AGM-88E gata! Sau oricum pe aproape gata.

Dupa mai bine de opt ani de dezvoltare AGM-88E, noua  racheta antiradiatie, a intrat in dotare, numai ca nici nu a apucat bine sa intre in depozitele fortelor armate americane ca o sursa guvernamentala a anunta  ca racheta nu ar fi asa de “gata“, avand unele probleme.

Nu au fost mentionate aceste problem, dar US Navy, care a fost dezvoltatorul armei, sustine sus si tare ca aceasta este superioara predecesoarei sale din mai multe puncte de vedere, unele dintre ele chiar foarte esentiale. Nimeni nu spune insa ca actuala versiune nu ar fi superioara, toti accepta acest lucru, dar mai adauga ca nu ar fi rau sa si functioneze.

Trecand peste disputele dintre guvern si US Navy, fata de functionarea sau nu a rachetei, aceasta a inceput sa fie livrata in urma cu doi ani, gandita fiind sa fie folosita in principal de noul avion de lupta electronic EF-18G, aparat care a intrat si el in dotare cu un an in urma. Din pacate secretul din jurul rachetei a facut ca pana acum sa nu se afla punctele aflate in disputa, privind calitatea noi rachete antiradiatie, insa ceva indicii ar fi.

EF-18G 

Astfel in urma testelor din faza de dezvoltare o rata ridicata de defectiuni ar fi aparut la sistemele mecanice ale AGM-ului, in zone unde in principiu nu ar fi trebuit sa apara. Iar ca o simpla speculatie proprie, nu ar fi de mirare ca una dintre problema sa fie la motor, cunoscute fiind esecurile repetate ale noi versiuni a rachetei AIM-120 AMRAAM datorate incapacitatii motorului de a functiona cum trebuie la temperaturi foarte joase, temperaturi usor de atins daca tinem seama de faptul ca avioanele de lupta pot zbura frecvent la altitudini de mii de metri, acolo unde temperatura ambianta este cu multe zeci de grade sub zero.

Revenind la AGM -88E, trebuie spus ca ea inlocuieste in arsenalul american pe AGM-88D. Varianta “E” are o viteza de croaziera de 2200 de km/h sau mai pe romaneste poate strabate 36 de kilometri intr-un minut, o raza de 100 kilometri si mai este cunoscuta si sub denumirea de racheta HARM (High speed Anti-Radiation Missile).

Per total peste 88000 de rachete AGM-88 au fost pana acum construite, ultimele variante avand incorporate si un sistem de navigatie bazat pe GPS. La ce ii trebuie sistem de ghidare prin satelit unei rachete care teoretic se duce glont dupa emisia radarului inamic?! Pai ii cam trebuie si iata de ce.

Racheta poate fi detectata, sau dimpotriva radarul inamic poate fi oprit atunci cand inamicul stie ca poate fi luat la ochi cu o HARM, si astfel racheta nu prea mai are ce sa loveasca, pentru simplul motiv ca nu prea mai are dupa ce sa se ghideze. Asa ca americanii s-au gadit sa fie smecheri, si astfel noile variante pot sa atace un radar inamic cu conditia sa i se stie locatia precisa, locatie care pote fi aflata prin mijloace mai claisce, “ochiu’ si timpanu’”, sau dimpotriva atunci cand un avion aliat este luat in colimator de respectivul radar, se localizeaza prin GPS pozitia exacta, se stocheaza, iar mai apoi informatia este transmisa catre avionul care are sub planuri una sau mai multe HARM, avion care la randul lui incarca in memoria rachetei coordonatele exacte ale sit-ului de aruncat in aer si, cu asta…basta. Respectivul radar isi poate opri activitatea, dar o face absolut degeaba, singura varianta ramasa este ca dupa fiecare scanare activa a zonei, sa fuga mancand pamantul, lucru care ii cam face imposibila activitatea de baza. Iar daca racheta apuca sa “vada” radarul inamic tine minte coordonatele, chiar daca acesta isi intrerupe emisia, si poate ataca bazandu-se pe sistemul GPS de navigatie.

Pretul unei HARM variaza de la o suta de mii de dolari bucata, per racheta simpla, pana la trei sute de mii de dolari, pentru cele dotate cu sistemul de localizare a tineti prin GPS. Bineinteles ca un radar este ceva mai scump si extrem de greu de inlocuit, mai ales pe vreme de razboi, asa ca pretul nu este chiar atat de exagerat, adevarat ca nici racheta, cu exceptia senzorilor nu este atat de avansata tehnologic precum o AIM-9X sau o AIM 120, rachete care pot  manevra deosebit de agresiv in timpul luptei.

AGM-88E este insa cu un pas inainte fata de cele descrise mai sus. Are capacitatea de a da tarcoale unei tinte, de a memora locatia unei anumite surse de radiatie sau poate cauta singura cea mai protrivita tinta, de asemenea poate “suna” acasa anuntand exact ce tina loveste si poate transmite in timp reala o fotografie a tintei incadrate inainte de lovire, oferind astfel posibilitatea operatorului de a anula misinuea in cazul unei incadrari gresite.

AGM varianta E (Advanced Anti-Radiation Guided Missile, AARGM)  a fost dezvoltata in cooperare cu o firma italiana, iar in prezent s-au dat comenzi pentru 2000 de bucati in favoare Infanteriei Marine Americane, Italiei si Germaniei.

 

Sursa: strategypage

 

 GeorgeGMT

 

5 comentarii:

  1. Antenele radar nu trebuie sa fie neaparat in acelasi loc unde este si radarul propriu zis…

  2. Cei care au dezvoltat-o e sunt din marina deci una din directii ar fi si pt nave deci alea au radaru si antena cam pe tat acolo . Poate pe sol sa mai ceva de rezerva da vorba lu George ce ta faci fara antena. Acuma mai e chestia ca pe nave sunt acele sisteme antiracheta care acum pot fi montate si la sol sau pe platforme mobile Cum ar fi sistemul skyguard . Probabil acela Pantsir pot face si treaba asta.

  3. Pai antenele alea pot fi raspandite in jur, la kilometri distanta de centrul de calcul.
    In varianta marina se presupune ca nu stai pe loc cu barca nu?

  4. Da , barca se misca /navigheaza dar si platforma de lansare respectiv avion se misca /zboara iar din ce am citit o carte „Gheara de Fier ” scrisa de un pilot de Prowler a-6e astea se ocupa cu lansarea de astfel de rachete antiradiatie Harm probabil acum vor fi cele super hornet ecm . Adica au si echipament de bruiaj si rachete harm ,au si navele ecm si alte momeli dar intotdeauna realitatea vorbeste . In irak s-au tras la greu cu Harm si rezultatele s-au vazut ; bine asta pe langa hellfire trase de pe apache la joasa altitudine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *