Indonezia (2) își dorește o forță aeriană pestriță dar redutabilă

Și în aces scop nu se uită la bani. După ce au semnat cu francezii pentru 42 de Rafale F4 și după ce umblă vorba prin presă că ar fi gata să semneze pentru încă 12-18 Rafale, la sfârșitul lunii mai, tot pin presă, s-a scurs informația că Jakarta ar fi foarte aproape de un contract cu China pentru 42 de aparate Chengdu J-10 Vigorous Dragon.

Ar fi vorba nu de avioane noi ci de unele care se află acum în uzul forțelor aeriene chineze (PLAAF) și de aici am discuta atât de un preț mai mic cât, mai ales, de o livrare extrem de rapidă.

A existat pentru scurt timp și o postare oficială în acest sens făcută de ministrul apărării indonezian – Sjafrie Sjamsoeddin – pe Facebook, dar între timp postarea a fost ștearsă. În respectivul mesaj era indicat că piloți indonezieni sunt pe punctul de a fi trimiși în China pentru începerea pregătirii pe J-10C.

Este de așteptat ca avioanele să sufere unele modificări pentru a fi aduse la standardul cerut de Indonezia. Dacă contractul pentru J-10C se va materializa este de așteptata că acestă să fie de facto mult mai amplu și să cuprindă și nave de luptă sau/și alte tipuri de arme.

Indonezia, în ultimii ani, a tot încercat să cumpere avioane de luptă noi, a cochetat cu Su-35S, mai apoi cu Mirage 2000-9 la mâna a două, dar în final a marșat pe Rafale și mai are de asemenea și un memorandum semnat cu Boeing pentru 24 F-15EX Eagle II, inclusiv aprobarea Congresului, doar că suma estimată pentru cele 24 de avioane americane este una monstruoasă – 13,9 miliarde de dolari în 2023.

Dacă comanda pentru J-10C se va confirma, Indonezia va opera în paralel două canarduri de generația 4.5, ceea ce ar fi foarte interesant. De asemenea țara asiatică are relații foarte bune cu China, atât dpdv politic cât mai ales comercial, astfel încât lucrurile n-ar trebui să ridice probleme.

Și ca să fie treaba oablă, apare știre cum că Jakarta si Ankara ar fi bătut plama pentru achiziția de către asiatici a 48 de aparate turcești KAAN contra a 10 miliarde de dolari. Evident că deocamdată KAAN nu există decât la nivel de prototip zburător, iar turcii sunt la anii lumina de realizarea unui avion măcar de generația 4, ce să mai vorbim de a V-a.

Turcii nu au motoare proprii, avionica, radare performante, cunoștiinte și experiență în domeniu și deocamdată singurul avion realizat în Turcia este Hurjet și el tot la nivel de prototip. Să faci saltul de la un avion de antrenament, încă neintrat în producția de serie la unul de generația a V-a pare ceva demn de teoria conspirației. Dar măcar la nivel de intenție, Indonezia pare dornică. În rest nu prea avem ce discuta despre avionul turcesc de generația “a V-a”.

Afacerea ar fi fost parafată, deși nu cunoaștem exact ce tip de document a fost semnat (scrisoare de intenție, memorandum, contract ferm etc) cu ocazia expoziției de tehnică militară IndoDefense 2025 din Indonezia.

Este însă evident că opearrea a 2-3-4 tipuri extrem de diferite de avioane, fiecare cu munițiile lui, nu va fi nici ușoară și nici ieftină dar prezintă măcar avantajul că țara nu va depinde de un singur producător.

În acest moment, Indonezia are o flota de avioane de luptă compusă în principal din avioane rusești – Suhoi Su 27 și Su-30, plus o escadrilă de F 16A/B, la care se adaugă 32 de TA-50I (FA-50).

În același timp, este implicată și în programul sud-coreean KF-21 Boramae, inițial cu 20% (48 de aparate), mai apoi cu doar 7%, dar tot cu ocazia IndoDefense 2025, Jakarta a semnat un nou acord cu Coreea de Sud prin care își exprimă dorința fermă pentru cumpărarea a 48 de aparate KF-21.

Rămâne cum de văzut dacă indonezienii vor face pasul cel mare către China și una peste alta, Allah să-i înțeleagă pentru că pe lângă indonezieni (care discută cu cam toți fabricanți și fabricanți aspiranți de aeronave de lupta, semnează cu multă lume), ei bine, “ghiveciul”indian sau din unele țări arabe nu mai pare chiar așa ghiveci.

GeorgeGMT

20 de comentarii:

  1. neamtu tiganu

    ce se-ntimpla in Indonezia si mai peste tot in lume e dramatic pt Europa. Aceasta pur si simplu nu prea mai exista. Nici un avion nou in ultimii 30 de ani, doar ici colo niste modificari cosmetice. Parca vad ca-n viitor Germania va cumpara avioane chinezesti pe Temu.
    Amis, in schimb, isi au bagate cite un deget peste tot, ba un motor la unii, ba un radar, ba un avionics.

    8
    • Aia cu degetul…
      Ii ceri voie, și dacă te lasă ii bagi degetul.
      Nu i-a forțat nimeni pe suedezi de exemplu, sa ia exclusiv motor amerlocic. Acum depind de ei pentru orice.

      2
      • neamtu tiganu

        Amis au cele mai bune echipamente pt avioane militare, cu cel mai bun service, piese de schimb etc. deci cine vrea sa faca asemenea avioane, nu prea are de ales.

        4
    • mda, nasol in Europa, ca are doar Rafale, Eurofighter si Gripen si nu Kaan cum au altii; basca Meteor nu e lider si pionier in domeniu sa se ia si altii dupa asta si sa dezvolte rachete
      iar cele doua programe Tempest si FCAS pentru 2040 n-au motoare, radare, avionica si ce mai trebuie, asteptam de la americani. nu mai bine iau nemtii si francezii niste Suhoaie?

      15
      • https://www.klamm.de/news/zukunftskampfjet-fcas-droht-zu-scheitern-airbus-fordert-politische-loesung-im-streit-mit-dassault-62N20250618101219.html

        stire proaspata in germana, din pacate n-am gasit nimoc in revista aeromodelism.

        Ma bucura optimismul unora, mi- as diri si eu dar, din pacare, stiu prea multe!

        1
        • nu inteleg de ce nu realizezi ca un astfel de program se face in primul rand cu decizie politica, cum zice si CEO-ul Airbus.

          tocmai decizia politica in directia asta lipsea si probabil o vom avea. nu asta era reprosul, ca nu se dorea asa ceva in Europa?

          care ar fi alternativa, din punctul dumitale de vedere? cum ar putea concret sa se avanseze cu proiectul asta ca sa va faca mai optimist?

          2
          • steppewolf, in luarea ta de pozitie sugereai ca FCAS ar fi o realizare europeana.
            Fapte:
            1. primele schite FCAS au fost prezentate prin 2001. Chiar si eu am fost la una dintre prezentari, oarecum discrete, la Fac de aeronautica din München.
            2. S-au cheltuit ceva bani, dar nu prea mult, cum se zice, prea putin ca sa traiesti si prea multa ca sa mori.
            3. Singurele concluzii pe care le cunosc eu sunt ca acest program nu e posibil. Unul din motive e legat de americani. Europenii nu vor putea in veci sa faca ceva in aviatie fara americani. Franta nu-i va accepta in veci. Iar cu ei si-ar pierde „suveranitatea” cum ar zice prietenii nostri din Aur.

            Din punctul meu de vedere nu prea sunt alternative, singurele aliante naturale in realizarea unor avioane europene ar fi Germania, Anglia, Spania, Suedia si ceva din tarile rasaritene, daca se vor trezi. Dupa cum vezi nu am spus nimic de Franta.

            De aceea si spun ca Europa e la pamint si va fi si mai rau!

            1
        • @neamtutiganu
          Cu tot respectul ptr nemti, e vina lor. Au avut experienta EF Typhon (si acela pornise tot ca si colaborare), si nu au invatat din ea. Cerintele celor doua aviatii (franceza si germana) sunt prea diferite ca proiectul sa fie fezabil (sa apunteze pe portavioane franceze, sa poata duce bombele AN52 si ulterior ASMP cu cap TN81 ale francezilor, sa poata integra si munitiile de la MBDA si de la alti producatoir inclusiv cei americani, sa se conformeze si cerintele nemtilor ptr a putea lansa B61 ale americanilor – asta inainte de a achiziona F-35, samd). Doua tari aliate insa cu doctrine si abordari diferite. Demers laudabil, insa nerealist. Mai ales ca presedintele Dassault cand se deplaseaza are propria masina de serviciu plus un camion de 22 tone care ii cara si egoul 🙂
          M-i se pare firesc ca Dassault sa tina cu dintii de know how (pe care nemtii l-au pierdut in mare parte, insa pe care nu este imposibil sa-l refaca cu bani si in timp)
          Tarile de pe continentul European, stiu inca sa conceapa, dezvolte si sa fabrice avioane, motoare, avionica (btw, exista avionica de la furnizori cu HQ din afara USA si pe avioanele USAF (BAE fiind un exemplu, la fel cum RR le livreaza motoare, asa cum avionica este furnizata si de Elbit, samd).
          Nu se poate compara cu americanii.Nici o natie Europeana, si nici UE in ansamblu tocmai din motivele expuse de Nicolae, insa acest gap vrem nu vrem va fi micsorat tocmai datorita politicii actuale a USA. O dovada printre altele sunteti inclusiv dumneavoastra: cu resurse mult sub cele a concurentilor din acea vreme, a trebuit sa faceti din kkt bici, si sa pocneasca (sa zboare). Daca natiuni cu resurse financiare si umane si cu experienta in domeniu sunt obligate de imprejurari, vor reusii de voie, de nevoie, sa isi asigure necesarul ptr aprare limitand si dependenta de furnizori din afara Europei.

          4
    • @neamtu tiganu
      Sunt cateva explicatii pentru asta:

      1. Europa a ars-o pacifist in ultimii ani (in special dupa 1990) pentru ca au avut mereu SUA sa-i scoata din kkt. Cu exceptia Frantei si mai recent a Poloniei, toate celelalte mari natiuni europene, in special Germania, au taiat de la armata pana n-a mai ramas mai nimic. Cand tai de la armata, tai de la industria care construieste pentru armata, erodand capacitati esentiale pentru insasi existenta natiunii. Faptul ca Europa nu prea mai exista este o decizie politica asumata, nu o incapacitate de a produce armamentul „x” sau „y”. Si inca ceva: Europa nu exista. Exista insa Anglia, Franta, Germania, Olanda, Polonia etc samd

      2. Multe programe, inclusiv Eurofighter, au avut de suferit din cauza caietului de sarcini (cerintele tehnico-tactice si operationale uneori radical diferite enuntate de armatele participante la proiect), din cauza „cotelor” industriale si din cauza inconsecventei guvernelor in a comanda numarul de unitati prognozate.
      Imi spunea cineva recent, sau am citit, nu-mi mai amintesc, ca fabricatia unei rachete Aster dura 4 ani si pentru ca, la un moment dat, racheta traversa granita din Franta in Italia ca sa monteze aia nu-s ce piesa, dupa care erau trimise inapoi in Franta pentru finalizare. Este aberant!

      3. Lucrurile se schimba insa. Franta vinde Rafale in draci si s-ar vinde mai bine si Eurofighter-ul daca n-ar fi atatea conditii (a se citi sicane) din partea partenerilor industriali. Iar Germania a detasat un grup de lupta in tarile baltice. Nu sub egida NATO/UE etc samd ci sub drapelul Germaniei.

      4. Industria inoveaza si produce dar pentru asta are nevoie de comenzi si predictibilitate. Exact ce a lipsit in Europa ultimilor 30 de ani.

      8
      • Nicolaienicolae, in mare üarte de acord, de alfel am spus si ei cam acelasi lucru,

        Mentiunea mea e ca odata ce ai pierdut cursa e f greu de recuperat!

        1
    • Gripen C/D si E/F sunt tot doar ici colo niste modificari cosmetice?

      2
      • Sorin, in filozofia tehnica se vorbeste despre evolutie vs revolutie.
        Gripen, spre cinstea lor, au incercat sa tina pasul cu tot ce-i mai bun pe piata. D-aia ii si laud, de altfel platesc mai bine decit Putin cu suhoaie.

        A reusit Gripen o revolutie? E F 35, sau F 47 o revolutie?

        Mi se pare ca micile evolutii nu mai sunt suficiente pt pastrarea superioritatii tehnologice.
        Acelasi fenomen il intilnim in alte branse, auto, IT, etc.

  2. Deci cu cine se bate Indonezia ? Sau cine-i ataca ? Iau 42 de Rafale ?! Daca se inteleg cu chinezii pt J-10C (ba chiar si instruire piloti) inseamna ca sunt prieteni. Idem cu Coreea S. In SUA au aprobarea Congresului deci prieteni. Cu India n-au nimic de impartit iar Filipinele sunt pe partea SUA ca si Australia . A ramas Africa dar e departe!
    Au ceva insurgenta dar asta n-o combati cu Rafale, J10 sa F15 !
    Vor doar sa toace bani la un venit de 3000$/cap !? Pot sa incerce cu PSDNL, cu mai mult succes !

    6
  3. politica Indoneziei de a se aproviziona cu armament divers tine de experienta cu Timorul de Est cand s-a confruntat cu un embargo de arme de la americani in anii 90 si pana la sf anilor 2000.

    asa ca ei au o politica externa „free and active” de balans intre marile puteri, chestie de traditie daca ne gandim si la miscarea de nealiniere

    https://thediplomat.com/2025/03/indonesias-foreign-policy-under-prabowo-still-free-but-more-active/

    „Traditionally, Indonesia has adhered to a “bebas dan aktif” – “free and active” – foreign policy, whereby Jakarta keeps a careful balance in its foreign relations with rival great powers.”

    Iau de la toti si diversifica sa nu ramana fara suport in cazuri nasoale, sa ramana cu ceva activ si sa evite sa fie legati de vreun bloc major, est sau vest, sa-si mentina autonomia strategica. nu vor sa fie pusi sa aleaga de pilda intre chinezi si americani, la un moment dat

    de aia au un asa zis ghiveci. problema e ca noi ne-am cam obisnuit cu flote de 1 hai 2 avioane de lupta in Europa si in afara de sf Razboiului Rece asta n-a fost standard pe nicaieri, toate statele serioase aveau flote diversificate fie ca roluri ale avioanelor fie ca provienienta acestora si problema se vede cu okiu liber de pilda la Turcia si dependenta de americani…si decizia de a diversifica cu europenii acum cand exista mai multa flexibilitate din partea Germaniei pentru ca se aliniaza unele interese anti-ruse, prevenirea migratiei etc. (Eurofighter). Grecia e alt exemplu care a luat si de la francezi si de la americani

    nu in ultimul rand, multirol pur nu exista, poate Rafale sa se apropie de aceasta categorie in rest au limitari inerente situatiilor cand au fost proiectate (Eurofighter – interceptor, Gripen – vanator monomotor, Mig-29 vanator de front -> autonomie mica etc.) ; s-au dezvoltat variante, dar o tara mare nu poate sta intr-un multirol si atat (Franta o exceptie notabila)

    4
  4. Nuca in perete

    Mulțumim pentru articol.

    Decizia până la urmă este una politică..o analiză foarte interesanta (și recentă) care explică despre cum cântărește Indonezia intre SUA și China..:

    Citez:

    Although Indonesia has planned to purchase F-15EX jets from the US, a decision to purchase them, like a potential acquisition of China’s J-10s, may be driven more by political and economic considerations than by Indonesia’s actual defense requirements.

    D-Insights posits that Indonesia may have raised the possibility of F-15EX purchases to keep good relations with the US, ultimately making it a political gesture more than anything else.

    Even if driven by politics, Indonesia may still attempt to extract tangible benefits from potential F-15EX purchases. Aryojati Ardipandanto argues in an April 2025 article for Info Singkat that Indonesia could use F-15EX purchases to negotiate the 32% “reciprocal” tariffs Donald Trump imposed on the country in April and has since paused.

    Alfin Bansundoro notes in a June 2024 East Asia Forum article that while Indonesia has previously purchased Chinese weapons, such as CH-4B drones, C-705 and C-802 anti-ship missiles, and TD-2000B self-propelled air defense systems, bilateral territorial disputes over the Natuna Islands cast doubt on future purchases from China.

    https://asiatimes.com/2025/06/indonesia-torn-between-chinas-j-10-and-us-f-15ex/#

    Foarte important! Indonezia are diferenduri teritoriale cu China (cum au toți în Indo Pacific)..asta referitor la cei care se mira de ce cumpără așa mult Indonezia.

    Zic de mult timp..nu există țări fara dușmani..sau fara „prieteni” cu interese ascunse.. poate San Marino..

    Ce „învățături” se pot trage din povestea Indoneziei (părerea mea..în ordine aleatorie):

    1. Orice ar alege Indonezia exclude tehnica rusească. Ei au actualmente Sukhoi..logic era să ia macar in calcul Su-57. Dar nici nu apare ca potențial candidat..o lovitură data industriei rusești.

    2. J-10 devine concurent demn de luat în seamă pt F-16 si F-15 in statele pending (care nu aderă clar la niciun bloc)..

    Pakistan totuși lua inainte de la SUA..acum iau de la China. Pe langa Indonezia se pregătește și Egipt sa ia J-10. Egipt idem-mare operator de F-16 in trecut.

    ..Și zvonuri in multe țări tradițional cu tehnică americana..

    Arabia Saudită in primul rand..au program consistent de achiziție (cel puțin 100 de unități) și se știu problemele cu oferta occidentala.. Typhoon e blocat pe considerente de încălcarea drepturilor omului..F-35 nu le da SUA.. F-15EX întârzieri la livrare..

    Posibil să aleagă J-10 (se zvonea chiar că ar ținti J-35 stealth ca Pakistan).

    Si mai sunt in zona arabă..

    In America Latină..zică se că ar fi fost aproape și în Argentina (pe alegeri strict militare) dar până la urmă lobby-ul americanilor a făcut să aleagă F-16.

    Brazilia nu e sigur că merg doar pe cartea Gripen.. China oferă J-10 și sunt totuși în BRICS.

    Articol recent elocvent în acest sens:

    https://www.eurasiantimes.com/china-bets-on-j-10-c-to-rival-u-s-f-16-v/?amp

    3. China va înlocui Rusia ca principal furnizor de tehnică aviatică în statele blocului estic.

    Părerea mea că epoca hegemoniei ruse pe aviație in țările din blocul rival s-a încheiat..

    Statele din blocul estic vor cumpăra de la chinezi..

    Iran va trebui sa cumpere avioane noi după tot ce se întâmplă..și în contextul marketingului actual, intre Su-57 care se chinuie in Ukraina și J-10 care ar fi doborât un Rafale.. foarte posibil să aleagă China.

    Posibil sa dea un impuls important la nivel financiar lui J-10. Iranienii trebuie sa cumpere peste 150-200 de avioane (au numai vechituri)..vad si ceilalți și e reacție în lanț..

    Coreea de Nord, dacă vor găsi bani, sunt sigur că vor comanda de la chinezi nu de la ruși..

    Algerienii s-au grăbit..au comandat înainte de conflictul India Pakistan..creca își bagă unghia in gat c-au ales Su-57..

    In Africa prezenta chineză (momentan economică) este tot mai puternică.. recent China a încheiat acord cu țările „Stan” din fosta URSS care sunt tradițional cu avioane rusești.. foarte posibil să adopte J-10.

    Mare minune că Serbia a ales occidental..au FK-3/HQ-22 („Patriot” ul chinez)..

    Având în vedere acordul pe apărare recent încheiat între Croația și Albania & Kosovo.. părerea mea că ar putea rupe acordul cu Franța pentru Rafale pe motiv că ar fi vulnerabilitate să dețină aceleași sisteme ca dușmanul..(Croația)

    I-aș fi văzut cu J-10..

    4. Este ciudat totuși cum SUA se „lupta” sa păstreze tari în sfera de dominație și pentru altele nu..chiar le da cu flit. Indonezia părerea mea are o poziție strategică extrem de importanta.

    Daca pica Indonezia este expusa Australia..este „încercuită” aproape Filipine..

    Prețul cerut pentru F-15EX este nesimțit de a dreptul! Când lumea cere gen 5 ei pt un 4+ cer atâta..hai sa fim serioși..

    Și asta în condițiile ritmului horror de livrare a lui Boeing..nici lucrările în SUA nu merg bine..darămite pe export..

    No wonder ca Indonezia a ales Rafale..

    5. Din păcate pentru Rafale, ce s-a întâmplat în India pare că afectează marketingul. Chiar daca nu e sigur ce s-a întâmplat și e multa propagandă..the damage is done..găsesc tot mai multe știri care lauda J-10 și critica Rafale.

    Va afecta inevitabil comenzile viitoare de Rafale..

    6. Posibil sa vedem o noua strategie de înzestrare in viitor.. apropo de ghiveciul care se prefigurează in Indonezia (care în contextul geopolitic din regiune apare ca un compromis util):

    Cumperi tehnica pe bune..care te ajuta la nivel de apărare. Cum face Indonezia cu Boramae și cu Rafale..(influenta politica in regiune a Franței și Coreei nu se compară cu SUA și China)

    Dar cumperi și bunăvoință politica..adică iei de la „tartorii” din zona ca taxa de protecție..chiar daca sunt mult mai scumpe și costisitor de operat o astfel de flotă pestriță (cum bine zice articolul)

    Deși la nivelul economiei statelor respective va atarna greu fara îndoiala.. totuși la nivel de piata de profil va fi un boost.

    Pentru cine are bani..da frate.. cumpără de la toți..cum era reclama aia..”mai multe lozuri mai multe șanse de câștig”

    Cu ocazia asta aflăm și noi – amatorii..profanii- care sunt cele mai bune. Una e sa ai un pilot care a zburat toată viața pe 1 singur tip de avion și își laudă doar marfa lui..alta unu pe 3-4..și din state concurente.

    Părerea mea că, dacă se concretizează, piloții indonezieni vor fi cei mai avizați sa ofere feedback.

    Așteptam cu interes o carte a unui pilot indonezian care a zburat pe Rafale și Sukhoi, F-16, Kaan, Boramae, Mighty Dragon etc (în ideea că îi și folosește Armata indoneziană pe mai multe tipuri de avion).

    3

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *