Dupa cum v-am obisnuit deja de ceva timp… iata corespondenta de la salonul de anul acesta de la Paris, adica Le Bourget.
Ajuns acolo, m-am dus direct la expozitia de pe pista, ca sa pot profita de racoarea de dimineata, spre pranz anuntandu-se un varf de caldura.
Prima oprire la pavilionul Fortelor Aeriene Franceze… unde am inceput cu un H225 Caracal Combat Seach&Rescue marinizat, echipat cu 2 mitraliere calibrul 7,62mm cu tragere pe lateral, avand instalate in usi si o pusca de precizie cal. 12,7mm si un tun Nexter SH20 (similar cu cel instalat in turela pe Puma Socat):
-
- Nexter SH-20
-
- Alimentare si fixare SH-20
-
- H225M
-
- FP 12,7 F1
Alaturi, standul era decorat cu un H160M, o drona-elicopter Airbus VSR 700, 2 versiuni Rafale, una fiind varianta marina (echipat cu Mica) iar celalalt viitorul standard F5 iar fata in fata cu el fiind expus UCAV nEUROn, in marime naturala.
Rafale F5 se remarca prin urmatoarele imbunatatiri:
- rezervoare de combustibil conforme (CFT) pe extradosul imbinarii aripilor
- un nou container Thales TR care combina iluminarea si recunoasterea multispectru (cumuland functionalitatile actualelor containere Reco NG si Thalios)
- senzor optronic frontal (IRST) ameliorat
- avionica modernizata dublata de retea de date de fibra optica
- noi motoare M88 T-REX cu putere crescuta cu 20% in regim de postcombustie
- nou radar AESA Thales RBE2 XG
- nou container de recunoastere si razboi electronic ESJ (Electronical Support Jamming), acompaniat de rachete supersonice MBDA RJ40
- un multiplicator 1:6 de puncte de acrosaj pentru bombe/rachete de mici dimensiuni/ munitii inteligente
- integrare nou vector nuclear hipersonic SN4G
- integrare bombe A2SM XLR cu planare si motor turboreactor pentru raza de actiune triplata, dar si varianta de 1 tona
- noua versiune a sistemului de autoaparare SPECTRA, versiune digitala
Putin mai in spate se afla expus UAV Aarok, ca acum 2 ani, un MLRS „Foudre” („Fulger”) dar si un avion ultrausor de antrenament destul de interesant, cu asezare in tandem a pilotilor: VL3 Turbine al Turbotech :
-
- Aarok
-
- Foudre
-
- VL3 Turbine
Mi-a atras atentia si standul mixt italo-turc, al Piaggio si Baykar, unde erau expuse un Piaggio P180 „Azzuro”, un Bayraktar TB3 si un Akinci…
-
- Piaggio P180
-
- Akinci
-
- Bayraktar TB-3
iar putin mai in spate erau cei de la Leonardo, cu un M346 , un AW-149 si un AW-249,
-
- M345 si AW-149
-
- AW-149 si AW-249
-
- AW-249
La standul „pur turcesc” se afla un elicopter T625 Gökbey, elicopter similar lui AW139 in clasa 6 tone propulsat de aceleasi motoare LHTEC CTS800 ale T-129 Atak (dar avand in curs de dezvoltare noul motor TEI TS1400 de 1400Cp), un TAI Hurjet si un Hurkus :
-
- T625
-
- Hurkus
-
- Hurjet
In apropiere trona si una dintre reusitele ultimilor ani, pe filiera braziliana Embraer, C390 Millenium, cu contracte semnate in zilele Salonului Le Bourget – Portugalia cumpara al 6-lea aparat, Lituania doreste sa cumpere 3 – adaugandu-se la actualii clienti cu comenzi in curs: Suedia, Ungaria, Slovacia, Olanda, Austria, Cehia, Coreea de Sud.
Urmeaza partea americana.. cu expozitia statica, unde chiar in ziua in care am vizitat salonul nu s-a dorit ca F-35 sau F-15, ambele sosite de la baza RAF Lakenheath, sa aibe zbor demonstrativ:
Si ca sa ramanem la standul american, una dintre senzatiile salonului a fost prezenta prototipului nr.1 al Sikorsky (Lockheed Martin) Raider, impreuna cu o macheta a cabinei a ceea ce trebuia sa fie produsul final, ceva mai mare decat prototipul de test.
-
- Proto 1 Raider
-
- Proto 1 Raider
-
- Macheta corpului cabinei
-
- cabina prototip
-
- Macheta cabina
-
- aranjament cabina pasageri
-
- compartiment spate cabina pasageri
-
- la bordul machetei cabinei
Revenind la prototip, acesta nu mai era in stare de zbor, fiind avariat la teste, structura de rezistenta fiind compromisa.
Nu departe se afla o alta vedeta, dar europeana, tot pe nisa elicopterelor de mare viteza si la care si Romania si-a adus contributia (structura centrala a fuselajului realizata in colaborare INCAS/Romaero): Airbus Racer, continuatorul lui X3.
Demonstratorul Racer a avut primul zbor in 25 aprilie 2024, avand planificata o lunga campanie de teste. Se asteapta sa atinga viteze de croaziera de peste 400km/h, totul cu o reducere cu aproximativ 15% a consumului (si 25% a costului) fata de elicopterele actuale pe distante similare dar si un zbor mult mai tacut, din cauza faptului ca varfurile palelor rotorului nu ating viteze supersonice (viteza de rotire redusa cu 15%). Reducerea noxelor si a consumului sunt obiective ale programului „Clean Sky„, inceput cu mai bine de un deceniu in urma.
Si o ultima vedeta a salonului Le Bourget, Franta dorind si ea sa il cumpere pentru a inlocui vechiul E3 Sentry. Este vorba de Saab GlobalEye, solutie de senzori bazata pe cea instalata pe configuratia turboprop ErieEye vanduta ucrainenilor si pakistanezilor, solutie integrata acum pe mai rapida platforma Bombardier Global 6500.
Mie, expozitia de pe pista mi-a parut ceva mai saraca decat cea de la editia anterioara, din 2023. Dar poate am devenit eu mai greu de multumit, acreala varstei …
Ne vom opri aici in asteptarea celei de-a doua parti a prezentarii salonului…
Marius Zgureanu
https://www.google.com/amp/s/www.economica.net/noua-companii-romanesti-sunt-prezente-la-salonul-aeronautic-de-la-paris_847128.html/amp
Mihai Toncea prezinta firme romanesti la Le Bourget.
Cifra de afaceri ale firmelor romanesti cca un miliard. 10000 de salariati!
PS Am fost coleg cu Toncea atit la institut cit si in echipa de fotbal AVIA.
Daca scazi Alro care nu are in principal acest domeniu de activitate, cei 10000 de angajati se reduc mult. Daca mai scazi si comenzile MApN se reduce iar miliardul ala.
Faptul ca fac business e bine si e un punct de plecare, dar sa nu ne imbatam cu apa rece, producătorii de componente pe baza proiectelor altora sunt la cel mai mic nivel al sistemul industrial.
Romania are in acest moment una dintre cele mai mari industrii producătoare de componente pentru industria auto, dar asta nu ne face cei mai mari si nici cei mai profitabili producatori. Avem 2 centre R&D si o experienta de cam 15 ani, dar mai este mult pana departe sa ne comparam cu cei mari.
In industria aero nu spun ca este rau, exista sigur potențial de crestere daca s-ar termina oadata cu toate institutele si firmele de stat si poate se reușește atragerea unui unui producator extern, măcar pentru subansambluri. Asa au început si turcii acum 40 de ani.
vad ca se misca bine cu AASM XLR si au invatat din lectiile din Ucraina. pe de alta parte ar face orice francezii sa nu-si faca racheta antiradar specializata 🙂
Pe vremea impuscatului mergeam la Le Bourget prin reprezentanti. Ne aduceau poze pe care le studiam cu lupa, incercind sa intelegem de ce au facut aia ce au facut.
Cindva, devenind neamt, am mers privat acolo, sa-i vad pe fostii colegi ca era expus 99. Nu am intilnit pe niciunul, erau la cumparaturi.
Mai tirziu am obtinut statutul de specialist si mergeam in zilele in care nu mergea poporul. Era misto, intr-adevar puteai sa stai de vorba cu unu sau altu, sa pricepi cite ceva.
Cindva mi-am pierdut statutul de specialist si am mers cu pulimea. Francezii si-au devedit geniul organizatoric, controlau sacosele, se facuse o mare de oameni, la niste cozi imense, a inceput ca La Bastilia, fonfanitii au luat portile cu asalt, nu s-a mai facut nici un control si nici nu s-au mai aratat biletele.
Nu am mai fost demult, chiar uitasem, dar mi s-a facut dor!
Impresionant ce mult au crescut turcii pe partea de industrie de aparare in ultimii 20 de ani.
In timp ce noi stăm și râdem de ei, ei cercetează, proiectează și construiesc…
Că multe lucruri sunt sau au fost la început copii, bravo lor că au fost în stare să vândă în stânga și în dreapta și să se dezvolte.
prefer sa nu mai comentez pe tema asta ca vin proeuropenii sa vorbeasca de valori. Domne, daca avem solare si eoliene nu mai trebuiesc avioane.
Ca le cumparam, cumparam tramvaie, cu ce bani, cum cu ce, cu fonduri europene.
Cind am vorbit de 99 am fost facut albie de porci, luam de la turci ca si sarmaoua, noua mincare nationala, tot de acolo vine.
Da ce stim noi, suveranistii putinisti, nu vedem nici padurea, nici copacii si traim in trecut!
Veti ajunge sa va striviti nasul in geamul vitrinelor!
Daca tine am si noi pasul cu trendul american pentru elicoptere de mare viteza si faceam Airbus Racer…. ca tot facem structura centrala a fuselajului…..”Viteza decroaziera de peste 400km/h, totul cu o reducere cu aproximativ 15% a consumului (si 25% a costului) fata de elicopterele actuale pe distante similare dar si un zbor mult mai tacut, din cauza faptului ca varfurile palelor rotorului nu ating viteze supersonice (viteza de rotire redusa cu 15%”, in concluzie numai avantaje si performante…
Airbus Racer a fost dezvoltat in programul european Clean Sky. Fuselajul, in fibra de carbon, a fost proiectat la INCAS. L-am cunoscut pe seful de proiect, un baiat f tinar si f simpatic. Auzisem ca a plecat in strainatate.
Gerula, corect e cum a spus noua directoare incas, citez „Cu o viteză de croazieră care atinge 400 Km/h, RACER este un demonstrator de elicopter care are ca scop reducerea costurilor cu 25% pe milă marină în comparație cu un elicopter convențional”
Atentie reducerea costurilor cu 25%, se refera doar la mila marina. Nu se potriveste la alta mila! Ca ti se face si mila.
Și de ce sunteți revoltat stimabile? Doamna a făcut referire strict la mila marină care este mai mare decât mila terestră, poate ăsta este și scopul demonstratorului având ca barem mila marină! Și știu că milă aeriană nu există, iar nodul este și măsură de viteză, mile MARINE/oră! Nu suntem chiar toți niște proști! În rest, toate cele bune!
Probleme la mulți cu procentele.
25% se aplică la toate unitățile de măsură, nu numai la mile marine…
,,25% se aplică la toate unitățile de măsură, nu numai la mile marine…”
Pe bune monsieur?
Din cunoștințele mele elementare de fizică, ceva mai bune de geografie și de la Jules Verne cetire știu că o milă terestră = 1,600Km, iar o milă marină = 1,850Km, adică 10 mile terestre = 16 Km, iar 10 mile marine = 18,5 km. Și atunci dacă reducerea este de 25% pe milă marină, cum dracului să fie egală și pentru milă terestră și pentru kilometru!!!! Ați reinventat și matematica și fizica domniile voastre!
Incearca sa spuna ca o reducere a costurilor cu 25% pe o mila marina inseamna ca si pe 1 km tot 25% e reducerea costurilor
🙂 🙂 🙂
Adica o eficienta marita cu 25% se aplica indiferent de unitatea de masura. Procentul reprezinta o rata de imbunatatire a eficientei, nu depinde de lungimea fizica a unitatii de masura
Bravo duomnu steppewolf, sincer nu credeam sa fiti atit de perspicac!
Respect!
duomnu Mihai, ai uitat de mila crestineasca, Mila creștină este o stare sufletească întru totul superioară, este de fapt un simțământ divino-uman, care sălășluiește în spațiul intermediar dintre cer și pământ,… imagineaza-ti ca economisesti 25%?
Pai vezi, intre cer si pamint, ca vine baiatu ala, ala bre, unu cu P, ca nu mai stiu cum.il cheama…
stimabile neamț, eu nu te-am luat la mișto cu apelative de duomnu( doar tu înțelegi ce înseamnă), iar când tastezi, ori folosești diacritice tot timpul ori nu le folosești deloc, ori ai folosit copy paste cu textul milei creștine, dar nu l-ai folosit bine!
Haide bre, ca suntem barbati. Toată lumea știe ca dimensiunea nu contează 😊
Nu stiu daca si femeile!
@mihaistoian: Daca obtii o reducere a costurilor de 25% pentru deplasarea elicopterului de la punctul A la punctul B, acea reducere va fi aceeasi, indiferent ca exprimi distanta de la A la B in kilometri, mile, mile marine sau cel ate unitati de masurare a distantei alegem. Desigur, daca vrei sa exprimi castigil in valoare absoluta pe unitatea de masura, acesta valoare va fi diferita, in functie de unitatea de masura aleasa, dar procentual tot 25% va fi.
Presupun ca de aici si ironia lui @neamtu tiganu, fata de doamna directoare care a tinut sa specifice ca acel castig de 25% se calculeaza doar raportat la mila marina.
are o logica si folosirea milelor nautice care-i standard in navigatia maritima si aeriana
se folosesc pentru ca o mila nautica este definita ca un minut de latitudine. atunci cand se utilizeaza o harta cu coordonate de latitudine si longitudine, se poate determina mai simplu distanta numarand numarul de minute de latitudine pe care le-a parcurs o nava sau aeronava.
E o metoda practica si standardizata de exprimare a distantelor in domenii in care latitudinea si longitudinea sunt utilizate pentru navigatie si trasarea traseelor…
deci nici doamna n-a gresit pentru ca s-a referit celor care probabil o sa zboare cu acele elicoptere 🙂
steppewolf, recunosc, te-am subestimat, acum imi dau seama de valoare matale, acum m-ai lamurit pe deplin.. cu alte cuvinte 25% din aia … din minute, e chiar 15 secunde.. genial…
Deci 25% dintr-o padure nautica, sau padure, ar insemna… stai ca ma incurc!?
domnu MihaiStoian, credeam ca glumesti da vad c-o iei de buna. yTotusi o corectare, Jules Verne vorbea de leghe!
Îți recomand să recitești cărțile lui Jules Verne, el vorbea despre multe nu doar despre leghe marină ori terestră, vezi și aici apăreau diferențe, mile terestre ori marine, noduri marinărești ori măsură de viteză, Lună, Dunăre, sub mări, în aer, în junglă și multe multe altele, doar smartphone-ul și AI-ul nu apare, la o primă vedere! În copilărie le citeam pe nerăsuflate!
Altfel, eu acord respect oricui că așa am fost învățat, doar rusnacilor și amicilor și fanilor lor NU!
O seară bună în continuare!
Pentru prima dată de când sunt în Franța am ratat salonul, desi aveam și invitație în afară de publicul larg.
Multă muncă, inclusiv week-end-ul respectiv.
Merci Marius pentru reportaj !
duomnu Mihai, ai uitat de mila crestineasca, Mila creștină este o stare sufletească întru totul superioară, este de fapt un simțământ divino-uman, care sălășluiește în spațiul intermediar dintre cer și pământ,… imagineaza-ti ca economisesti 25%?
Pai vezi, intre cer si pamint, ca vine baiatu ala, ala bre, unu cu P, ca nu mai stiu cum.il cheama…
vazui si un Aermachi pe acolo, o mare parte din fuselaj, in fibra, a fost proiectat de o echipa romaneasca, si la Agusta, elicopter, a lucrat o echipa de romani.
Niste nenorociti, diaspora, in loc sa ajute la propasirea …. cum povestea un baiat care a fost in suedia..
tovarășu, in Romania sunt milioane care lucrează pentru firme occidentale. Sunt sute de mii in IT ce fac development 1% pentru firme romane si 99% străine. Cel putin in IT romanii au depășit momentul palmasilor de rand cand scriau monkeyCode la cerința consultanților sau analiștilor occidentali, acum romanii fac development, suport si mentenata E2E, cam tot ce vezi tu prin Germania, de la automatizările Deutsche Bahn (pana si aplicația de client a ălora e facuta de noi), pana la banci, asigurări, fonduri de investirii, case de licitații. UK Mail este ținută de cativa baieti romani ce gestionează si cativa indieni. Vrei sa-ti mai spun de companii elvețiene sau daca vrei putem discuta despre AI unde am ceva experienta. Iti pot scrie minim 100 de exemple din tara ta de reședință care habar nu aveai ca sunt făcute de noi romanii, fara sa ne spargem in figuri.
Si in RD industrial ne mișcăm bine, in București si Titu sunt 2 centre cum vezi la Discovery, fata de care un institut de stat arata ca o baraca de șantier.
Stiai de ex ca pentru noile modele de mașini bavareze (nu dau nume), noul bord digital este proiectat, fabricat si cu soft dezvoltat la noi la Timișoara?
Aici greșiți voi diasporezii, ați plecat de zeci de ani in o lume si credeți ca totul e ca in momentul plecării voastre. Da, nu ne dezvoltam asa cum vrem, dar mergem înainte.
Asa ca nu te mai surprinde ca niste romani au facut ceva la Aermachi, suntem peste tot si cam in orice 😀
nu stiu de ce dar Le Bourget imi aminteste de
Las’ ochii, mamă, las’ să plângă!
Tu-n leagăn tot cu mâna stângă
Mi-ai dat să sug de-aceea sunt
Nătângă!
Dar n-am pus doară jurământ,
Să merg neplânsă în mormânt!
Felicitari coane, te salutam de la lopata, ca deh.. trebuie sa aiba astia ce sa impoziteze.