Americanii era sa ramana calici de un Arleigh Burke

USS Fitzgerald (DDG-62) s-a ciocnit cu vasul comercial filipinez ACX Crystal in noaptea de sambata, 17 iunie, ora locala 02:30, 56 de mile nautice sud-vest de Yokosuka, Japonia. Cu un deplasament de peste 29,000 tone si lungime de 223 metri, cargoul purtator de containere sub pavilion al statului Filipine depaseste la gabarit cam de trei ori distrugatorul american (9000 tone, 154 metri, 330 de membri ai echipajului).

Dintre acestia, sapte au fost declarati disparuti initial si alti cativa raniti, chiar si capitanul fiind evacuat medical, ofiterul executiv preluand comanda vasului de lupta, care, lovit serios la tribord, deasupra liniei de plutire si cu cateva compartimente inundate si izolate imediat, s-a inapoiat cu viteza redusa in port, fiind asistat de Garda de Coasta a Japoniei.

Reuters

PS – Ironia e ca in data de 1 Aprilie USS Fitzgerald acostase in Baza US Navy din Subic Bay – Filipine (da, fieful lui nenea Rodrigo „The Purge” Roa Duterte, de unde provine vasul comercial cucuiat din poza de mai sus) pentru niste reparatii minore cu ajutorul firmelor locale, totul bazandu-se pe „The Thrilla in Manila” Declaration, semnata in 2011 de secretarii de stat/externe Hillary Clinton si Albert Del Rosario cu ocazia a 60 de ani de la Tratatul Mutual de Aparare USA-Filipine.

In ciuda titlurilor senzationaliste cu privire la retorica lui Duterte fata de US of A, realitatea este ca, desi unele aspecte ale relatiilor militare dintre cele doua tari au avut de suferit, tratatul, aranjamentele si exercitiile au ramas neschimbate.

57 Comments:

  1. Au avut noroc ca filipinezii nu carau oi din Romania.

  2. Dreadnought, deadnought…..
    Unde sunt fierataniile de alta data uitate de vreme…
    Cum se dadea prin zona, presupun ca era incarcat sorcova, iti dai seama cat de mare ar fi fost paguba luand si munitia aferenta in calcul pe langa nava in sine, plus heli, iar costurile formarii echipajului…. numai economist la dep apararii sa nu fii si sa faci o astfel de factura :))

  3. Corectați gramatical titlul prin acordul predicatului cu subiectul. „Americanii erau sa….”. Cat despre incidentul în sine, bine ca n-a rupt copaia cu containere Fitzgeraldul în două, ca se dezechilibra raportul de forțe maritime în zonă ?.

  4. Lasa ca copaia aceia era veche . Trebuia inlocuita

  5. Gândul

    TESTE DE GRAMATICĂ, TESTUL ZILEI

    Cum se spune corect?

    a) Doi tineri erau să-şi piardă viaţa

    b) Doi tineri era să-şi piardă viața

    Verbul „a fi” poate fi în funcţie de context, personal sau impersonal, explică lingvista Isabela Nedelcu în cartea „101 greşeli gramaticale”. Când este impersonal, are forma unică de persoana a 3-a singular: „Dacă e să am noroc, am”. Prima formulare este greşită pentru că utilizează verbul „a fi” ca verb personal, acordat cu un fals subiect, arată Isabela Nedelcu. În această exprimare substantivul „tineri” nu este subiectul verbului „a fi” ci a verbului „să piardă”.

  6. On topic: nava aia mai poate/mai merită a fi reparată?

  7. Americanii erau

    America era

  8. Dap
    Mai rade cineva de copaia ruseasca ?

    Oricum , trebuie sa recunoastem ca oile romanesti sunt mai eficiente decat containerele filipineze !

  9. Cu toata dragostea, (parafrazandu-l pe un „celebru” ziarist si om de afaceri cu legaturi in domeniul militar) si dincolo de acordul gramatical, titlul acestui articol este exagerat si bombastic. Logica acestui titlu se poate aplica oricarei flote militare care are relativ putine nave in uz, cu exceptiile notabile ale americanilor si (eventual) ale chinezilor.
    Pentru US Navy, care are peste 277 de fieratanii din astea in uz in toata lumea, eventuala pierdere a unei singure nave este o pierdere neinsemnata.

    CALICÍ, calicesc, vb. IV. 1. Tranz. (in regimurile de exploatare) A face pe cineva calic (1), a-l saraci, a-l aduce la sapa de lemn. 3. Tranz. si refl. (Inv. si reg.) A (se) ologi, a (se) schilodi. – Din calic. 4. Tranz. (Regional) A schilavi, a ologi.

    • A calici pe cineva de; un avion, nava, etc este un termen pe care noi pe RoMilitary il folosim des mai ales pt sonoritatea sa ironica.

      • Corect, ironia e perfect justificabila in cazul oricarei flote militare care (aproape) pierde o nava cu o singura exceptie: US Navy. Pentru aceia care isi permit sa bage peste 13 miliarde de dolari intr-o singura fieratanie (USS Gerald R. Ford), pierderea unei singure nave este fix o frectie la un picior de lemn.

  10. Punctul culminant dintr-un lung sir de balbe ale US Navy… maxima a fost aia cu omul cazut peste bord care de fapt nu cazuse, de pe USS Shiloh.
    Intre timp il cautase o intreaga suflare navala americano-japoneza, el era de fapt la bordul navei. 🙂 Si probabil a participat la cautarea propriei persoane. 🙂
    http://m.navaltoday.com/#newsitem-140328
    Circumstantele reale sunt cunoscute doar de ofiterii de comanda de la bordul celor doua nave. Noi nu cred ca le vom afla vreodata.
    Anivei, sa te fereasca Domnul de cargouri filipineze sau incarcate cu mioare autohtone! 🙂

  11. Nici astora nu le mergea radarul sau motorul?

    Daca o tinem tot asa ne vom intoarce la tacticile navale din antichitate, fara rachete antinava sau torpile. Ne facem o nava blindata bine si cu motoare foarte puternice si intram cu ea direct in navele inamice 🙂

  12. Si-a luat rau americanca. Eu l-as lua la intrebari pe comandant in primul rand. Un distrugator este foarte mobil si rapid, greu de explicat cum a ajuns sa se puna de-a curmezisul tocmai in calea unui port-container lent.

    • Pavilionul ala filipinez ma cam pune pe ganduri…o fi nava unei companii japoneze, dute-vino, inclusiv nave filipineze pana la refuz acolo dar totusi…daca a fost o manevra „Hammerhead”…conspirationista?

  13. Nu e de ris.
    Pentru niste ofiteri americani , incepind cu capitanul si adjunctul dar nu doar ei , cariera militara se termina brusc aici. Adio avansari in grad , adio alte functii , poate adio si pensie militara.
    E evidenta o eroare umana ca erau in larg si cu ce aparate are in dotare nava , e imposibil sa nu fi vazut cargoul , sa nu fi fost alertati ca sint sub distanta de siguranta sau in ruta de coliziune.
    Cu ani in urma , un submarin american a ” arat” cu burta fundalul Mediteranei.
    Au zburat din functii 2 viceamirali iar comandantul submarinului si vicele au devenit civili. Fara drept la pensia militara ,concediati cu dezonoare.

  14. razbunare pentru barca rusilor scufundata la Bisfor?

  15. Nu sa umplut marea de mioare? 🙂

  16. Ciudatà coliziune. Punct de impact din directia 3/4 spate, impact pricinuit de un vas mai lent contra unui vas mai rapid înzestrat cu tot ce trebuie în detectie.
    Vor zbura epoleti.

    • Cum distrugătorul este lovit in tribord iar nava filipineză a lovit cu prova babord este clar ca portcontainerul a ajuns din urmă nava americană și conform Regulamentul internațional pentru prevenirea abordajelor pe mare regula 13- Depășiri- orice navă care ajunge din urmă o altă navă trebuie să se abată din drumul navei ajunsă din urmă.
      E posibil ca și distrugătorul să fi tăiat drumul navei filipineze dacă avea la rândui din babord o navă pe drum opus în pericol de coliziune cu ea și trebuia să o evite manevrând la tribord.

  17. Nu inteleg: cu nava aia ticsita de senzori distrugi rachete care zboara la mach 5, distrugi submarine ascunse pe intinderi de mii de mile marine, dobori avioane, scufunzi alte nave mult dupa linia orizontului, nu te poti apropia de ea nicicum pt ca te detecteaza, cred ca vede si pesarusul in zbor la 1 km…….si face tamponare cu ditamai hardughia filipineza. Pe bune, nu inteleg….

    • Aceste nave sunt doar anumite perioade scurte de timp in plenitudinea capabilităților lor complete. Cea mai mare parte a timpului marea majoritate a senzorilor nu sunt in functiune. E suficient ca radarul anticoliziune sa aiba o hibă, e posibil ca nava sa fie fost intr-o zona cu trafic intens in care sa apara pericol de coliziune cu 2-3 tinte simultan si un ofiter de cart nepregatit suficient sau neatent in acel moment sa ia o decizie gresita.
      Ceea ce vedem prin filme, inclusiv prin clipuri de prezentare este mult diferit de realitatea cotidiana.

      • nu exista ofiteri de cart nepregatiti.
        va amintiti de navele britanice la care in momentul in care pornesti toata aparatura, sistemele cedeaza??
        ceva nu merge.
        poate cargoul era stealth..
        cu asa probleme e normal sa se plinga secretarul apararii despre starea proasta a apararii SUA
        si app. am auzit ca artileria dislicata in Coreea de sud, nu prea mai e functionala..
        oricum, la ora asta niste tipi deruleaza inregistrarile si se tavalesc de ris

      • In peticul ala de mare se navigheaza sub ce se numeste „spatiu de navigatie rastrans,” adica sub instructiunile primite de ambele nave de la Garda de Coasta Nipona care monitorizeaza zona printr-un sistem de supraveghere si administrare al traficului maritim. Nici mama radarului sau a antenelor anti-coliziune nu te poate scapa din situatie, daca unul dintre prostovani se abate de la instructiunile/azimutul primite de la Garda de Coasta Nipona. Analiza la prima mana indica ca filipinezul a fost cel care a comis-o de data asta.

        • ati spus bine , petec de mare.
          totusi nu cred ca distrugatorul nu putea evita un cargou lent

        • De ce e spatiu de navigatie restrans acolo? E loc cat China… Din cauza traficului intens?
          Cargourile din ziua de azi sunt capabile si de 25 de noduri si, intr-adevar, pot veni foarte repede. Dar chiar si daca iti pica radarul de navigatie, navele astea au lumini, poti sa iei un relevment pe baza lor si sa stabilesti un curs aproximativ. Iar daca relevmentul nu se schimba inseamna ca vine peste tine… Plus ca se poate contacta nava pe curs de coliziune cu tine prin radio si toata lumea e obligata sa faca ascultare pe canalul 16, sau ce canal or avea aia de urgente prin partea aia de lume.
          Lasand radioul la o parte poti emite un semnal de pericol – 5 sunete care poate trezi din somn o intreaga echipa de cart in ciuda zgomotului motoarelor. Sunt destule metode pentru a te face inteles prin sunete.
          La asta se adauga si faptul ca regulamentul de prevenire a coliziunilor pe mare spune ca, si daca ai prioritate insa bezmeticul care n-are vine peste tine, trebuie sa faci tu manevre de evitare, din timp, clar si cat mai evident, conform cu o buna practica marinareasca.
          Evident, nu cunoastem circumstantele exacte, insa parerea mea este ca cineva dormea in cart sau se juca chicken.
          Plus ca un Arleigh Burke este mult mai manevrabil si cu o rata de accelerare impresionanta fata de hardughia aia care a venit peste el…
          https://youtu.be/mzveUz-WRGQ
          Ce naiba fac baietii aia din US Navy ca au cam comis-o in ultima vreme. Doua evenimente MOB intr-o saptamana, un crucisator pus pe uscat parca mai acu’ ceva timp si altele.

          • Aici gasesti traficul din zona respectiva: https://www.marinetraffic.com/en/ais/home/centerx:138.9/centery:34.9/zoom:9

            Pe langa peninsula la sud-vest de Yokohama. Restul sunt doar speculatii pentru ca nu stim circumstantele. Cand esti in mars cat sunt astia o sa tot ai accidente. Pana acum asta nu este nimic iesit din comun. Parte proasta este ca din cand in cand se mai lasa si cu pierdere de viata.

            • Intr-adevar, aglomerat ca naiba. Sunt curios daca exista vreo schema de separare a traficului acolo, asa este in general in zonele aglomerate sau intrarile in porturi.
              De acord, nu stim circumstantele reale, doar foloseam putin neuronul din dotare… 🙂
              Mare pacat pentru pierderile de vieti omenesti, nu stiu cum arata sub punte un Arleigh Burke, dar putea fi mult mai rau daca lovea vreo cazarma prova cu multe locuri de dormit… (inteleg ca si acum au fost afectate doua spatii de dormit, de aici cei 7 disparuti)

          • Au comis-o americanii….. Oare?

            Parca am vazut saptana trecuta un articol in care secretarul de stat american se plangea de starea deplorabila in care ae gaseste armata americana si ca trebuie fonduri…. asta in conditiile in care cunaoatem cu totii cat cheltuie SUA pt înarmare.

            Poate ca trebuie si sustinuta această teorie un pic cu niste elemente practice …..

  18. cargoul avea mioare la bord??

  19. Probabil e pe module construit,se poate inlocui repede,ce ar fi daca am trimite si noi un vas mare incarcat cu ceva la sevastopol sa nu se opreasca pana acolo si sa faca bum in mijlocul flotei sau ce daune le am crea ivanilor ,trimitem 10 una tot scapa si face bum

  20. Bai nene !
    Radare aesa draci laci rachete supersonice tunurj rapide sonare……
    Pac vi oile !! 🙂 🙂 🙂

  21. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/73/ACX_Crystal.jpg

    Magaoaia aia se pare ca se invartea tare aiurea pe acolo

  22. Presa italiana :
    „gasite in mare corpurile a 7 marinari americani . Toti morti”

  23. La o primă privire, problema arată cam așa:
    Rușii pierd o navă militară cam scumpă în Marea Neagra ca urmare a unei coliziuni destul de ciudate. Nenea Duterte era pe la Maskva când ISIS le-au șutit filipinezilor un oraș (unele guri păcătoase acuză că ăștia ar cam fi ghidonați de Muricani să creeze haos cam pe unde o iau unii razna – dar sunt doar zvonuri).
    Presupun ca rușii și nenea Duterte nu au probleme de memorie să uite asemenea ghidușii cu proprietățile lor și s-au gândit sa îi ajute pe Muricani să-și amintească de Legea Talionului. După mărimea cargoului utilizat intenția era ca lovitura să fie suficient de puternică ca să scufunde nava muricană. S-ar putea ca, în ultimul moment, muricanii să fi pornit motoarele și să fi încercat vreo manevra. Dar puțin probabil. Lovitura este centrală.
    Din fericire scula americana nu a ajuns pe fundul mării, dar din foarte mare nefericire câțiva americani au murit. Asta nu e bine!
    Ia ghiciți voi dacă Muricanii consideră că este scor egal. Una e să trimiți o copaie scumpă pe fundul lacului, iar alta e să ai 7 sicrie cu stars and stripes pe ele și cu o emotivitate texană la nivel național.

  24. Intamplarea asta imi aduce aminte de bancul cu portavionul american si farul de coasta:
    – Vaporul din fata, schimbati directia altfel ne ciocnim
    – Negativ, schimbati voi directia.
    – Suntem cel mai tare vas american de lupta, schimbati directia sau intram in voi si va scufundam.
    – Faceti ce vreti noi suntem farul de coasta.

  25. Traseul lui acx cristal:
    https://youtu.be/m1b58yelh_c

    Si cateva imagini apropiate cu distrugatorul american:
    https://youtu.be/7Cf4h8XBZeQ

    • cargoul filipinez pare sa fie in asteptare in largul Japoniei, pentru a primi permisiunea de intrare in port pentru descarcare ..
      cu atitea radare in jur si sa o iei in freza..
      chiar asa usor se indoaie tabla pe crucisatoare??

      • Din clip s-ar parea ca distrugatorul american nu avea AIS-ul pornit, pentru ca, eu cel putin, nu-l vad nicaieri. Ce este AIS aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Automatic_identification_system
        Navele moderne nu mai au cuirasele navelor din WWII, iar vitezele sunt mai mari decat atunci. Cargoul a mers cu 18 Nd, cu exceptia intoarcerilor s.a.m.d.
        Tendinta multora este sa se bazeze exclusiv pe radar, ori veghea vizuala si auditiva raman deopotriva de importante… Mai ales noaptea, mai ales in locuri atat de aglomerate.
        Dumnezeu sa-i ierte pe marinarii morti.

        • si nu au vazut pe radar ditamai magaoaia..\//
          cargoul ce a patit??

          • Dupa cum ziceam mai jos, e greu sa facem speculatii fara a cunoaste circumstantele exacte ale accidentului.
            Ce-a patit cargoul poti sa vezi in poza de la inceputul articolului.

    • @nivolae: foarte interesant clipul cu miscarile cargoului. Pacat ca distrugatoul nu apare, asa ca nu imi dau seama daca este inclus si momentul ciocnirii, dar daca filmul reprezinta marsul cargoului inainte de ciocnire, pot spune ca are un traseu foarte ciudat, ca si cum ar patrula zona in asteptarea unui eveniment. E devreme sa ne pronuntam daca a fost un complot, dar ruta mi se pare foarte dubioasa.

      • In general evit teoria conspiratiei. 🙂
        Nu cred ca vom cunoaste vreodata circumstantele reale ale incidentului. Este posibil ca distrugatorul sa fi fost in misiune, conform clipului AIS-ul sau era inchis.
        Intr-adevar, unele din miscarile cargoului par usor ciudate (ma refer la schimbarile majore de curs, nu la cele de corectare a cursului pentru a evita o potentiala coliziune), mai mult ca sigur ca au fost si niste conversatii pe radio, dar nu cred ca vom avea acces la ele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *