In plina vara, un profesor universitar a facut un gest care a provocat o stare de exceptie in randul intregii comunitati academice! • Totul intr-o mare institutie de invatamant superior locala • In toata tara se vorbeste deja despre asta • El va iesi public maine (20 august 2015) si va explica sensul si impactul faptei sale • Chiar daca pentru cei mai multi toate acestea nu sunt constientizate, in viitor fapta sa va avea un rol spectaculos pentru mii de oameni
Rodul cercetarilor extrem de intense, de peste 20 de ani, ale conf. univ. dr.Marius-Tiberiu Alexianu – Facultatea de Litere alaturi de colegii si studentii sai de la Facultatea de Istorie a Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) isi arata efectele si impactul avut in mediul stiintific romanesc si mondial. Dupa ce a obtinut peste jumatate de milion euro din granturi internationale, chiar in aceasta perioada, cercetatori de renume din Statele Unite ale Americii (SUA), China, Japonia sau Mongolia vor veni la Iasi pentru a admira reusita sa.
Domeniu inovator care aduce informatii istorice vechi de peste 5.000 ani
Concret, incepand de maine, 20 august, ora 09:00, in sala Ferdinand din Corpul A al Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iasi va demara primul Congres International de Antropologie a Sarii. Acesta va dura pana pe 24 august. Totul are loc ca parte integranta a proiectului EthnosalRO. Astfel, pe parcursul celor patru zile ale manifestarii stiintifice de inalt rang si tinuta academica, cercetatori si profesori din intreaga lume vor aborda teme precum: mostenirea lasata de-a lungul timpului si rolul avut de sare in comunitate, investigatii arheologice,mitologie, modul de alimentatie a animalelor si omului, religie, ritualuri,demografie sau mobilitatea diverselor populatii.
„Antropologia Sarii este o disciplina noua in intreaga lume pe care noi, la Iasi, am intemeiat-o in 2012. Facand peste 300 de anchete etnologice in mediul rural in zona Moldovei am observat ca exista un intreg univers al tarii. In acest mod, avand in vedere faptul ca doar in tara noastra mai putem gasi conditiile primare pe aceasta tema, la nivel planetar, reusim sa aducem date si dovezi extrem de valoroase in legatura cu viata comunitatilor care ajung pana in eneolitic (delimitat cronologic in intervalul anilor 5.300 si 4.800 si 2.700 si 2.500 inainte de Hristos – n.r.). Aici vorbim de rolul avut de sare in mediul social si comercial al indivizilor ce apartineau marii Culturi Cucuteni. Cu implicarea si ajutorul Platformei ArheoInvest am facut un proiect unic in tara pe arheologie experimentala. Deja, cercetatori importanti din toata lumea au aflat de munca noastra si s-au interesat de ea, apreciind-o si dorind sa o cunoasca si sa o promoveze”, a declarat lect. univ. dr. Marius Alexianu.
Dezinteres total pentru sefii orasului si ai judetului
Chiar daca este vorba de o reusita exceptionala pentru orasul Iasi si Romania, autoritatile publice locale nu au catadicsit sa ofere sprijin logistic sau financiar. „Am facut totul prin fortele noastre si cu bani din proiect sau sponsorizari. Nimeni nu si-a exprimat intentia sa ne ajute din randul factorilor responsabili din administratia orasului chiar daca vorbim de un eveniment cu un impact international extrem de mare. Consider ca acest congres ar fi putut conta foarte mult si pentru proiectul urbei pentru a deveni Capitala Culturala Europeana”, a mai spus, mahnit, conferentiarul de la Cuza.
Experiment remarcabil in lume
Mai departe, trebuie amintit faptul ca cercetarile legate de studierea sarii s-au facut, in urma cu cativa ani, in localitatea Cucuteni si vizau modul de viata al civilizatiei cu acelasi nume. Aici, chiar daca o serie de specialisti din strainatate au incercat lucruri similare, doar iesenii au reusit sa duca la bun sfarsit acest lucru. „Arheologia experimentala, chiar daca pare o aventura frumoasa in trecut, prin reconstituiri si prin incercarea de a trai vremuri de mult apuse, nu numai din preistorie, ci si din antichitate sau epoca medievala este o disciplina ce are un caracter profund stiintific. Noi am inceput, pentru prima data in tara, un asemenea experiment asupra locuintelor civilizatiei cucuteniene (veche de peste 7.000 ani – n.r.). Astfel, incepand cu anul 2001, noi am reconstituit un numar de patru locuinte ale acestei civilizatii. Peste toate acestea, noi am continuat sa mergem pe linia arheologiei experimentale. Astfel, acum, Universitatea Cuza are un proiect la care am participat alaturi de colegii Felix Tencariu si profesorul Marius Alexianu si care a plecat de la modul prin care putem cunoaste felul in care se facea exploatarea sarii in preistorie pe actualul areal al Moldovei si a Munteniei. Practic, noi am experimentat in felul urmator: am fiert lichid provenit din ape sarate si l-am pus intr-un recipient, asemanator cu cel folosit de populatiile existente in preistorie. Intr-un final am reusit cel mai imporant lucru: sarea obtinuta sa ramana compacta si sa nu se sfarme. Acest lucru, chiar daca a fost experimentat si in alte locuri din lume, a fost reusit doar de noi. Vreau sa va spun ca sarea astfel obtinuta era foarte utila pentru comunitatile sedentare, agricole si a fost folosita in schimburi comerciale incipiente, in trocul de altadata. Ea a devenit si o forma incipienta de asa-zisa moneda de schimb”, arata si lect. univ. dr. Vasile Cotiuga, coordonatorul Platformei ArheoInvest. Urmariti, doar pe site-ul www.bzi.ro, un material video complet pe aceasta tema.
Sursa: Buza Ziua Iasi – unde gasiti galeria cu foto si video