ANALIZA STRATEGICĂ A APĂRĂRII – 23 aprilie 2026, Ziua Forțelor Terestre

În anul 2020, Ministerul Apărării Naționale a elaborat Analiza Strategică a Apărării (ASA), având ca obiectiv adaptarea structurii de forțe la riscurile și amenințările probabile, în vederea îndeplinirii obiectivelor naționale de securitate ale României. Pe baza recomandărilor formulate atunci a fost aprobat „Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2040”, document care asigură planificarea pe termen mediu
și lung a dezvoltării capabilităților și a unei structuri de forțe capabile să promoveze și să protejeze interesele naționale.

…

Nivelul de ambiție și obligațiile asumate

În ceea ce privește nivelul de ambiție, Armata României va dispune de un pachet unic de forțe, caracterizat prin capacitate ridicată de reacție și supraviețuire, flexibilitate, reziliență și putere de lovire, destinat îndeplinirii misiunilor constituționale și onorării angajamentelor asumate în cadrul NATO, al Uniunii Europene și al altor formate internaționale la care România participă. Acest pachet va include minimum 120.000 de militari activi și o rezervă pregătită.

Alocare bugetară

Alocările bugetare destinate apărării au crescut în ultimii ani, pe fondul angajamentelor asumate în cadrul NATO și al evoluțiilor geopolitice din regiune. Începând cu anul 2017, bugetul aprobat s-a situat la cel puțin 2% din PIB, însă acest prag a fost depășit în execuția bugetară doar în anii 2020 și 2024.

Războiul din Ucraina a determinat optimizarea proceselor de planificare și derulare a programelor de înzestrare, a achizițiilor publice și a susținerii cheltuielilor de operare și mentenanță. În același timp, noile ținte de capabilități și cerințele suplimentare generate de deteriorarea mediului de securitate impun o revizuire a structurii și nivelului cheltuielilor de apărare. Totodată, constrângerile fiscal-bugetare la nivel național, în special pentru anul 2025, limitează capacitatea de reducere accelerată a deficitului de personal.

În Declarația Summit-ului NATO de la Haga, statele aliate au convenit asupra unui angajament de alocare a 5% din PIB pentru apărare. Din acest total, până la 3,5% din PIB va fi destinat cheltuielilor de apărare definite conform standardelor NATO, etapizat până în 2035. Diferența de până la 1,5% din PIB va acoperi cheltuieli conexe, precum protecția infrastructurii critice, apărarea cibernetică, capacitatea de reacție în situații de criză, consolidarea rezilienței, stimularea inovării și dezvoltarea industriei de apărare. Aliații și-au reafirmat, de asemenea, angajamentul de a continua sprijinul pentru Ucraina, a cărei securitate este strâns legată desecuritatea euroatlantică.

…

Concluzii și propuneri privind starea armatei

Principalele avantaje, vulnerabilități și nevoi identificate în urma analiza stării armatei, vor fundamenta procesul de revizuire a Programului Armata României 2040.
În cadrul analizei au fost identificate o serie de avantaje, printre cele mai importante fiind:
– apartenența României la NATO și la UE, cu o implicare și vizibilitate crescute în formate NATO, ONU, regionale și
bilaterale;
– prezența structurilor NATO pe teritoriul național, care consolidează credibilitatea României ca stat aliat și contribuie direct la descurajare;
– participarea constantă la activități și misiuni sub egida NATO, UE, ONU, OSCE și în formate regionale, cu efecte pozitive asupra nivelului de instruire și interoperabilitate;
– parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, care facilitează accesul la expertiză, tehnologii și dezvoltări
accelerate;
– experiența operațională dobândită în cadrul misiunilor și operațiilor desfășurate în format aliat sau de coaliție;
– implicarea în misiuni de asistență militară în regiunea extinsă a Mării Negre și în Balcanii de Vest;
– corelarea exercițiilor naționale cu activitățile majore ale Alianței, în vederea validării planurilor de apărare și consolidării efectului de descurajare;
– progrese în domeniul securității și apărării cibernetice;
– funcționarea adecvată a mecanismelor specifice mobilizării;
– constituirea unei rezerve voluntare, care permite integrarea rapidă în structurile active și atingerea nivelului
necesar de pregătire.

De asemenea, au fost identificate unele deficiențe și nevoi de remediere a acestora:
– nivelul de încadrare cu personal;
– uzura armamentului, sistemelor și echipamentelor dislocate în teatrele de operații;
– nevoia de modernizare a Forțelor Navale Române, din perspectiva de stat riveran Mării Negre;
– dezvoltarea insuficientă a capabilităților pentru operații în spațiul cibernetic;
– adaptare dificilă a procesului de formare a specialiștilor militari în domeniul apărării cibernetice;
– dezvoltarea insuficientă a infrastructurii necesare funcționării structurii de forțe;
– procedurile birocratice interne redundante sau nedigitalizate;

…

Prognoze demografice

Principala provocare pe termen lung este determinată de evoluțiile demografice, România înregistrând unul dintre cele mai accentuate declinuri ale populației la nivel european. Proiecțiile pentru intervalul 2020–2040 indică o reducere constantă a numărului de locuitori, cu o rată medie anuală estimată la aproximativ 0,4%, ceea ce ar putea conduce la o scădere cumulată de peste 1,4 milioane de persoane.

În același orizont de timp, estimările relevă o diminuare a populației rezidente cu aproximativ 2,76 milioane de persoane, o creștere a populației ocupate cu circa 971.000 și o reducere de aproximativ 734.000 a angajaților pe segmentul de vârstă 18 și 40 de ani. Totodată, aproximativ 1,17 milioane de cetățeni din categoria 18–40 de ani, neîncadrați în muncă, pot reprezenta un potențial bazin de recrutare pentru forțele armate.

Prognoze tehnologice

Spațiul de confruntare în care se vor desfășura viitoarele conflicte va fi modelat de integrarea noilor sisteme de tehnică și armament, cu impact direct asupra modului de ducere a operațiilor și asupra organizării apărării naționale. Confruntarea s-a extins dincolo de mediile convenționale, iar obținerea avantajului strategic presupune valorificarea superiorității în operații multidomeniu, inclusiv în spațiile cosmic, cibernetic, electromagnetic și cognitiv.

Ignorarea implicațiilor generate de noile tehnologii ar crea vulnerabilități suplimentare pentru domeniul apărării, în condițiile în care
– vehiculele fără pilot (terestre, aeriene, maritime și spațiale) sunt dezvoltate și utilizate pe scară largă, devenind
accesibile inclusiv statelor cu resurse limitate și actorilor non-statali;
– sunt implementate sisteme autonome de comandă și control, de procesare și analiză a datelor, bazate pe algoritmi avansați de inteligență artificială, care sprijină sau automatizează procesul decizional;
– interdependența dintre infrastructurile cibernetice militare și cele civile este în creștere, iar delimitarea dintre acestea devine tot mai difuză;
– spațiul digital este militarizat prin proliferarea instrumentelor cibernetice sofisticate, inclusiv în rândul actorilor non-statali și al statelor autoritare;
– tehnologii disruptive, precum armele cu energie dirijată și sistemele hipersonice, sunt deja integrate în arhitecturi
de armament;
– producția de materiale cu dublă utilizare (civil–militară) este în creștere, ceea ce complică reglementarea și controlul armamentelor.

Integrarea acestor tehnologii în sisteme tot mai sofisticate impune adaptarea doctrinelor, revizuirea conceptelor operaționale și, în anumite cazuri, reconsiderarea cadrului normativ privind desfășurarea conflictelor, cu implicații asupra organizării și structurii forțelor armate.
Pentru menținerea relevanței instrumentului militar, aceste evoluții sunt avute în vedere în procesul de configurare a viitoarelor capabilități și structuri ale Armatei României.

Adaptarea la viitorul mediu operațional presupune atât dezvoltarea capabilităților în noile domenii (spațial și cibernetic), cât și integrarea tehnologiilor emergente în arhitectura forțelor, prin:
– implementarea algoritmilor de inteligență artificială la nivelul sistemelor decizionale și de procesare automată a
datelor, al infrastructurilor cibernetice și sistemelor de comandă-control, informații, supraveghere, recunoaștere;
– dezvoltarea, operaționalizarea și intrarea în dotare a unor sisteme autonome de luptă – vehicule fără pilot;
– dezvoltarea cadrului pentru digitalizarea spațiului de luptă și creșterea interconectivității între infrastructurile de rețea de date militare și civile;
– integrarea treptată a unor sisteme noi de arme: arme cu energie dirijată, hipersonice;
– creșterea rezilienței cibernetice și organizarea unor centre de operații cibernetice;
– adaptarea resurselor umane prin programe de atragere, pregătire și instruire a specialiștilor în tehnologiile emergente, în parteneriat cu mediul academic;
– actualizarea legislației naționale privind utilizarea tehnologiilor emergente în context militar și a strategiilor naționale integrate pentru utilizarea noilor tehnologii în apărare.

România va urmări, totodată, corelarea dimensiunilor industriale, tehnologice și demografice, pentru a-și valorifica potențialul regional și a susține dezvoltarea unei baze de apărare competitive și sustenabile.

Planul de înzestrare a Armatei României

Planul de înzestrare a Armatei României (PIAR) reprezintă documentul programatic care fundamentează planificarea achizițiilor de armament și definește direcțiile de acțiune ale Ministerului Apărării Naționale pentru următorul deceniu.

…

În completarea resurselor naționale, va fi utilizat și instrumentul financiar SAFE (Security Action for Europe), care pune la dispoziția statelor membre împrumuturi pe termen lung — până la 45 de ani, cu 10 ani perioadă de grație — garantate de Uniunea Europeană, în limita unui plafon total de 150 de miliarde euro, cu respectarea criteriilor de eligibilitate.
Prioritatea strategică rămâne consolidarea capacității de apărare, atât la nivel național, cât și aliat, pentru descurajarea și contracararea eficientă a amenințărilor convenționale, asimetrice și hibride.
Creșterea bugetului apărării va genera, totodată, efecte pozitive asupra industriei naționale de profil, oferind oportunitatea unui proces accelerat de modernizare și retehnologizare, prin atragerea de tehnologii avansate și expertiză, în parteneriat cu companii europene și internaționale consacrate, dezvoltarea economiei orizontale și crearea de locuri de muncă înalt profesionalizate și tehnologizate.

…

Concluzii și recomandări

Rezultatele analizei evidențiază atât necesitatea menținerii elementelor de continuitate, cât și imperativul inovării și adaptării la noile realități strategice. Concluziile și recomandările formulate vor fundamenta procesul de revizuire a Programului privind transformarea, modernizarea și dezvoltarea Armatei României 2044 (AR-2044). În acest sens, au fost elaborate direcții de acțiune menite să susțină implementarea obiectivelor stabilite prin Programul AR-2044, după cum urmează:

Creșterea capacității de luptă a Armatei României

Revizuirea Programului „Armata României 2040”, cu extinderea orizontului de planificare până în 2044, va urmări configurarea unei armate organizate, încadrate, dotate și instruite la un nivel care să îi permită garantarea suveranității și integrității teritoriale a României, participarea la postura aliată de descurajare și apărare și executarea întregului spectru de misiuni încredințate.

Elaborarea planurilor de implementare a capabilităților va avea în vedere atât constituirea unor structuri noi, cât și capacitatea de refacere și regenerare a celor afectate în eventualitatea unui conflict armat. O constrângere majoră o reprezintă necesitatea majorării ponderii cheltuielilor destinate operării, mentenanței și instruirii, în contextul introducerii în dotare a unor sisteme moderne de armament și tehnică bazate pe tehnologii emergente.

Configurarea unei noi structuri de forțe presupune un proces etapizat de transformare, corelat cu resursele disponibile și cu evaluarea riscurilor asociate unei finanțări insuficiente. Obiectivul este constituirea unei forțe cu capacitate ridicată de reacție și supraviețuire, flexibilă, rezilientă și capabilă să genereze efecte decisive, destinată atât misiunilor constituționale, cât și angajamentelor asumate în cadru aliat.
În paralel, va fi dezvoltat și implementat în continuare Conceptul de Apărare Națională Consolidată, care vizează adaptarea cadrului legislativ, actualizarea strategiilor și doctrinelor și modernizarea forțelor, pentru integrarea coerentă a tuturor instrumentelor de putere și diversificarea opțiunilor de răspuns în domeniul descurajării și apărării. 

…

Textul integral:

https://www.mapn.ro/rapoarte/documente/raport_20260420161654.pdf