s-a aliat cu prima firma care livreaza transportoare Armatei, Mowag, elvetienii care fabrica Piranha.

„Financiarul”: Ce sperante aveti sa obtineti contractul cu Ministerul Apararii?

Ioan Manu: In acest moment avem doua optiuni: fie participam cu o oferta proprie, fie in cadrul unui consortiu. Daca ne referim la prima varianta, eu zic ca intrunim toate conditiile. Noi avem un produs care satisface toate conditiile facute cunoscute cu ocazia achizitiei celor 31 de transportoare, in 2006. Eu cred ca si de data aceasta nu vor fi cerinte diferite.

 

Audit facut de Mowag la Moreni

 

Si, in cazul participarii intr-un consortiu?

Ar trebui ca uzina sa se asocieze, sa aiba niste acorduri cu parteneri potentiali cum ar fi Mowag, care a facut deja la noi, la Moreni, un audit de capabilitate.

 

Deci aveti deja un memorandum semnat cu ei?

Nu avem un memorandum, avem un acord de confidentialitate. In baza acordului acesta, ei au realizat auditul de capabilitate, apoi au facut un raport al auditului. Trebuie sa marturisesc ca in raportul auditului sunt si bile albe, sunt si bile negre. Un exemplu este faptul ca in hala in care urmeaza sa se realizeze carcasa nu exista o sursa de incalzire care sa asigure o temperatura necesara. Otelul de blindaj se sudeaza numai peste o anumita temperatura ambientala. Tabla care se sudeaza trebuie sa aiba peste 10 grade Celsius. Dar asta nu inseamna ca, daca noi am obtine un contract, nu s-ar putea realiza instalatia de incalzire. Avem deja studiul de fezabilitate facut. Deci, daca Mowag a facut acest audit pentru ca, in cazul in care va castiga licitatia, sa faca la Moreni cel putin carcasa, eu cred ca nu suntem prea departe de cerintele partenerilor.

Ce alti parteneri ati mai putea avea alaturi la licitatie?

Ar mai fi francezii, germanii, finlandezii sau americanii. Dupa parerea mea, vehiculul nostru este asemanator ca si caracteristici, ca fiabilitate cu cele fabricate de producatorii agreati de NATO.

 

Alianta a firmelor romanesti din industria de aparare

 

Reprezentantii BAE Systems au declarat recent ca sunt hotarati sa castige licitatia.

Probabil. Toti cei care se inscriu in cursa sunt hotarati sa o castige. Dar aici nu este vorba de incadrarea in caracteristicile tehnico-tactice cerute de minister. Pe langa asta, mai sunt si alte elemente care conteaza, cum ar fi pretul, suportul logistic. Una este sa vii cu piesa din Marea Britanie si alta e sa o ai la tine in tara. Parerea mea este ca in acest proiect industria romaneasca ar trebui sa se alieze, atat producatorii privati, cat si cei din industria de stat, si sa realizeze componentele in Romania. Exista societati care pot sa produca aparatura optica, altele pot da sistemul de management al campului de lupta si sa le integreze pe masina. Si, in plus, cine imi garanteaza mie ca peste 10-20 de ani nu se dezmembreaza NATO, asa cum s-a intamplat cu Tratatul de la Varsovia. Cine poate garanta ca in 10-20 de ani Romania poate fi implicata intr-un conflict major si trebuie sa ne producem propriile arme. Sa ne aducem aminte ca la cele doua conflicte mondiale Romania a fost prinsa nepregatita.

 

Revenind la contractul din 2006, este adevarat ca partenerii din consortiul castigator au livrat transportoarele in tara si aici au fost asamblate?

Este partial adevarat. Mowag a livrat platforma, adica vehiculul. La acesta au fost adaugate, de catre integratori, aparatele electrono-optice, care sunt produse in Romania. Comunicatiile sunt realizate tot de o firma romaneasca.

 

Am inteles ca si turela este tot romaneasca.

Partial, turela este de fabricatie israeliana. Societatea israeliana care livreaza turela are in Romania o fabrica unde se face partea mecanica, pe care se ataseaza arma, sistemul de ochire, telemetrul laser, lansatoare de rachete, de fumigene etc.

 

Dar, in momentul licitatiei din 2006, SAUR era omologat?

Nu era omologat, dar urma sa fie. Noi am prezentat SAUR exact in perioada cand a fost declansata aceasta procedura de achizitie. Dar puteam face omologarea. Procesul dureaza cel mult sase luni, in regim accelerat.

 

Dar in regim normal cat dureaza?

Pai a durat 16 luni. Asta pentru ca nu am avut bani. Am facut totul etapizat, in functie de fondurile aprobate de Consiliul de Administratie.

 

Acum este omologat?

Inca nu. Suntem in ultima faza. Se testeaza durata de viata.

 

Modernizarea TAB-urilor

 

Cum ati rezistat pe piata pana in prezent?

Prin ordinul ministrului Apararii, M 31, cred ca din 2005 a fost externalizata mentenanta tehnicii din inzestrare. Noi am beneficiat de niste contracte cu Brigazile logistice pentru revitalizarea unui numar de TAB-uri, in transe anuale de 10-20 de bucati. Aceste transportoare au fost fabricate acum 20 de ani si nu au fost exploatate asa cum scrie la carte. In mod normal, aceste masini au o durata de viata de 20 de ani, asa ca acum se apropie de iesirea din serviciu.

 

Cu cat mareste resursa de serviciu revitalizarea TAB-urilor?

Parerea mea este ca mai pot fi folosite inca 10 ani.

 

Cu ce costuri, comparativ cu un transportor nou?

Aproximativ o treime din pretul unuia nou. Revitalizarea presupune cresterea mobilitatii, adica mai multi cai putere pe tona. Asta inseamna alte motoare. Cu alte sisteme de racire, cu alte sisteme de alimentare, motoare euro, care indeplinesc nivelul de noxe si de zgomot euro. Sa fie crescut nivelul de protectie. Noi am lucrat la cresterea nivelului de protectie a TAB C, si pot sa va spun ca am atins nivelul 3 la gloante si 2A la mine. Apoi, trebuie instalat aer conditionat.

 

Cate transportoare are acum Armata Romana?

Nu stiu, dar pot sa va spun cate au fost produse la Moreni. Este vorba de un numar de 13.000 de bucati, din care 9.000 au fost exportate in URSS si Germania de Est. Cate mai sunt in serviciu acum nu stiu, dar cu siguranta este vorba de sute de masini. Mai este un aspect. Avand in vedere ca tara noastra participa la misiuni in teatre de operatiuni in zone foarte calde, Ministerul Apararii a luat hotararea ca un anumit numar de vehicule sa fie tropicalizate. Procesul presupune instalarea de aer conditionat, cresterea capacitatii sistemului de racire a motorului, filtre de praf etc. Noi am facut aceste lucruri.

 

Exista zvonuri potrivit carora Aerostar Bacau lucreaza impreuna cu finlandezii de la Patria la un prototip de transportor. Ce parere aveti?

Nu cred asa ceva. Nu ca nu ar putea. Dar finlandezii nu sunt interesati sa creeze un nou vehicul. Realizarea carcasei este un lucru care necesita multa munca si se castiga putin. Adevaratii bani ies de la integrarea sistemelor. Numai partea de soft, ca sa luam un exemplu, este extrem de costisitoare. Apoi, firma Patria, din cate stiu eu, nu este interesata sa castige licitatia, ci sa subcontracteze lucrari si livrari de sisteme din care sa castige bani seriosi fara prea multa implicare. Asa ca ei ar fi multumiti daca ar castiga o companie romaneasca cu care sa se asocieze. Ei sunt dispusi sa faca transfer de tehnologie prin care si-ar achita si obligatiile de offset.

 

De cand nu ati mai vandut?

Ultimele vehicule le-am vandut prin Romtehnica in 2005, in Asia de Sud-Est. Este vorba de noua vehicule 6X6, amenajate ca ambulante si marcate cu inscriptia ONU.

 

Tot scandalul legat de transportoare a plecat de la faptul ca nu sunt sigure pentru ca e prea subtire blindajul de sub masina. Este adevarat ca Piranha rezista la aceeasi incarcatura ca si TAB-urile, in sensul ca blindajul de pe burta masinii are aceeasi grosime?

Aici nu este vorba strict de blindajul de sub masina. In primul rand trebuie sa spunem ca TAB-urile au fost proiectate pentru cu totul alt tip de confruntari, nu pentru razboi de gherila. Atunci amenintarea era constituita de minele antipersonal folosite pentru a suprima echipajul si pachetele de grenade. La acestea rezista. Dar daca sunt folosite mine antitanc, vehiculul rezista pana la o mina de echivalent 6 Kg de TNT sub oricare roata. In schimb, daca o incarcatura de echivalent 6 kg de TNT este aruncata in aer prin telecomanda sub burta masinii, atunci nu rezista. Dar, pana acum, niciuna dintre masinile care au fost afectate in teatrele de operatiuni nu s-a confruntat cu o explozie comandata de la distanta.

 

Totusi, in solicitarea facuta de Ministerul Apararii cat era grosimea blindajului de pe burta?

Solicitarea nu se refera la grosimea blindajului, ci la un nivel de protectie. Aici e vorba de calitatea materialului, forma constructiva. Sunt mai multi parametri de care se tine cont. Cerinta ministerului era sa fie asigurat nivelul 2 la gloante si 2A si 2B la mine. Adica 6 kg echivalent TNT sub roata, respectiv aceeasi cantitate sub burta. Piranha indeplineste aceasta conditie, diferit de TAB. Cel putin asa declara ei.

 

Ion Manu este de formatie inginer mecanic, cu specializarea automobile si tractoare. La Automecanica SA Moreni s-a angajat in 1992 si, dupa ce a indeplinit mai multe functii de conducere, a fost numit director general, in 2002.

 

Sursa: Incomemagazin

 

 

46 de comentarii:

  1. Am vazut ca Moreniul si-a modernizat site-ul. Fata da varianta anterioara, cu imagini „decupate cu foarfeca”, acum arata ceva mai bine.
    Din pacate, inca nu stiu sa-si prezinte marfa.
    Ma refer in special la SAUR2 unde au facut o fisa tehnica de doua pagini din care una e un cover, cu poza masinii, iar toate datele tehnice au fost inghesuite pe pagina a doua cand erau mult mai multe lucruri de spus daca vrei sa faci o prezentare atractiva.
    Eroare la mentionarea latimii: 2040mm ?….. cred ca au vrut sa spuna 3040mm.
    Inaltimea de 2340 este a cutiei blindate sau e cu tot cu turela de 12,7mm?
    In mod normal ar trebui sa fie cea a cutiei blindate (si specificat acest lucru) pentru ca, pornind de la aceasta, sa-ti faci calcule de gabarit cu diverse sisteme de armament, pentru a vedea daca mai incape in avion.
    Au specificat un motor de 326CP, fara sa spuna daca pot fi montate si alte motoare de puteri mai mari (care).
    Au specificat masa totala 16000 kg, cand ar fi trebuit sa specifice masa proprie, masa maxima totala cu pastrarea capacitatii amfibii si masa totala fara pastrarea capacitatii amfibii.
    Ar fi mai multe de spus, in special la variantele utilizare si inarmare dar cred ca voi face un material cu asta.

    • Salut .Da acolo l a latime au cam bulito, pai aici e trecut 2,95 m http://www.army-technology.com/projects/saur-2-8×8-armoured-personnel-carrier/ si e apropiat de adevar caci BTR -80 are 2,90 m ;iar SAUR 2 cam e cu sasiu de BTR-80 doar ca au pus motorul in fata si au refacut spatele si cu trapa de imbarcare debarcare.
      @Eroule la ce ti trebuie inaltimea cu si fara mitraliera,turela. Spui tu , ca pt transport cu avionul ! Hai sa fim seriosi , cate state/armate isi pot permite sa care transportoarele ?!! Si pt o companie dapai un batalion cu avioanele militare de tip HERCULES care poate lua doar unul nu e rentabil Aia cu aerotransportarea TBT urilor e pt tzivili. Doar Yankeii,ruskii, si chinezii isi pot permite de astea pt ca au avioane mari si acolo poti baga DOUA sau TREI . Iar pe viitor vor fi si Francezii si cine va mai cumpara A400M . Dar e scump al dreacu o astfel de chestie .
      Sanatate si cer senin.

      • La ce-mi trebuie inaltimea? Pai SAUR2 nu este obligatoriu sa fie utilizat ca si transportor de trupe (de partea asta se va ocupa TBT-ul care va fi mai bine protejat) asa ca nu se pune problema sa le duci in cantitati mari.
        In schimb, daca sunt folosite ca platforme pentru sisteme de sprijin cu foc (aruncator 120 mm, Oto Melara Hitfact 105 mm, APRA 20X122MM, LAROM 13X160 mm, M777 155/L39) nu e nevoie sa duci o cantitate mare.
        In cazul nostru, cu 2 C130, in doua drumuri, ai asigurat sprijin de foc suficient pentru un batalion.
        Pe langa utilizarea de catre noi, ideea este ca masina sa fie compatibila cu cat mai multe sisteme de armament existente pe piata internationala.

        • Pai inaltimea data de producator ar trebui sa fie cea in varianta nuda, variind apoi in functie de sistemul de arme sau alte dispozitive integrate. Exact capacitatea de a integra sisteme diferite de arme poate duce la variatii semnificative de inaltime, greutate, protectie, garda la sol si uneori chiar si ale dimensiunilor carcasei, prin kit-uri suplimentare.

          Daca ar fi fost tanc, atunci e destul de clar ca include si turela ca e standard…

      • @caporalul: si daca ai de transportat masina de lupta pe trailer sau cu trenul nu crezi ca ajuta sa te incadrezi in anumite limite ca sa poti trece prin tuneluri?

    • Relativ la noul site , cred ca demn de mentionat ar fi doar aparitia a doua fotografii micute , una cu prototipul TAB-71 varianta TERA , care difera de varianta de serie prin faptul ca il avea in dotare si turela , iar cealalta cu prototipul ABI care avea un sistem usor diferit de protectie a radiatorului si ii lipsea ” bara impinge – baricade ” . Oricum, detalii pentru modelisti .In rest este regretabil ca au dsparut din istoria de realizari familia ABI , B-33 , camioanele AM-443, AM-445 , AM-668 , microbuzul ( AM-4 daca imi aduc bine aminte ) , pe care voiau sa-l vanda si ca microbuz scolar , adaptat drumurilor judetene cu hartoape , tipice zonei de utilizare .Din pacate nu exista imagini sau documentatie privind familiile de TAB-uri 71 ai 77 , plus prototipurile , asa cum nu au existat nici in cele 2 versiuni precedente ale site-ului .

  2. Din ce inteleg din interviu, se va organiza in curand o noua licitatie pentru transportor si se va repeta situatia precedenta cand nu am avut SAUR omologat.
    Acum se va face licitatia in pripa pentru a nu avea omologat TBT-ul si a se merge cu SAUR2, cu mult mai putine sanse in fata unui PIRANHA, BOXER, PATRIA, PANDUR etc.

  3. Si daca ar relua licitatia la anul, dupa ce soseste ultima transa de Piranha (total 31 de bucati), ar exista inca posibilitatea ca oricare dintre producatori sa se asocieze cu unul dintre producatorii autohtoni… Ciudat cum imediat dupa achizitia Piranha IIIC de import, faza cu produsul restului bucatilor in tara a picat 🙂

    Eu cred ca inca sunt valide asocierile Patria-Aerostar, eventual Textron-Aerostar, Moreni-Mowag, Mizil-Renault/Mowag… si in functie de conjunctura si echipamentul cerut pot aparea si altele.

    • Sunt suficient de realist sa realizez ca nu putem face o masina integral romaneasca si ca trebuie sa lucram si cu altii dar ar trebui sa nu ne grabim si sa vedem ce putem scoate din cutia TBT-ului, cu integrarea de sisteme folosite si de alte transportoare (motor, transmisii, sisteme de ochire, armamente, comunicatii)
      Daca reusim sa scoatem scula la o valoare standard undeva la 1,3-1,5 milioane $, cu performante apropiate de cele vestice si cu pastrarea capacitatii amfibii, nu ar avea rost sa producem sub licenta sculele lor la 2,5 milioane$ sau variante downgradate care sa bata undeva la 2 milioane$, cu performante egale sau sub TBT.
      Este suspecta viteza cu care au aparut nemtii cu Boxerul dupa ce s-au anuntat rezultatele testelor balistice la TBT.

      • Corect la toate punctele.
        Pt. TBT exact asta se incearca, sa se integreze diverse solutii iar acolo unde nu exista solutie domestica, cum a fost initial si cazul trenului de rulare, sa se importe solutia.

      • @Eroul

        „Daca reusim sa scoatem scula la o valoare standard undeva la 1,3-1,5 milioane $, cu performante apropiate de cele vestice si cu pastrarea capacitatii amfibii, nu ar avea rost sa producem sub licenta sculele lor la 2,5 milioane$ sau variante downgradate care sa bata undeva la 2 milioane$, cu performante egale sau sub TBT.”

        Eroule, doua probleme aici 🙂

        Una, ca si daca o scot la 1,3-1,5 milioane $ bucata nu prea ai vad pe astia din armata inghesuindu-se sa le cumpere. Astia nu mai cumpara armament decat asa punctual, 12 avione, 18 torpile, n-au nevoie de ‘fiare’. Daca revitalizarea TAB-urilor le mai da 10 ani de viata, ura si la gara, ne vedem in zece ani…

        A doua e ca are rost sa producem sub licenta sculele lor la 2,5 milioane$ sau chiar variante downgradate care sa bata undeva pe la tot 2.5 milioane$ sau de ce nu, chiar mai scumpe. Are rost daca cine trebuie semneaza contractul cum trebuie. Vezi Rosia-Montana…

        A treia problema, sau sa-i zicem 2B 🙂 e ca incercam sa gandim logic in situatii in care se aplica numai spaga…

        • Arhengel fanul Griphen

          E greu frate nici unul dintre noi n-are logica spagii. Noi vorbim aici cu bunul simti ei ii dau la licitatii cu cat imi bagi bah in buzunar si unde merg bah la specializare? :p

      • eu unul as merge in parteneriat cu israelienii, cele mai de succes programe (LAROM/LanceR) le-am facut cu ei, si pe langa asta ei stiu ce e ala razboi si ne pot da sfaturi potrivite

      • aveti dreptate…insa eu tot ma gandesc la israelieni pentru ca ei ne-au fraierit cel mai putin pana acum…si am colaborat cu succes

  4. Si uite asa mai moare un produs autohton. Ce frumos ar fi fost un TBT cu un tun 35mm+7,62mm(sau 5,56) si niste Spike LR/ER!

  5. Care este diferenta intre SAUR 1, SAUR 2 si TBT si cam de ce am avea nevoie de cel putin 2 din 3 si nu doar de TBT, dat fiind ca-i cel mai nou…care-i diferenta de utilizare practica? Si inca ceva………..despre TR 2000 ce se mai aude, ca daca nu ma insel, acum cativa ani, aparea o poza pe net a lui Babiuc si a catorva generali langa o macheta a lui TR 2000 si tare mai radeau si se bucurau vazul ei?

    • SAUR1 e o evolutie a BTR-80 – Zimbru, destinat initial Irak-ului.
      Stafeta a fost ulterior preluata de SAUR2 care se vrea un salt evolutiv mai semnificativ al aceleiasi linii, proiectul fiind finalizat acum cativa ani, cu un efort financiar din partea angajatilor. Si acesta a fost construit pe cererea Irak-ului, dar include si anumite cerinte MAPN, fiind si omologat si de cateva luni in teste la MAPN.

      Saur1 si 2 sunt practic lansabile in productie. In plus ele pot oferi solutii de modernizare a componentelor flotei actuale de TAB-uri (77 si B-33 Zimbru: 170 + 69 bucati)

      TBT este deocamdata un concept, nici un prototip neexistand. Se stie oarecum forma pe care o va avea carcasa si componentele. Cand se definitiveaza trenul de rulare, vom avea solutia finala… probabil pana la sfarsit de 2013. Abia apoi se poate incepe constructia a 1-3 prototipuri care vor fi testate si omologate intern, Moreni, si ulterior testate de armata. Deci TBT ar putea fi capabil sa intre in productie de serie abia peste 2-3 ani, daca se mentine finantarea si programul nu este oprit intre timp.

      TR-2000 ar fi putu fi o optiune f. buna pt. armata romana, insa din cauze politice si datorita crizei economice din 98-2000 in care intrase Romania, a ramas o gluma foarte buna pentru cei din poza (adica TR-2000 era doar pe hartie, ca studiu)… probabil de-aia radeau cei din poza 🙁

      Personal cred, avand in vedere ca era un derivat Leo2, ca TR-2000 ar putea fi inca de actualitate, cu mici ajustari.

      Sa vedem insa in urmatorul an cu ce ne putem confrunta spre est – cum va arata si ce va fi capabil sa faca noul tanc rusesc Armata. Asta ar putea schimba anumite prioritati si directii de evolutie si la blindatele celorlalti producatori majori.

      • Merci mult pentru lamuriri! Ce nu inteleg eu, e de ce trebuie facuta licitatie pentru aceste echipamente atata timp cat ele se produc intern. De ce trebuie sa participe strainii la licitatie, nu trebuiau protejate companiile locale de o lege speciala a apararii de stat prin mentinera a comenzilor minime? Daca SAUR 1 si 2, TBT si ce mai producem noi se incadreaza dpdv tehnic, sunt fiabile si bune, de ce nu se incredinteaza direct, lasand loc, eventual, doar la asocieri si colaborari cu firme romanesti ale strainilor. Asta acolo unde nu avem tehnica la zi sau cunostinte multumitoare. Noi luom ce avem nevoie, ei la fel….banii nostri. Daca lucrurile se incalzesc subit prin Transnistria din toamna, asa cum se aude, cred ca nu vor regreta doar TR 2000, ci si IAR 95 sau orice alt proiect au mai abandonat, cunoscut sau necunoscut de publicul larg!

        • @Cezar
          „orice alt proiect au mai abandonat, cunoscut sau necunoscut de publicul larg”
          Spre exemplu proiectul NN-84 , o racheta antinava , de fapt un P-15 Termit dotat cu motor turboreactor , cu raza de actiune mult extinsa , studiat la Avioane Bacau , la institutul de cercetari in domeniul rachetelor de la Crangul lui Bot si INCAS , fiecare cu partea sa de competenta ( calcul structura,sisteme studiul aerodinamic de tunel etc ) . Prin presa de senzatie de demult i se spunea ” Tomahawk-ul lui Ceausescu „.
          A fost raspunsul Romaniei la refuzul Uniunii sovietice de a livra sistemul Termit sau derivatele pentru dotarea vedetelor din clasa Epitrop ( din ratiuni politice , 🙂 cum zic site-urile rusesti ), care au sfarsit ca vedete torpiloare poreclite ” 4 burlane ” , gasinduli-se pana la urma utilizarea ca vanatoare de submarine (dar tot cu torpile de import ) .

        • Saur1 nu se mai incadreaza in cerintele actuale MAPN, desi daca MAPn si-ar moderniza B-33 Zimbru, cam la SAUR1 s-ar ajunge 🙂

          Saur2 e putin sub nivelul de protectie oferit de Piranha 3C spre exemplu, insa MAPN inca il testeaza si vom vedea ce si cum.

          TBT vom vedea la vremea lui 🙂

      • Sa vedem insa in urmatorul an cu ce ne putem confrunta spre est – cum va arata si ce va fi capabil sa faca noul tanc rusesc Armata. Asta ar putea schimba anumite prioritati si directii de evolutie si la blindatele celorlalti producatori majori.

        Din ce imagini au apărut pe net, mie nu mi se pare o schimbare de paradigma față de T-style. Un T-90 mai turtit…

        • Posibil,
          Insa eu cred ca va fi un tanc ceva mai greu cu cateva tone si mai bine protejat, deci probabil sa urce pe la 55t.
          In acelasi timp, sunt curios pana la urma ce tun va avea… probabil va ramane tot pe 125, cu posibilitati de inlocuire viitoare cu un calibru superior.

          In cateva saptamani/luni ne lamurim.

        • De la T-34 incoace rusii n-au incetat sa-si turteasca tancurile. T-34 si IS au fost ultimele tancuri rusesti cu silueta mai inalta. Filosofia asta de constructie are si vantaje si dezavantaje.

  6. …motoare euro, care indeplinesc nivelul de noxe si de zgomot euro.

    ?!! Ce?!! Vorba aia, țara arde și baba se piaptănă. Mi se pare de-a dreptul HILAR să te preocupe nivelul de noxe la o mașină de luptă!

    Te pomenești că le pune și catalizator, să nu cumva să o polueze pe mama Gaia. Să nu cumva să se producă încălzirea globală de la eșapamentul mașinii de luptă…

    :))

    • @floryyn: stai linistit ca in SUA s-a pus problema poluarii produse de plumbul din gloante, a zburat primul F-18 cu biocombustibil, samd :). Pe de alta parte daca ind. civila a pus la punct motoare cu emisii reduse de noxe nu vad de ce nu ar beneficia si armata. BTW…avioanele antisubmarin au inclusiv detectoare de hidrocarburi nearse la bord…so…au un rost si motoarele cu emisii reduse.

  7. Un comentariu asupra unei propozitii din interviu :
    „Aceste transportoare au fost fabricate acum 20 de ani si nu au fost exploatate asa cum scrie la carte.”
    O spun pentru a zecea oara poate : transportoarele blindate exportate in RDG functionau ceas in momentul caderii Zidului Berlinului . Intra-adevar , primele exemplare au avut probleme si au fost returnate , dar a fost o scoala dura din care s-a ivatat ceva , si s-a facut productie de calitate in continuare . S-a inteles ca ce e rau pur si simplu nu o sa treaca de comisai de receptie .
    ” Profesionistii ” nostri care se plang de lipsa de fiabilitate sa intrebe ce si cum pe forumurile nemtesti . Caci din cate am vazut eu la catanie , obiceiul era sa se vaiete si….. la umbra fratilor . Mai bun un pui de somn decat o revizie , de ce sa arda degeaba motorina cand se poate ciordi, de ce sa schimbe uleiul cand se poate doar completa . Nu spun ca nu erau destui oameni care isi cunosteau meseria , dar armata a fost un model de democratie : daca 50% +1 zic „lasa ca merge si asa ” , restul…..
    Oricum , inginerii militari si maistrii militari au fost primii care au plecat din sistem .Apropo , ati observat militarii cu functii de raspundere care s-au luptat pentru existenta industriei romanesti de aparare au fost de fapt ingineri militari ?
    Dar s-au scapat si de ei .

  8. La negocierile in curs cu FMI , se pare ca onor guvernul isi va lua angajamentul ca pana in 2016 statul sa nu mai detina participatii ( majoritare spun ei ) decat in sectorul energetic sau de aparare . Asa ca se contureaza un scenariu : mai cumparam de pe afara vreo 30 de transportoare ce se vor vopsi aici, mai lansam un program denumit TBT-M , apoi mai cumparam cateva din afara, lansam TBT-M1 samd .Dupa cum se strange latul , vad ca TBT-ul este mort si ingropat .

  9. Avem specialisti care sa le faca sistemul de incalzire si supervizare in sudura, dar oare vor?

    • Angela iarta-ma, eu sunt Ing. sudor, dar din fraza ta nu pricep nimic ” sistemul de incalzire si supervizare in sudura”. Stiu ca multi se grabesc sa scrie (chiar si eu o fac) dar din fraza ta eu nu inteleg mare lucru.

  10. Salutare. Fusei ocupat cu alte treburi si abia acusi pot raspunde celor doi colegi.
    Primo @Eroul Bula Unde facusi armata ?!! Ca nu prea cred ca o facusi la infanterie . Eu asa inteleg din raspuns ca duci Saurii echipati in variante tipic fantezite (cu flexu probabil) APRA , LAROM sau obuzier M777 ( poate ne arati vreun astfel de hibrid transportor echipat cu OBUZIER ca io nu stiu de vreunul asta ca sa nu mai spun ca la ce naiba sa pui obuzieru pt un TAB cand poti apela simplu mai degraba la ATROM ) atunci chiar nu ti mai incape pe trapa Hercules ului . Pt mortiera de 120 mm de ce sa mai pui pe SAUR cand ai deja mortiera pe sasiu de MLVM ?! Revenind la ideea ta ca le ai in respectivele variante futuriste pt a le duce in doua drumuri cu Herculesu pt a i acorda sprijin cu foc unui batalion, banuiesc ca ai deja superiotate aeriana cu alea doispce F-16 . Da batalionul ala din ce este ?! Pedestrasi sau calare pe cai ori biciclete ( idee a la maestru gsg9) o fi ala singuru de l mai avem de parasutisti ?! Da si aia au mortiere in componenta . Pt ca din ce stiu aia de la infanterie au in componenta batalionului si ei artilerie de tip mortier 82 pe TAB -71 sau TAB 77 sau mortiere de 120 pe sasiuri de mlvm prin 96 aia de Caracal cam asa aveau. Din cate stiu noi nu avem batalioane independente, ci fac parte din brigazi sic sa nu le mai spunem regimente ca suna sovietic probabil . Ori o astfel de brigada are si un batalion/divizion de artilerie tocmai pt acel sprijin de care zici tu . Alte intrebari cu alea futurite echipate cu APRA cum dreacu incarca hechipaju , iar in cazul LAROM ca alea s containerizate hai ca i pui o mini macara da cum le bagi scoti in transportor ca tre sa duci lansatoru pe fata de tot ca sa faci trape pe sus al dreacu de complicat si ti am spus cu astfel de sisteme pe ele nu mai intra alea pe trapa aghionului.
    Secundo @ Stelian Stimale discutia cu inaltimea era pt AVION . Dar totusi raspund si pt cele intrebate de dta . Cu traileru pe la noi ,nu prea crez mai ales pt vehicul pe roti ,poate pt tancuri sau MLI uri da si alea greu. Doua mici exemple ca au venit caracalezii cu tancurile la Bucuresti cum crezi ca au venit pe drumuri pe propriile senile . Iar pt imbarcare pe tren aiaa chiar nu aveau nevoie ca aveau calea ferata foarte aporoape si rampa pt a se urca pi vagoane , cat despre imbarcarea pe tren si trecerea prin tunele nu cre ca un astfel de transportor chiar si cu turela e mai inalt decat un camion militar de tip Ural sa zicem cu compartiment/suprastructura de comunicatii, radar sau atelier si ce o mai fi si de alea chiar am vazut pe un tren ce trecea spre Brasov deci trecea si prin tuneluri .
    Nu cred ca avem noi trailere sa transportam o data un batalion cu transportoarele sale , cred ca noi am stat numai pe sistemul feroviar dar aici ne ar putea lamurii dl colonel @tROfi.
    Sanatate si cer senin.

    • @caporal musat. Nu-i mai da ca exemplu pe caracalezi ca stii ce ispravi au facut in ’89 prin Bucuresti si in drum spre. Probabil daca-ti pui mintea poti sa mergi de la Timisoara la Constanta pe shenile dar nu e cel mai bun mod. Exista si un record de mers pe jos cu avionul, 42 de km pe Frontul de Est cu un Stuka avariat pt. a se intoarce in liniile proprii dar asta nu inseamna ca e normal. Oricum nu era ideea strict de tunel ci de faptul ca oricare din dimens unui vehicul militar ar trebui sa fie controlate pt. accesibilitate. Din ce stiu americanii au avut probl. cu magaoaiele alea de MRAP-uri. Dar nu era o contrazicere pe tema asta, doar atrageam atentia asupra unui aspect.
      In fine, ca tot ai adus discutia, foarte rau ca Ro nu se bazeaza pe trailere rutiere si se bazeaza pe CF pt. transportul blindatelor. 2-3 bombe dirijate care sa rupa linia in cateva locuri greu de reparat si poti sa consideri ca nu ai blindate. Trailerele rutiere ar fi un bun exemplu unde sa-si exercite ind. romaneasca talentele in ale proiectarii si realizarii de vehicule militare.

    • ce nu inteleg eu e obsesia unora in a sustine nevoia de a obtine superioritatea aeriana
      avioanele si rachetele, simplist spus asigura suveranitatea spatiului aerian(nu e numai una)
      si un potential adversar trebuie sa le faca varza pe amandoua ,daca vrea superioritate
      noi ,nu o sa ne ducem in actiuni ofensive peste granite ptr a obtine superioritate
      deci ,in spatiul tau suveran poti opera avioane de transport ,daca sunt in interiorul zonei de securitate ce o poti asigura

    • Nu te mai gandi strict la ce ar face armata romana cu ele intr-un posibil conflict. Cel mai probabil nu le va achizitiona pentru ca nu va avea bani.
      Problema de transportabilitate cu C130 se refera, in principal, la misiuni internationale cum au fost Irak si Astan.
      Daca nimanui nu i-a dat prin cap sa puna M777 pe un 8×8 amfibiu nu inseamna ca este interzis sa incercam, mai ales ca americanii introduc masiv in folosinta piesa, atat pentru US Army cat si pentru USMC, pentru inlocuirea unor modele mai vechi.
      Au achizitionat cateva sute de piese si mai cumpara, la fel canadienii, thailandezii, australienii iar obuzierul si-ar gasi piata si in SE Asiei si America de Sud, zone cu conditii de relief apropiate de ale noastre.
      Daca vrei sa-l transporti cu avionul, nu te impiedica nimeni sa dai jos M777 de pe SAUR, sa le incarci pe rand in avion si sa-l reinstalezi dupa debarcare.
      La fel, pentru APRA/LAROM/EXTRA poti sa urci masina in avion dupa ce ai dat jos containerele de pe ea.

  11. Septembrie 2016. Nu s-a concretizat nimic, nu s-a facut nici o investitie la moreni, armata nu are transportoare sau MLI uri noi.
    nimic, nada, pustiu.
    Nu s-au semnat contracte cu investitori, nu exista nimic livrat, nu exista perspective clare, doar discutii ca si in 2013. Vorbe, palavre, gargara.
    Nici transportoare, nici tancuri, nici investitori in industria de aparare, nici macar modernizare de flota maritima. e la fel, doar ca s-a mai ingrosat rugina.

  12. Pingback:Hibele sistemului romanesc de achizitii militare - Romania Military

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *