Buletin naval: un prim raport al dezastrului norvegian

Așa cum se întâmplă în țările civilizate, comisia de anchetă formată după accidentul Helge Ingstad și-a prezentat concluziile. Amatorii teoriei conspirației vor fi însă dezamăgiți: avem o culpă comună a echipajului de pe Helge Ingstad și a celui de pe Sola TS, conjugată cu cea a VTS-ului competent în zona accidentului. Vă invit să urmăriți clipul de mai jos, subtitrat în engleză:

O versiune prescurtată a raportului poate fi citită accesând link-ul de mai jos.

Pe scurt, lipsa de experiență a celor de pe puntea de comandă a navei norvegiene a generat o situație în urma căreia, marina norvegiană a pierdut 1/5 din flotă. Asta pentru că s-a luat decizia de a nu mai repara nava, costurile aferente reparației echivalând sau chiar depășind valoarea unei nave noi din aceeași clasă.

Eu aș vrea să sesizez/evidențiez câteva aspecte:

  1. marinele occidentale se confruntă cu lipsa de personal, în condițiile în care le este din ce în ce mai greu să atragă oameni dispuși să se înroleze. Așa cum remarcam într-un articol recent, britanicii au un distrugător de clasă Type 45 apt de luptă dar tras pe dreapta din lipsă de personal;
  2. lipsa de personal, lipsa de experiență, coroborate probabil și cu oboseala celor de pe puntea de comandă (la acel moment avea loc și schimbarea cartului) pot avea consecințe deosebit de grave, după cum am văzut și în cazul accidentelor în care au fost implicate navele americane în 2017. De foarte multe ori, una este consecința celeilalte: lipsa de personal obligă comandanții să folosească în posturi cheie oameni fără experiența necesară iar ritmul din ce în ce mai mare al operațiunilor pune presiune pe resursa umană oricum limitată conducând la oboseală accentuată;
  3. fregatele norvegiene au un echipaj standard (conform wikipedia) de 120 de oameni, cu spațiu pentru 146. Vorbim de niste fregate multi-rol, cu potențial de fregată de apărare anti-aeriană, similare unor Type 23 de exemplu, doar că din generația următoare. Type 23 are un echipaj de circa 185 de oameni, în timp ce Alvaro de Bazan, fregatele de apărare anti-aeriană care au servit ca model pentru cele norvegiene au un echipaj format din 250 de oameni. În opinia mea, echipajul navelor norvegiene este subdimensionat în raport cu cerințele operaționale ale navelor. Până și FREMM-urile multirol au un echipaj ușor mai mare, de circa 150 de oameni iar aici vorbim de nave din aceeași generație, cu scop și rol similar;
  4. datorită luminilor de lucru de pe Sola TS, cei de pe puntea navei norvegiene n-au reușit să distingă nici luminile de navigație ale petrolierului, nici semnalele acestuia transmise cu lampa Aldis. Zonele costiere sunt renumite pentru luminozitatea derutantă, fiind destul de greu de distins luminile utile navigației de luminile de la țărm;
  5. comunicațiile dintre nave și VTS (vessel traffic service) dar și dintre cele două nave implicate în accident pot fi caracterizate, în opinia mea, ca neprofesioniste. VTS a ”uitat” de Helge Ingstad și nu s-a implicat activ în comunicațiile dintre cele două nave, pilotul de pe Sola TS a ”presupus” în mod eronat că Helge Ingstad știe atât cu cine vorbește cât și că petrolierul este în mișcare;
  6. AIS-ul (automatic identification system) navei norvegiene era închis, situația fiind similară și în cazul distrugătoarelor americane. Acum, este aberant să ceri navelor militare să meargă cu AIS-ul pornit…

Una peste alta, marina militară norvegiană s-a cam făcut de râs… așa cum a fost și cazul US Navy sau al navei rusești din Marea Neagră. Spun asta pentru că, în general, se presupune că echipajele navelor militare sunt mai profesioniste decât cele ale navelor civile.

Nicolae Hariuc

P.S. Pentru că am insistat atât de mult cu luminile, mai jos un clip ca să vă faceți o idee despre ce înseamnă navigația în zone de coastă pe timp de noapte.

Video credit: https://www.tobysmith.com/

Sursa:

https://www.aibn.no/Marine/Published-reports/2019-08-eng

23 de comentarii:

  1. un fel de aviz pentru ronavy să-si facă cărțile din timp pentru corvete.

  2. Intrebarea este de ce nu au resursa umana, desi au cel mai mare fond suveran din lume?
    Din nou pentru ca politicienii refuza sa aloce fonduri pentru un domeniu ce nu le aduce un avantaj imediat.
    Inca o intrebare simpla? In perioada comunista erau mai bine platiti ofiterii ingineri decat inginerii obisnuiti in RSR?
    Cand vor plati mai bine in marina militara ca in cea civila, specialistii vor veni imediat.
    Din nou politicieni prosti, rezultate pe masuta.

    • Da si nu.
      Nu doar bugetele s-au schimbat de la razboiul rece ci si mentalitatile oamenilor. Foarte mult! De ce crezi ca totul se reduce la fonduri? Norvegia este una din tarile cu cele mai ridicate calitati ale vietii din lume. De ce un tanar norvegian ar fi atras de domeniul militar (plin R-uri -> restrictii, reguli, riscuri) cand oricum in sectorul privat castiga bine sau foarte bine iar la 6pm este in carciuma deja la a 2-a bere ?

    • de ce nu au resursa umana ? pentru ca sunt 5 mil jumatate si majoritatea sunt niste hipioti pacifisti preocupati de drepturile gay-ilor in pago pago si kirgistan. stiu ca sunt urat ce zic dar asta e adevarul la multe din tarilea astea din vest.

      un neam anul trecut sau acum 2 ani, nici nu mai stiu, dupa ce a vazut f16 la victoriei in pregatiri pentru parada de 1 decembrie cati copii saraci in africa puteau fi hraniti cu banii aia….imi venea sa il intreb daca si-a facut vreodata testul de retard mental ca are sanse sa manance o pensie

      • Scuze de intrebare, dar tu l-ai facut?

      • hipiotii aia pacifisti au cel mai mare nivel de trai ..
        …dupa ce au cheltuit banii tari pe tot ce au vrut…au avut excedent bugetar de 33miliarde de euro!!!
        se pare ca se descurca hipiotii…..!!

      • hipiotii astia au avut excedent bugetar de 33 de miliarde de euro !!!!
        hipiotii astia au cel mai mare nivel de trai….
        deci se pare ca faza hipiota functioneaza!
        nu ar fi bine sa ne punem o floare in par si sa ii copiem?
        sau nu ne coborm la nivelul lor?
        in rest numai de bine….si zile frumoase pt razboinicii cu Delfinul si T55…..

    • In SUA se zice ca e de vina sistemul profesionist. Ca la marinasunt prwa multe dotari tehnice care ceroameni mai destupati la cap care evita sa se inroleze . „Inainte” cu recruatrea gaseau oameni !
      A dfost un raport al unui amrial acum vreo 30 de ani .. cica aveau doar 85% din posturi

  3. Fregata norvegiana are un echipaj subdimensionat !?
    Hmm … depinde de gradul de automatizare al navei.
    Zumvalt are un echipaj de 130 de oameni.
    http://usszumwalt.org/ship/
    Nava norvegiana e una moderna.
    Inclin catre lipsa de pregatire, calitatea echipajului …

    • Gradul de automatizare nu face de cart din 4 in 4 ore cu restrictii de odihna si nici nu lupta la combaterea avariilor. Marea majoritate a navelor militare, automatizate mai mult sau mai putin, au echipaje de „pace” si echipaje de „razboi” diferenta fiind tocmai la numarul de oameni…
      In mod normal, nava aia nu trebuia sa se scufunde, d-asta exista compartimente etanse si echipe de combatere a avariilor. Norvegienii au dat vina pe Navantia, dar in primul raport nu se vorbeste de cum a combatut avariile echipajul norvegian si am asa senzatia ca nici nu se va vorbi… Dar sa asteptam continuarea raportului.
      Navele care au misiuni de control al spatiului aerian si de lupta si protectie AA au echipaje vadit mai mari decat cele multirol. Alvaro de Bazan cu un deplasament similar are 250 de oameni, De Zeven merg si ele catre acelasi numar s.a.m.d.
      Type 45 de exemplu au un echipaj standard de circa 190 de oameni cu spatiu pentru pana la 285, mai ales atunci cand au un comodor la bord si sunt nave amiral sau de comanda AA. Similar Arleigh Burke si unul din motivele pentru care americanii nu renunta la Ticonderoga, care sunt produsul anilor ’80.
      Chiar si Zumwalt are spatiu pentru mai mult decat cei 130 + 28 anuntati, de altfel, chiar pe site-ul navei, intr-o poza apare ca echipajul este de 175, inclusiv detasamentul aviatic.
      Este si unul dintre motivele pentru care nu prea vezi corvete AA decat la arabi sau israelieni.
      Un domn care a activat in USCG spunea ca echipajul ar trebui sa fie unul din criteriile luate in considerare atunci cand incercam sa clasificam o nava de lupta.

      • Vorbe multe, idei putine.
        Un submarin complet automatizat va fi trecut in categoria „dinghy” 🙂
        End of story.

        • Multumesc, foarte amabil. 🙂 Nu stiam ca in limba romana unul din echivaleaza cu toate desi vad ca-ti place metoda reducerii la absurd. Mai lipsea q.e.d. 🙂
          O nava nu e un avion, iar marina e bratul principal al triadei nucleare. Va mai dura pana ce Intelighentia artificiala va avea acces la tragaci. Uita-te la proiectele navale americane cu (X). Nici unul nu e complet automatizat aici intrand si accesul la tragaci. SSN(X) va fi cu echipaj uman. Si vor ramane cateva zeci de oameni. Iar ala se va da pe oceanele lumii pana prin 2080.
          Inca nu avem roboti ca-n Star Wars care sa astupe gauri de apa…
          Imi pare rau daca iar te-am obosit cu vorbe multe, idei putine. 🙂

        • Foarte corect legat de automatizarea submarinelor
          Incepand cu alfa class, trecand la soryu class si terminând cu kalina class se va reduce nr echipajului submarinului
          Viitoru vor fi dronele antisubmarin, indiferent de ce dorim noi, probabil cu propulsie nucleară si raza de actiune nelimitată – eventual durata de viata a reactorului sau pana la înlocuirea materialului radioactiv

          Io nu cred ca un echipaj foarte mare presupune sanse mai mari de castig a luptei
          Omu sfințește sau spurca locu

          Dacă ne amintim bine si englezii au avut ceva ciocniri de astea inclusiv la nave mari si submarine
          Si ăstia au sau aveau scoli de marina recunoscute pt rigoare si disciplină

          Am avut si noi un episod tot de ceva timp in care una din cuplu regal a atins delfinu

          Pe de alta parte, este adevarat sunt 4 carturi
          Totusi mare parte din sarcini sunt preluate de echipamente, senzori, etc.
          Factoru uman este principalul vinovat
          Inseamna ca lantul de comanda era prost
          Cineva trebuia sa avertizeze pericolul
          Dacă cineva a avertizat pericolul iar persoana de la comanda a dorit sa intre in blind aia e – este o problemă de incompatibilitate psihologică cu comanda navei
          Pregatirea si acordarea comenzii unui sau unor nepriceputi a fost eronată
          Sau poate marinarii nu si-au facut treaba

          Totusi navele de lupta moderne au senzori diferiti care conlucrează impreuna pt oferirea unei imagini cat mai fidele a raionului de manevra

  4. Nu emai bine sa nu ai ce sa distrugi ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *