Nave de război iraniene în Marea Mediterană

Nave de război iraniene au pătruns sâmbătă în Marea Mediterană venind din canalul Suez, a anunţat comandantul marinei militare iraniene, amiralul Habibollah Sayyari.

Provocare iraniană. Nave de război în Marea Mediterană armata 2 Provocare iraniană. Nave de război în Marea Mediterană

El nu a furnizat detalii despre numărul şi tipul navelor care participă la operaţiune, a doua în interval de un an, menită ‘să arate puterea Republicii Islamice Iran‘. Prima operaţiune a navelor de război iraniene în Mediterana de la revoluţia islamicădin 1979 a provocat, în februarie 2011, vii reacţii din partea Israelului şi a SUA.Navele care au traversat sâmbătă canalul Suez ar putea fi distrugătorul Shahid Qandi şinava de susţinere şi realimentare Kharg, despre care presa iraniană a scris la începutul lui februarie că face o escală de mai multe zile în portul saudit Jeddah.
Amiralul Sayyari nu a furnizat informaţii nici despre destinaţia sau misiunea acestor nave de război, limitându-se să afirme că ele aduc ‘un mesaj de pace şi prietenie’ ţărilor din regiune dar ‘arată în acelaşi timp puterea Republicii Islamice Iran‘. În cadrul primei operaţiuni în Mediterana a marinei iraniene, cele două nave ale flotilei – Kharg şi fregata Alvand – s-au deplasat în Siria pentru o escală în portul Lattakia înainte de a reveni în Marea Roşie şi Iran. Această primă misiune a suscitat vii reacţii din partea Israelului, care a calificat-o drept ‘provocare’ şi şi-a plasat marina în stare de alertă, în timp ce Washingtonul a dat un avertisment navelor iraniene şi comandantului lor, cerându-le ‘să se conformeze legilor internaţionale şi să nu întreprindă nicio acţiune care ar putea compromite securitatea’.
Noua misiune iraniană în Mediterana intervine în contextul în care tensiunile între Israel şi Iran sunt la cel mai înalt nivel, alimentate de criza creată de programul nuclear iranian şi de recentele atentate antiisraeliene din India şi Thailanda atribuite de statul evreu Teheranului, notează Agerpres.

 

Articol preluat din Ziuaveche

8 comentarii:

  1. Tata, dar de ce provocare…
    Ce, aia n-au voie sa navigheze pe marile lumii?
    Numai portavioanele americane au voie?

    Probabil se duc in Siria, cu naiba stie ce ajutoare pt regimul sirian.
    Si asta nu convine la marile putori…aaa..puteri vroiam sa zic…

    • N-a zis nimeni că n-ar avea voie. De fapt, americanii, în limbajul diplomatic („să nu întreprindă nicio acţiune care ar putea compromite securitatea”), au spus „nu ne călcaţi pe coadă”.

      Din punct de vedere strict militar, un singur distrugător la mare distanţă de portul său de domiciliu nu face mare brânză. La vremea lui, nici măcar Yamato nu s-a putut împotrivi valurilor de avioane de luptă de pe portavion. Dar e o metodă de a-şi umfla muşchii pentru a câştiga pe frontul „neconvenţional”: sprijinul Siriei, simpatia Rusiei, prestigiul lui „David iranian care se pune cu Goliat” etc

      ~Nautilus

  2. Astia nu se potolesc pana nu raman fara vaporase.

  3. Bloomberg zice cam aşa:

    1. în cursul ultimelor zile, petrolul Brent a încercat de mai multe ori să sară peste cota de 120 USD/baril. Joi a făcut-o, apoi vineri s-a mai temperat, spre sfârşitul zilei de vineri s-au mai tulburat apele, luni a urcat peste 120 USD, a scăzut uşor, azi e tot 120.

    2. Iranienii au oprit livrările de petrol către statele europene care se aprovizionau cu petrol iranian ieri. (Fără mari efecte, deoarece petrolul iranian reprezenta doar 2-4% din importurile lor.)

    3. Azi, datele provenite din China au arătat că luna ianuarie a avut cel mai scăzut nivel al livrărilor de petrol din Iran către China, şi nici cele două companii de stat din Iran şi China nu şi-au reînnoit contractele.

    Din moment ce nici SUA nu se aprovizionează cu petrol iranian din 1979 încoace, craca pe care se sprijină conu’ Ahmadinejeg nu e prea solidă şi el o ferăstruieşte de zor – fiindcă arma petrolului funcţionează doar când unul are resursa şi celălalt e dependent de ea şi trebuie să facă orice s-o obţină. Cât timp consumatorii mari se pot lipsi de petrolul din Iran fiindcă au alte surse la îndemână, situaţia din 1973 nu e prea uşor de repetat.

    După cum spuneau jucătorii de pe burse, dacă Iranul reprezenta un pericol, reacţia lor ar fi trebuit să fie isterică, să facă toate cotaţiile să sară cu zeci de USD. Ori deja e monedă curentă ştirea că „scandalul iranian a adăugat cel mult vreo 10 USD din toamnă până acum la cotaţiile obişnuite” şi că petrolul scump are la bază o justificare cam trasă de păr.

    ~Nautilus

    • Mult mai nasol ar fi sa se opreasca fluxul de benzina si motorina CATRE Iran! Pentru ca iranienii importa in jur de 40% din necesarul de combustibil intern, spre rusinea lor. Si mai importa ei si alte lucruri, care daca ar fi oprite i-ar relaxa imediat, prin foamete.

      • Asta e mai greu de făcut fiindcă ei vând petrolul spre a fi rafinat în Rusia. Pe asta au contat popii lor când au manevrat să se aleagă ţărănoiul infect de Ahmadinejad în locul unui tip civilizat, dar prieten cu occidentalii, cum era Khatami, pe faptul că nea Volodea face el ce face şi îi mai ţine puţin în braţe.

        Dealtfel, e foarte ciudat că filmele făcute de reporteri în timpul Revoluţiei Islamice din 1979 arată cum se băteau între ei cu AK-47 şi maşini GAZ-69, deşi Măria Sa Şahul avea pretenţia că el e omul americanilor şi cumpără de la ei F-14 şi M-60 şi de la fraţii lor mai mici englezii Chieftain…

        ~Nautilus

  4. niculaie de aia afacut midia navodari ca sa prelucreze petrlul libian si persan.CE VREMURI …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *