In curand arma specializata Gepárd GM-6 Lynx MADE in Romania

Share

64_1_poza

Vecinii nostri “dragi” de la vest, si anume ungurii, au conceput in 1987 sub conducerea lui Ferenc Szép si au avut in productie limitata de sub 200 de bucati o pusca anti-material, numita M1 Gepard, arma care initial avea o masa de aproximativ 20kg si era greu de operat, dar al carei design s-a imbunatatit simtitor in ultimii ani, putand concura cu renumitul M82 Barett. Astfel s-a ajuns la varianta Gepárd GM-6 Lynx, arma produsa atat in vechiul calibru rusesc, 12.7mm x 108mm cat si in varianta standard NATO cal. 50BMG (12,7 x 99mm). Versiunea M3 foloseste calibrul sovietic 14.5x114mm semi-automatic, fiind prin definitie o arma anti-material care poate lovi elicoptere, vehicule blindate sau alte echipamente usor blindate.

GEPM1

Gepard la inceputuri

Legat de tarisoara noastra, o firma cu initiativa este pe cale de a pune in practica productia acestei arme, in versiunea GM-6 Lynx, sub licenta, impreuna cu C.N. Romarm, prin fabrica Mecanica Cugir.

Partea interesanta este ca planul de productie se va baza in special pe comenzi externe, fiind arhicunoscut interesul “deosebit” al MAPN din ultimii 5-6 pentru comenzi de armament fabricat in tara…

Familia_Gepard

Familia Gepard pana la M5

Aceasta versiune GM-6 inglobeza materiale de ultima generatie, avand o greutate de 11,5 kg iar sistemul de ochire va fi produs de IOR Bucuresti. Arma GM-6 Lynx poate ataca tinte aeriene in zbor planat la joasa inaltime, vehicule si tinte usor blindate, adaposturi, cladiri, echipamente radio-electronice, sisteme de artilerie sau lansatoare de rachete pe o raza de 600-800m, raza maxima de neutralizare a tintelor fiind 1,8km. Datorita greutatii reduse, arma este usor transportabila de trupa si poate fi folosita si in zone urbane pentru a bloca cai de acces, avand forta de oprire a autovehiculelor, dar si pentru a demola ziduri sau ataca tinte adapostite in cladiri .

M107_1

 

 M82/M107 Barrett

 

In tabelul de mai jos, extras de pe Wikipedia, se pot vedea caracteristicile actuale ale armei , comparativ cu versiunea M1 dar si cu renumitul M82 Barrett.

 

Arma Gepárd M-1 Gepárd GM-6 Lynx M82
Raza eficienta 2,500 m 1M2 la 1,500 m 1,800 m (Raza record: 2,000m)
Capacitate magazine 1 5 sau 10 10
Calibru 12.7 x 108 mm / .50 BMG 12.7 x 108 mm / .50 BMG .50 BMG
Viteza la gura tevii 860 m/s 780 / 870 m/s 853 m/s
Lungime teava 1,100 mm 930mm 737 mm
Lungime totala 1,570 mm 1,126 mm in tragere si 928mm pt. transport 1,448 mm
Acuratete 0.7 1.2 1.0
Greutate gol 17.5 kg 11,5 kg 13.9 kg

In fapt, cea mai apropiata versiune a M82 de GM-6 este XM500, conceputa in configuratie bullpup pentru a putea fi folosita in tragere din umar.

 

Barrett_XM500

XM500

 

Iata mai jos caracteristicile tehnice detaliate ale armei asa cum sunt prezentate pe site-ul :

http://www.defensesecurity.eu/GEPARD-GM6-LYNX-64.html

hhh

Materiale Video:

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=F2zOyDOQr44

http://www.youtube.com/watch?v=RtriPS0q-tI&feature=player_embedded

 

Sursa:  GunMagazin.

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=BBiV-necCPc

 

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=KzAxHr2-1fI

 

In incheiere preluam imaginile si datele de pe site-ul www.defensesecurity.eu .

Le uram producatorilor romani mult succes si la cat mai multe exemplare vandute iar MAPN-ului macar sa evalueze aceasta arma!

De asemenea multumim companiei CRIABO Defense& Security pentru colaborare si materialele puse la dispozitie.

 

Marius Zgureanu

pliant-web1

pliant-web2pliant-web3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

53 Comments:

  1. Trebuie sa recunosc ca am murit de ciuda cand s-a publicat prima data despre arma produsa de unguri, undeva prin 91-92. Nu intelegeam de ce pe ai nostri nu i-a dus capul sa faca asa ceva.

  2. Pai de ce sa mori de ciuda?
    Sa cheltuie ei cu cercetare si dezvoltarea ca apoi producem noi varianta Ro. :D.
    Din cate vad eu pe la ei, au multe vehicole de provenienta germana, camioane si masini de teren. Arma soldatilor e tot batranul AK-47.

    • prietene akm romanesc asa cum zici tu ca e invechit se pise si la ora actuala pe toate armele glontu unui akm are raza de 3 km la 2 km te omoara pe cand m16 are doar 800 de metri eu inca folosesc aceasta arma in armata e super treage cu ea in realitate si o sa iti schimbi parerea

  3. Macar pentru Fortele Speciale sa achizitioneze MApN-ul aceasta arma. Vanzari consistente producatorilor romani, BRAVO pentru faptul ca cineva mai face ceva in tara asta!

  4. Scurt: e de cacat treaba.
    Tocmai pe asta au gasit-o…
    Nu puteau sa ia licenta de afara sa faca o arma de asalt?
    Nostalgici rau astia…

    • sa stii ca e renumita arma si baga frica prin talibani..
      ne-ar prinde bine si noua asa ceva. MAPN-ul nici nu prea detine pusti antimaterial parca, numa cei din FOS

      • daca am vazut eu bine informatiile ( sper sa nu gresesc)…., am o intrebare : da cine trage cu ea pe acolo ? indieni sau ungurii ? sau trage singura ? de i a aperiat asa tare pe talibani

    • Poate gresesc, dar cred ca ai dreptate, in afara de unguri si indieni mai folosesti cineva ??? … wikipedia ne zice doar de aceste 2 tari

  5. O FII DE CACAT , DAR ESTE SINGURA NOUTATE PRODUSA DE ROMANI IN ULTIMII 40 DE ANI. “M.C” TU PUTEAI SA FACI ALTCEVA ?!?!?!? :) HAI SA APRECIEM CE FAC ALTII SA ZICEM JOS PALARIA, SI SA NE BUCURAM CA MAI APAREM IN LUME CU CEVA NOU….

    • Da, puteam sa fac una mai buna.
      Aparem cu fix 0, care e chestia aia “noua” ROMANEASCA cu care aparem?

      • Te pomenesti ca maine poimaine ungurii fac vreun TAB/IFV si cumparam de la ei…
        Dupa ce ne-o trag de la cel mai inalt nivel, noi facem cumparaturi la ei.
        Nu am spus ca arma e de cacat ci situatia.

        • De ce crezi ca am scapat de sucrsurile care au fost la conducere si ieri si alaltaieri ….? dupa ce-i decapitam pe nenorocitii astia o sa vezi ca nu mai facem afaceri deastea extrem de proaste !

  6. Un Barrett costa aprox $8,500.00 iar costul unui AI e cam similar. Care ar fi costul acestui iatagan?

  7. Ma indoiesc ca cei de la Cugir pot fabrica arma la standarde de calitate ridicate,pentru constructia unor arme de asemenea precizie trebuie echipamente de milioane de dolari pe care doar cateva tari,din estul Europei (in afara de Rusia fireste) le au,numai Polonia din cate stiu eu are tehnologia de producere a unor arme anti-material performante si sarbii au incercat cu m93 care nu prea s-a bucurat de succes cu toate ca foloseste sistemul mauser.Barett e o arma slabuta in comparatie cu analoage din Germania,Anglia si chiar Africa de Sud(Denel)

    • la mine la fabrica lucreaza un fost CTC-ist de la Gugir si povestea ca au echipamente f bune acolo de pralucrari mecanice. In ani 70 toate erau elvetiene cu comanda numerica sau numeroane si revizia era facuta la timp. Toate piesele erau controlate 100% etc…Tatal meu asambla DHsK-urile la cugir si zicea ca erau facute super. Asta se intampla prin anii 60..

      • Repsect pentru mun ca tatalui tau dar da-mi voie sa fiu putin circumspect cu privire la echipamentele detinute de cei de la Cugir,totusi tranzitia anilor 90 s-ar putea sa isi fi spus cuvantul nun cred ca echipamente din anii 70 se pot ridica la standardele de calitate ale armelor de precizie din ziua de azi.

        • fara suparare, dar de unde globul tau de cristal, stii tu ce are sau nu Cugirul ca si dotare tehnica?
          Te pomeni ca esti Inginer mecanic sau specialist in automatica si noi nu stim ca ai dat un tur pe la ei.
          Chiar si in cazul acela o masina de prelucrare mecanica poate fi nesimtit de buna si de precisa in masura in care capetele de prelucrare sunt bune indiferent de varsta masinii.

          Revenind, Cugirul inca mai poate sa-ti construiasca masini de precizie si tinnd cont de gradul de complexitate al unei arme mecanice, aceasta se poate construi si cu tehnologia de acum 120 de ani.
          Masinile pentru tevi nu au absolut nimic special.
          Cugirul a facut o retehnologizare partiala, in urma cu 10 ani, cumparand masini de precizie din Croatia si Italia (de astia nu sunt sigur).
          Cunosc manufacturieri de piese auto care au masini din anii ’60 care sunt furnizori oficiali pentru BMW.

          PS: Tancul britanic Challenger foloseste un tun al carei tevi este forjata cu o presa de aburi facuta in secolul XIX.

          Masinile de prelucrare sunt cat se poate de solide si nu imbatranesc ca si Windows-ul.

          • “PS: Tancul britanic Challenger foloseste un tun al carei tevi este forjata cu o presa de aburi facuta in secolul XIX.”

            Nu cred….aliajele din care sunt facture tevile de tun astazi sunt supuse unui proces de rascoacere (annealing) lichida care de obicei este facut cu forje hexagonale rotative. In nici un caz o tehnologie a secolului XIX.

            • Pai sa nu crezi, sper insa ca nu o sa visezi la a castiga bani din meseria de tehnolog.
              Forja este o presa in care se face prelucrare prin deformare mecanica si in care nu are loc nici un fel de incalzire in afara celei data de deformarea mecanica.
              Ca sa ajungi la procesul de normalizare (rascoacerea ma-sii) prin care se scot tensiunile mecanice rezultate de la o deformare mecanica (forjare) sau chiar turnare. Sper ca nu-ti inchipui ca teava unui tun din ziua de azi se face prin turnare?
              Cumva trebuie sa ajungi la forma aia de teava si in mod sigur va fi si o forjare.
              Dupa forjare si inainte de prelucrarile finale se face normalizarea fie natural (scos in natura) sau prin bai de saruri topite (la asta te refereai?).
              Indiferent de evolutia tehnologiei, intotdeauna o sa fie nevoie de o presa. Da un search dupa heavy press program.

            • Scuze greseala de expresie ma refeream la lingoul respectiv ( ma rog nici lingou nu este bine – bored, pre-formed stock barrel mai bine de atata nu stiu) si cum este fabricat. Stai linistit, stiu foarte bine ca tevile de tun sau obuzier nu se mai toarna direct de pe la mijlocul secolului XVIII, cred ca Gribeauval a fost cel a pionierat “gun barrel boring.” In orice caz BAE nu fabrica tevi de tun (L30 cred) cu o presa de aburi. La tolerantele necesare mai mult ca sigur folosesc o forja mecanica rotativa (orbitala) si in nici un caz una cu abur, In cel mai rau caz ar utiliza una hidraulica, dar nu cred, pentru ca la procesul de fabricatie (heat treatment) folosit ai nevoie de cadenta mai mare, iar forjele hidraulice de obicei sunt folosite la agregate cu un volum foarte mare si de obicei au cerinte de personal mult mai mari. In orice caz “ciocanele” respective sunt controlate numeric (CNC- computer numeric control), iar integrarea unei relicve din secolul XIX cu CNC nu cred ca o face nimeni, mai ales daca procesul de fabricatie trebuie sa fie certificat ISO pentru asigurarea calitatii si a sigurantei (ISO:9000 cred, dar nu stiu sigur; au trecut apoape 15 ani de cand am mai deschis o carte de systems engineering). In afara de asta nu vad de ce BAE are integra o asemenea relicva cu o forja de tip Selas si una de tempering (alinare pe romaneste?). Nu mi se pare eficient atat din punct de vedere operational si nici financiar.

              Primele forje rotative (orbitale) au fost inventate de fratii Mannesmann circa 1890. Forjele hexagonale reprezinta o tehnologie a anilor 1930, iar cele cu control numeric reprezinta tehnologia anilor 1970.Am vazut o singura data prin 2003 pe linia de fabricatie de C-17 a Boeing din Long Beach California cum se foloseau de o English Wheel (nu stiu cum se numeste in romana) pentru a fasona anumite componente din tabla – English wheel fiind de fapt ceva conceput pa la inceputul secolului XX. Cei de la Boeing mi-au relatat ce acele English wheels folosite de ei au fost fabricate prin anii 1930.

            • ceea ce numesti preformed stock barrel este practic teava bruta care intra la prelucrare pentru pregatirea suprafetei interioare (lisa sau ghinturi) adica strunjire interioara, pregatirea elementelor de prindere si montare si pregatirea suprafetei exterioare pentru fretare (mansonul de compresie care se trage pe teava) sau la extrudarea de dinainte de prelucrarile mentionat anterior.
              Este exact etapa de dupa forjare sau extrudare, depinde de procesul ales si de calibrul tevii.
              O sa razi dar presele de mare putere sunt …. hidraulice si chiar hidraulice cu aburi.
              Ghici cum se face axul elicii de la o nava? Cu forja deschisa:
              http://www.france-metallurgie.com/index.php/2012/12/03/lehigh-heavy-forge-long-history-large-parts-us/
              O teava de tun in 1940 este facuta exact la fel:
              http://collectionscanada.gc.ca/pam_archives/index.php?fuseaction=genitem.displayEcopies&lang=eng&rec_nbr=3191687&title=Forging+press+making+rough+blank+of+gun+barrel+at+steel+plant.+&ecopy=e000760219&back_url=()
              Amandoua profile de metal au cam acelasi otel CrNiMo sau CrMo. Cromolly pe “americaneste” :).

              un mic raport CIA despre forjarea rotativa pentru tevi de calibru mic si mediu
              http://www.foia.cia.gov/sites/default/files/document_conversions/89801/DOC_0000496800.pdf
              Presa de care ziceam era prezentata intr-un documentar britanic pe Discovery Channel si nu cred ca sunt mai mult de 3 ani de cand l-am vazut.

              Presele cu actionare mecanica (cu surub, cu excentric, cu roata volanta) si cele electrice (electromecanice de fapt) sunt doar pentru prese de putere relativ mica.
              Cand punem problema de o presa de peste 1000-1500 de tone forta, vorbim deja de prese hidraulice.
              Motorul cu aburi a fost scos oarecum pe dreapta doar din cauza volumului ocupat de combustibil (carbune sau praf de carbune) si nu din cauza performantei sau eficientei sale.
              Ca tot vorbim de tehnologie veche, generatorul unei centrale nucleare nu este altceva decat un motor cu aburi in circuit inchis.

              Presele de mare putere nu sunt masini CNC. Presele CNC sunt doar pentru profile de tabla si singura chestie CNC este de fapt frana sau senzorul pentru miscarea pe verticala care este aproape inutil pentru forjarea initiala a unui profil cilindric care nu este o operatiune de precizie mare.
              Ciocanele de care pomenesti sunt specifice forjarii la rece a tevilor de arme de foc mici (individuale) si este tehnologia cu cea mai buna calitate a tevii rezultate. Nu este pentru tunuri!
              Un tun va trage intre 200 si 1000 de lovituri si nu 15000 sau chiar 400000 de lovituri cum trage o arma mica. Ala cu 400000 este un pistol de tir 22lr cehesc din 1962 si am tras cu el chiar recent.
              Prelucrarea cilindrilor prin forjare este ceva normal si nu are nimic de a face cu destinatia civila sau militara a obiectului.

              ISO 9000 nu are de a face nimic cu performanta tunului ci cu constanta cu care se obtine acea performanta. Este un standard general si drept urmare este un standard slab! Pot sa impachetez cacat si sa ma certific ISO9000 daca dovedesc ca am un sistem de management satisfacator.
              ISO13485 pentru echipamente medicale insista doar pe arhivarea documentatiei si-si baga picioarele complet in performanta si constanta productiei!
              AS9000 (aerospatial) este , George te rog sa-mi scuzi limbajul: o laba trista similara cu ISO13485.
              ISO/TS 16949 (automotiv) este primul standard care vine cu cerinte clare si exigente de performanta a sistemului de productie si management.
              Ai observat diferenta? A sistemului de productie si nu a obiectului produs. Cerintele de calitate si performanta ale obiectului produs sunt parte din caietul de sarcini si sunt definite de beneficiar si nu de vreun standard.

              De educatie sunt inginer mecanic AR, de militar sunt ofiter de artilerie in rezerva si am lucrat 13 ani in 3 corporatii multinationale (2 US si una japoneza), ca si inginer QA, inginer proiect si productie si ca auditor pe parte de calificare de furnizori, componente si procese de manufacturiere (electronice, electromecanice, de plastic si metalice).
              ISO 9000 este un mare fas! Se rezolva cu o mita de pana in maxim 20000 de euro. Desi personalul care ar face pe bune asta ar costa mai putin decat mita.

            • Pai despre ce vorbim aici pana la urma? Incerici sa ma convingi ca BAE ar forja o teava de tun care cantereste ceva mai mult de o tona cu o forja hidraulica deschisa? Don’t you think this is overkill? Inteleg o axa (drive shaft) de nava care cantareste zeci de tone si cu un diametru destul de mare (oricum cum mult in exces de 20 de toli). Deci de unde reiese ca BAE ciocaneste la o teava de tun cu o forja din secolul XIX?

              “Ciocanele de care pomenesti sunt specifice forjarii la rece a tevilor de arme de foc mici (individuale) si este tehnologia cu cea mai buna calitate a tevii rezultate. Nu este pentru tunuri!” Nu cred… atat Rheinmetall cat si Watervliet Arsenal (fabrica in US tot ce este legat de tevi de tunuri, obuziere, mortiere, etc. inclusiv pentru BAE) folosesc un sistem “rotary forge and heat treating system” in fabricarea tevilor de tun. De CNC sa nu mai vorbim pentru ca ambele entitati folosesc o forja mecanica cu CNC. Poate sunt eu nebun si nu stiu ce am vazut pana la urma…chit ca am fost acolo in anul de gratie 1995.

              ISO 9000? Pai de ce atunci in caietele de sarcini (cel putin Uncle Sam) iti cer sa fii certificat pe ISO 9000? Asa ca se se afle in treaba sau cum? Pana la urma cum demonstrezi calitatea produsului finit? Nu este bazat pe un Quality Assurance Service Plan (QASP) care are la baza procesul tau de QA care atesta fiabilitatea sistemului de productie si care evident este bazat pe ISO 9000? Ar trebui sa stii acest lucru daca tot zici ca ai experienta de “quality assurance engineer.”

              “ISO 9000 este un mare fas! Se rezolva cu o mita de pana in maxim 20000 de euro.” Ma indoiesc ca ai fost martor la asa ceva la cele 2 companii din US. Chiar daca afecteaza divizii in afara US asta se lasa cu dosare penale…inteba-i pe cei de la BAE.

            • Mai detaliat putin ar fi aici
              http://en.wikipedia.org/wiki/Al-Khalid_tank la sectiunea Armament.
              Forjarea hexagonala este chiar de inceput de secol XIX :).

  8. Singurul plus pe care il gasesc la aceasta arma este optica,IOR este o firma de calitate recunoscuta international,poate cel mai bun brand romanesc,americanii cred ca Ior sunt germane,asta pentru ca folosesc sticla de calitate de la Schott,chiar daca lunetele Ior sunt romanesti mare parte din productie e vanduta in america cam 90% asta pentru ca sunt foarte scumpe chiar daca mult mai ieftine ca alti jucatori mondial ca Zeiss,Swarowski,Scmidt Bender,Us optics,Leupold,Nikon,Kahles etc

    • Let me help u with some of the finest scopes money can buy, made in the US of A :US Optics, Trijicon, PVS, ATN, GSCI, DSR or Elcan (Canada) look it up.

      • I dont think US made scopes can reach the same level of quality as the German or Japanese made optics

        • Look it up !!!!!

          • Hai sa trecem pe romana,am de la atn un aparat night vision dar din cate am auzit la binocluri si lunete normale nu sunt cine stie ce,leupold stiu ca sunt buni dar nu cei mai buni,despre us optics am auzit ca ar fi cei mai buni din Sua foarte aproape de Zeiss si Swarowski,dar sincer la cat costa lunetele lor cam de la 2000 de coco in plus prefer sa iau ceva nemtesc.

            • US Optics e una din cele mai scumpe si mai performante din lume, Trijicon e cea mai apreciata de military Unertl (tatal meu are un exemplar 10x) e deasemeni unic. Optica clasica e depasita in aplicatiile militare iar daca cu ani in urma atit US cit si NATO foloseau scopuri Hensoldt acestea sunt deja la muzeu fiind inlocuite de thermo imaging unde US e cu multi ani inaintea tuturor (deaceia expportul lor e interzis). Costul unui scop US e echivalentul a 10 germane si 100 made in Romania. Integ ca unii dintre Voi aveti ce aveti cu Americanii sau cu tehnologia Americana, dar de dragul dezbaterii noi trebue sa prezentam si evidente si nu numai emotii sau pareri personale.

            • Nu am nimic cu americanii dar la optica nemtii sunt mai buni ca ei asta e clar,cat despre thermo imaging or fi bune dar numai in aplicatii militare si politienesti,pe mine nu ma intereseaza asa ceva

            • Si daca tot venii vorba de optica la aparate astronomice rusii iar sunt superiori americanilor sticla fabricata de LZOS e cea mai buna din lume pentru telescoape,chiar si americanii o folosesc pentru telescoapele facute de unele firme de ale lor

            • si tot de dragul echidistantei trebuie sa spunem ca in lume exista 1 (unu) producator de sticla optica de calitate si anume SchottGlass.
              Indiferent cine face lunete, invariabil va ajunge la ei ca sa cumpere calupurile de sticla optica pentru simplul fapt ca ei au invantat-o si au pastrat secretul tehnologic.

              In rest ai partial dreptate cu optica clasica, deoarece aproape peste tot se trece pe sisteme de ochire reflex sau holografice care inlocuiesc sistemele de ochire mecanice iar sistemele electronooptice de care vorbesti se folosesc strict intr-o nisa foarte redusa de aplicatii la arme de infanterie.
              Masa mare de sisteme de ochire de precizie raman lunetele.

              Nu avem nimic cu americanii,si cu tehnologia lor ci doar cu PR-ul fals pe care-l fac si cu preturile supraincarcate pentru sistemele lor.

            • Mai exista sticle bune cum sunt cele de la Ohara Japonia care si ei suplimenteaza firme precum Niklon,Pentax etc

            • Holosighturile şi reflex sight-urile nu au magnificaţia unei lunete şi se folosesc de obicei la arme automate, arme lise şi altele la care precizia nu contează în mod absolut.

              Pentru tirul de precizie la mare distanţă se foloseşte în continuare luneta – clasică sau cu reticul iluminat.

            • Unertl has not been manufactured in years; as a matter of fact the company went bankrupt. The scopes manufactured by Unertl were indeed works of art for their time, but they come up short in terms of image clarity and other things when compared to something like a Schmidt & Bender, which represent the state of the art today. IOR makes extremely good scopes at roughly a third the price of something comparable made in the west (Carl Zeizz Jena or Swarovski if you like which is a really expensive piece of garbbage). They are not as good as Schmidt & Bender, but definitely much better than something like a Leupold (an American brand that we used by USMC for their M40s – I shot with Unertl, S&B, and Leupold and S&B easily takes the top spot); also IOR uses Carl Zeiss glass in their scopes. Trijicon, EOTECH and the rest are not in the same class, being scopes with of smaller variable power or fixed power usually 4X. These scopes also rely on Carl Zeiss glass.

              Nighty vision and thermal imaging scopes are a different matter, with the glass optics being important, but taking a big second place to the image intensifiers, where the US has no real competitors. Also most US-manufactured night vision scopes employ for the most part Carl Zeiss glass.

            • Kudos! good presentation.
              I believe US optics do custom Unertl 10X and an old Unertl employee does it as well, at the premium price of $3,000.00-5,000.00.

            • I don’t know anything about that, but US Optics is nowhere near the top of the line. There is a guy out in Las Vegas who is a former Unertl employee who works out of his garage. He primarily maintains and in some cases re-manufactures Unertl scopes, but Unertl is far outclassed today by S&B. For the money that he wants for his junk you’re better off with S&B. the Marine Corps came to that conclusion a long time ago.

      • Ai uitat romaneste ?
        Io cand scapam cate un cuvant in engleza sareati ca arsi…
        Ce scarba imi e de voi (EDITAT de RoMil ADMIN)…..

        • Limbajul si rezpectul fata de cei din jur sunt primele dovezi ale maturitatii.
          Acum , tu cum ai vrea sa fi tratat la asemenea epitete?

        • Cristian,
          Te rog sa-ti moderezi limbajul, deoarece a devenit injurios! Comentariul ti-a fost editat si ai fost avertizat!

          Nu stiu la cine te referi ca a uitat romaneste… Daca e Darrell, el a recunoscut ca nu e roman dar incearca sa comunice cu noi pe limba noastra. Deci fii atent ce si cum arunci in scris!

    • Chiar asa cretini suntem?
      Mai ales ca genu’ asta de arma nu e ca una de asalt sa zici ca trebuie folosita de TOTI militarii..

      De la un timp citesc dupa-amiaza ca ma apuca monotonia cand vad “ce e nou” si nu am de gand sa incep ziua in halu’ asta.
      Daca si cand ati fost fata in fata cu ei, tot singuri ati vorbit ce sa mai spun…
      Las’ ca-i bine…dam milioane pe “gipuri” si excursii la dracu in proxima centauri….

    • O scurta confruntare cu Ungaria si aceste echipamente pot intra in dotarea Armatei Romane aproape gratis.

  9. Avantaj e ca are calibru mare…poti sa te iei de un tanc daca te jeneaza:)) le dai emotii la aia din tanc :)) acum in gluma mai in serios e o arma buna avantajoasa din mai multe puncte de vedere are si o raza de actiune buna calibru mare vanezi si elicoptere si armuri.

  10. Pentru cei care mai au nedumeriri asupra ce a realizat sau poate realiza Cugirul : mai cititi din urma Ro.Military .
    Spre exemplu : http://www.rumaniamilitary.ro/arme-uitate
    Au realizat si specialistii nostri destule .Problema e la alt nivel .

  11. Deci nu e “Made in Romania”, se face sub licenta… Lasa-ma sa ghicesc: originalul din Ungaria e de calitate mult mai buna…
    Cam tot ce se face aici e echivalent cu Dacia Logan.

    • Originalul la versiunea asta nu se face in Ungaria. Au existat versiuni mai vechi ale armei, facute pe serie mica in Ungaria. Practic firma CRIABO Defense & Security a preluat licenta de productie a acestei versiuni si mai are un calibru superior in pregatire.

      Acum despre diferenta de calitate pe care vrei sa o insinuezi, ai argumente sau doar vrei sa strecori ideea ca orice se produce la noi e inferior calitativ fata de produse similare straine? Sa intelegem si noi…

  12. Cea mai buna arma cu luneta din opinia mea este Barrett Model 98 Bravo (M98B) calibru mai mic 338 Lapua Magnum dar viteza glontului este mult mai mare iar distanta efectiva este mult mai max 3200m fata de calibru 50 BMG sau alte Anti-Materiale si Anti-Tank 14.5×114 si 15.2.Din punctul meu de vedere M98B ar fi mai bun ca si CheyTac M200 (cunoscut si sub numele de SSR-61) sau McMillan Tac 50.
    M98B cantareste max 7 kg cu tot cu luneta si magazin de 10 gloante,este o arma cu luneta perfecta pt. distante extrem de lungi.

  13. Or fi bune, nu zic, dar la peste 2km nu prea mai poti lovi mare lucru cu o singura lovitura, ca deja sunt prea multe variabile de luat in calcul si care se schimba permanent, la secunda, astfel ca dupa cat ii ia glontului sa ajunga se mai intampla multe…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>