Reparații și modernizări aduse dragoarelor de clasă „Musca”

Marina militară română beneficiază de serviciile a patru dragoare de clasă „Musca”. Conform tradiției, navele au fost botezate după numele unor soldați români căzuți în luptă.

„Locotenent Remus” Lepri F 24

Prima navă din serie a fost „Locotenent Remus Lepri”, număr de bordaj 24, intrată în serviciul marinei la 23 Aprilie 1987 conform Janes, sau la 1 Iulie 1986 conform site-ului marinei. Construită de Șantierul Naval Mangalia, nava are un deplasament maxim de 865,3 tone și următoarele dimensiuni: 60,8 m lungime, 9,54 m lățimeși un pescaj de 2,7 m. Propulsia este asigurată de două motoare principale ALCO V12 Diesel (4800 CP sau 3,5 MW) care acționează două elice și asigură navei o viteză maximă de 17 Nd. Nava mai beneficiază și de 3 diesel – generatoare de curent electric alternativ MB 836.

Echipajul este compus din 79 de marinari, din care 7 sunt ofițeri, părând supradimensionat prin comparație cu alte dragoare echivalente: http://i1219.photobucket.com/albums/dd422/topolnita/25-lupudinescu2003.jpg

Ca exemplu, MCMV 52 – Enhanced Koster Class al celor de la SAAB acomodează un echipaj de 51 de oameni la un deplasament de 550 de tone, Katanpä finlandezilor, la un deplasament de 680 de tone acomodează un echipaj format din 34 – 38 de oameni, MHV-54 la un deplasament de 715 tone are nevoie de un echipaj de 53 de oameni. De asemenea, dragoarele britanice de clasă “Sandown”, oarecum contemporane cu ale noastre (concepute la sfârșitul anilor 1980, lansate la începutul anilor 1990) au un deplasament de 600 de tone și un echipaj format din maxim 40 de oameni.

Mai multe informații despre navele enumerate puteți găsi accesând link-urile de mai jos:

http://saab.com/naval/Submarines-and-Warships/naval-surface-ships/mine-counter-measure-vessels/

https://en.wikipedia.org/wiki/Katanp%C3%A4%C3%A4-class_mine_countermeasure_vessel

http://www.luerssen-defence.com/luerssen-mhv_54_tuerkei/

https://en.wikipedia.org/wiki/Sandown-class_minehunter

 

Aparatura de navigație instalată pe dragoarele noastre este alcătuită dintr-un girocompas KURS 4, un compas magnetic KMOT, sonda ultrason NEL 10 și GPS Philips 800.

„S.Lt. Alexandru Axente” – F 30

Armamentul navei este compus din două turele AK230 cu tunuri de calibrul 30 mm, instalația MR4N calibrul 14,5mm – patru instalații și instalația pentru lansarea rachetelor AA STRELA 2M tip FASTA 4, două piese. Acestora li se adaugă două rampe de lansare a bombelor antisubmarin RL 1000.

În mod cert, prin comparație cu celelalte dragoare similare, navele noastre se bucură de o dotare „generoasă” cu armament ce pare, cel puțin la prima vedere, cvasi-inutil. Atât doar că tot acest armament presupune existența unor servanți, aglomerând prin urmare cabinele echipajului. Nu putem să nu ne întrebăm: oare chiar sunt necesare turela AK230 din pupa, prezența a 16 mitraliere de 14,5 mm grupate în 4 instalații MR4N sau rampele de lansare a bombelor antisubmarin? Poate că acel spațiu ar putea fi utilizat într-un mod mai apropiat de scopul navei…

De altfel, relativ recent, firma ECA Group a câștigat o licitație în valoare de 3.780.000 lei, fără TVA, având ca obiect livrarea unui vehicul subacvatic autonom utilizat în cadrul operațiunilor de luptă împotriva minelor. Despre produsele lor puteți citi mai multe accesând acest link: http://www.ecagroup.com/en/activities/underwater-mine-warfare

Nava beneficiază de 4 tipuri de drăgi marine: 2 de contact şi 2 prin influență. Aparatura de comunicații și radiolocație este compusă din 2 stații radio pe US, 2 stații radio pe UUS, 2 stații de radiolocație de navigație (conform Janes, Nayada în bandă I), o stație de radiolocație de artilerie MR 104. Janes creditează navele cu o instalație radar de cercetare/descoperire ținte Krivach în bandă I și bineînțeles, sonar montat în cocă.

Celelalte nave ale clasei sunt „Locotenent Lupu Dinescu”, număr de bordaj 25, intrată în serviciul marinei la 6 Ianuarie 1989 (3 Iunie 1989 conform site-ului marinei), „Locotenent Dimitrie Niculescu”, număr de bordaj 29, intrată în serviciul marinei la 7 Decembrie 1989 (3 Iunie 1989 conform site-ului marinei) și „Sublocotenent Alexandru Axente”, număr de bordaj 30, intrată în serviciul marinei la 7 Decembrie 1989 (10 Decembrie 1989, conform site-ului marinei). Caracteristicile navelor sunt identice, toate fiind construite la Șantierul Naval Mangalia. În prezent, navele fac parte din Divizionul 146 minare – deminare.

În ultimii ani dragoarele au avut parte de o intensificare a exercițiilor de luptă desfășurateși organizate de NATO în Marea Neagră și chiar în Marea Mediterană, cum este cazul dragorului Sublocotenent Alexandru Axente care a participat la exercițiul multinațional „Ariadne 17” organizat de Forțele Navale Elene în perioada 3 – 7 Aprilie 2017, fiind a doua navă românească militară ce a traversat Canalul Corint. Pe perioada exercițiului dragorul românesc a fost integrat în gruparea navală de luptă contra minelor NATO SNMCMG-2.

Vechimea navelor coroborată cu utilizarea lor din ce în ce mai intensă i-a determinat pe cei de la Forțele Navale Române să organizeze în acest an o licitație având ca obiect “Reparație capitală/revizie majoră cu modernizare pentru nava tip dragor maritim”

Caietul de sarcini pe care am avut ocazia să-l lecturez este structurat pe 3 categorii de lucrări:

  • Înlocuire echipamente / servicii de furnizare și instalare echipamente noi;
  • Amenajări interioare; și
  • Reparații capitale.

 

Evident, pentru mine, curiozitatea maximă a fost reprezentată de punctul 1 de mai sus. Potrivit acestuia sunt avute în vedere:

  1. sistemul energetic al navei;
  2. instalarea unui sistem integrat de monitorizare și control motoare principale și auxiliare;
  3. instalarea unui sistem integrat de navigațieșicomunicații; și
  4. echipamentele de dragaj/alte echipamente șiinstalații de bord.

 

În ceea ce privește sistemul energetic al navei se intenționează instalarea unor diesel-generatoare noi având o putere nominală de 220 – 250 kVA (kilovolt-amper), înlocuind vechile unități MB836. În mod inspirat, prin caietul de sarcini se solicită și suportul logistic inițial pentru întreținerea generatoarelor.

Și generatorul de avarie va fi înlocuit fiind solicitată o creștere a puterii nominale de la 38 de kVA la 100 – 125 kVA.

Toate informațiile relative la sistemul energetic vor fi monitorizate de la noul tablou principal de distribuție și vor fi instalate și un tablou distribuție de avarie și un tablou de încărcare acumulatori.

Din punctul meu de vedere, una din vedetele modernizării dragoarelor este noul sistem integrat de navigație și comunicații de natură a îmbunătăți și facilita precizia navigației, știut fiind ca pentru a creste eficiența unui dragor se cere o navigație cât mai precisă.

 

Sistemul integrat de navigație va cuprinde:

  1. console dedicate (guvernare, radiolocație, comandă mașiniși GMDSS – Global Maritime Distress and Safety System);
  2. subsistemul de navigație compus din stația de radiolocație 2, ECDIS (Electronic Chart Display and Information System), GPS compass, loch electromagnetic, pilot automat cu unitatea sa de control, sonda ultrason, compas magnetic și girocompas, sisteme de semnalizare vizuală și sonoră, sistem de comunicații intern;
  3. subsistemul de comunicații GMDSS este compus din stație radio MF/HF, radiotelefon VHF, DSC (Digital Selective Calling) de clasă A, terminal Inmarsat, Sistem Automat de Identificare (AIS), receptor NAVTEX, EPIRB (Emergency Position Indicator Radio Beacon), transponder RADAR SART.

 

Practic, în urma tuturor acestor modificări, puntea de navigație a dragoarelor va intra în secolul XXI, îmbunătățind precizia navigației, siguranța echipajului și o mai bună eficiență a navei în răspunsul la mesaje de sinistru.

Va fi instalată și o nouă stație de radiolocație, modernă, cu capabilități sporite de urmărire a țintelor, antena noului radar lucrând în banda X. Radarul va fi interconectat cu receptorul GPS, compasul GPS, AIS-ul, girocompasul și loch-ul navei. Unele echipamente, cum ar fi AIS-ul dar și o stație de radiolocație vor fi păstrate de la vechea echipare.

ECDIS (Electronic Chart Display and Information System) va face navigația mai ușoară și va îmbunătăți„situational awareness-ul” navei (iertată fie-mi romgleza). Comunicațiile vor fi și ele îmbunătățite simțitor ca urmare a punerii în folosință a subsistemului GMDSS.


În termeni de echipamente de luptă, caietul de sarcini prevede înlocuirea instalației vinci dragaj, înlocuirea actualei macarale hidraulice de 6 Tf cu una nouă, de 2Tf la braț de 6 metri dar și înlocuirea propulsorului electric de 100 de CP cu unul nou, similar ca putere (75 KW),care va trebui să asigure guvernarea și propulsia navei la viteză mică în cursul operațiunilor de dragaj. Se solicită de asemenea, pachetul de mentenanță inițial.

Se are în vedere îmbunătățire condițiilor de trai la bord prin înlocuirea caldarinei de apă caldă, a instalației frigorifice, a motopompei de incendiu (crește capacitatea de combatere a avariilor), a instalației de aer instrumental și a instalației de climatizare centralizată.

Este interesant că acest sistem de climatizare centralizată trebuie să facă față unui volum de 800 de mc, împărțit în 25 de compartimente, ceea ce corespunde cu aproximație volumului locativ a cinci apartamente „ceaușiste” de trei camere. Imaginați-vă că în cinci apartamente de trei camere trebuie să trăiască zile si săptămâni la rând 79 de oameni!

Se vor reamenaja compartimentul bucătărie, comanda timonerie, compartimentul radio, compartimentul teleghidare, compartimentul cameră hărți, compartimentul radioghidare dar și, cel puțin unele din spațiile comune destinate ofițerilor și sub-ofițerilor navei. Din ce am observat noi, nu se are în vedere și o reamenajare a spațiilor trupei, ceea ce mi se pare cel puțin rușinos, cu atât mai mult cu cât puține locuri de pe navă vor rămâne neatinse de mâna lucrătorilor șantierului naval…

După cum ziceam mai sus, se va instala și un sistem integrat de monitorizare și control motoare principale și auxiliare, toate caracteristicile motoarelor putând fi urmărite centralizat, în timp real.

Reparațiile privesc îndeosebi motoarele principale care vor fi recondiționate și aduse la 0 mile, corpul navei, tancul de motorină, apă, fecale, cârmele și elicele ş.a.m.d.

Se pune întrebarea, în condițiile de mai sus în care se modernizează și integrează cele mai multe echipamente de la bordul navei, iar părțile mecanice trec printr-o reparație capitală daca nu era posibilă reducerea echipajului navei și îmbunătățirea condițiilor de viață și, de ce nu, o reducere a costurilor de exploatare a navelor? Probabil întrebarea va rămâne retorică…

Singurul șantier care și-a depus candidatura în termen a fost Șantierul Naval Midia S.A., secondat de 4 subcontractanți: Service Faur S.R.L., Operativ Service Co-Prest S.R.L., Metacom Weld S.R.L. și Geomarco Construct S.R.L., urmând a trece în etapa următoare a negocierilor pentru încheierea contractului în valoare estimată de 30.252.100,85 lei, fără TVA, fiind avute în vedere una până la trei nave care să fie reparate/modernizate.

N-aș vrea să fac prea multe supoziții în ceea ce privește șantierul selectat și subcontractorii săi. Singurele companii care mi-au atras atenția sunt Metacom Weld S.R.L. al cărei obiect principal de activitate nu are nici o legătură cu domeniul reparațiilor de nave și Geomarco Construct S.R.L., o firmă care face în principal construcții civile rezidențiale și nerezidențiale. Oricum, spre deosebire de Șantierul Naval Midia toți sub-contractorii au avut profit în anul fiscal 2016. Nu vreau să cădem în cancan-uri politice așa că mă voi opri aici.

După cum spune și Radu, căruia îi mulțumesc încă o dată pe această cale pentru ca ne-a pus la dispoziție caietul de sarcini, în esență, vorbim de un Mid Life Repaint. Unul mai mult decât binevenit, aș adăuga eu, dar tot un Mid Life Repaint. De altfel, vorbim de o operațiune absolut normală în orice marină a lumii.

Reparațiile/modernizarea vor îmbunătăți calitățile tehnico-tactice ale navelor care, în acest fel, vor primi o nouă viață, putând asigura lupta împotriva minelor pentru încă 10 – 15 ani, mai ales că problema înlocuirii lor nu se mai pune momentan nici măcar la nivel de pdf…

 

Nicolae Hariuc

Radu

57 Comments:

  1. Foarte interesant.
    Ma si mir ca-i mai intereseaza pe astia din MAPN da ma rog, macar aeru conditionat si dusurile le-am putea schimba pe nave

  2. Daca o sa le modernizeze si pe astea tot ca pe fregate e clar . Nimic nou doar carpeli pe ici pe colo .
    Sunt curios cine o sa vina ministru la MAPN . Ramanem tot cu Les sau cumva ne trezim cu nea’ Duska si ale lui torpile antiaeriene .

    • Nu-i chiar asa. Avem un castigator cu care sunt sanse mari sa se si semneze ceva. Mai ales ca are culoarea care trebuie.

      N-as numi carpeli ce fac ei, iar sistemul integrat de navigatie mi se pare o modernizare excelenta si mi mult decat binevenita.

      Nu conteaza cine vine ministru la MAPN…

  3. Dragoarele chiar pot fii modernizate la un nivel decent cu bani putini si nu sunt chiar atat de vechi.

    • Si eu tind sa fiu de aceeasi parere. 🙂
      Am vazut clipul pus de Greucianu Ion, ce tinerel era Mirsu! 🙂
      Insa tot mergand din clip in clip am ajuns la unul despre Ariadne ’16. La un moment dat comandantul confirma o chestie care mi se pare grava si despre care am mai auzit vorbindu-se: lipsa acuta de oameni. Pentru Ariadne au strans oameni de pe toate navele… E bine ca stam grozav la esalonul superior, amirali, contra-amirali s.a.m.d.
      Minutul 2:18, aici: https://www.youtube.com/watch?v=TRzgF57_TOo

      • Nu asta-i problema la nave si probabil nu doar aici. Chiar daca are incadrate toate funciile din stat o parte din membrii echipajului sunt detașati la cursuri, pot fi in concedii de odihna, concedii medicale, de cresterea copilului, probleme familiale, exact in perioada in care nava participa la o astfel de misiune. Ar fi necesara o anumita rezerva si la cadre dar mai ales la militarii profesionisti.

        • E greu sa „sudezi” un echipaj de 10 oameni, daramite 78, chiar daca fac parte din aceeasi unitate. Acea rezerva de care faci vorbire mi se pare foarte necesara. Nu zic sa avem conceptul de la LCS-uri dar macar o rezerva tot e necesara.
          Mie imi e teama de altceva, ca nu sunt incadrate toate posturile din organigrama, dar asta e doar o supozitie.
          De ce zic asta: am colaborat pe vremea crizei cu o autoritate de stat care nu avea incadrate toate posturile si, datorita nu stiu carei legi date de Boc, aveau si angajarile blocate. Ceea ce uneori ducea la situatii hilare…

          • Aparent nu ar fi probleme dar din experienta proprie pot spune ca apar uneori probleme mari folosind oameni din mai multe echipaje.

          • Lipsa oamenilor este cavsigeneralizata in toate structurile MApN, mai ales pe zona militarilor si a subofiterilor tineri.
            Din pacate este adevarat, iar dimensiunea problemei pare a fi foarte mare.

  4. Practic, e ceva intre refurbishment si MLU (cu exceptia armamentelor).
    Oricum, necesar pentru a aduce navele in sec.XXI.
    Nu stiu ce putere au generatoarele actuale MB836, ca sa-mi dau seama daca-si lasa o rezerva de putere pentru instalarea ulterioara a altor consumatori. (barocamera, consola dirijare ROV-uri, consola dirijare USV/UAV etc).
    In privinta artileriei, un Millenium in prova, 1 Sadral sau 2 Tetral si 2 teleoperabile (25/30mm+7.62mm si 1/2 Lahat/Spike) cred ca ar acoperi necesitatile satisfacator Clar, sunt prea multi mitraliori 🙂 )))
    In privinta RBU1200 sau ce varianta folosim noi, e posibil sa-l foloseasca si pentru detonarea unor campuri de mine, cand timpul e scurt si trebuie sa faci culoar rapid.
    Si cam asta-i tot.

    • Actualele generatoare au 175 kVA, la licitatia asta s-au cerut unele intre 220 – 250 kVA, deci se vor instala probabil cele mai ieftine, adica in jur de 220 kVA. Tot inseamna 25% in plus!

      Mie „imi plac” marjele astea laxe exact la echipamentele importante (cum si la monitoare se cer motoare in gama 2000 – 2400 CP, deci ne vom alege cu 2000 CP sau pe aproape). Nimeni nu este interesat sa liciteze echipamente mai performante decat minimum cerut, in special in conditiile in care suveran este celebrul „pret cel mai mic”.

      • Sau se mai poate intampla sa primesti o chestie de 2200 la pret de 2000 dar poate fara a purta sigla unui producator celebru. Pe de alta parte, in ziua de azi sunt multi challengeri care fac calitate si fiabilitate la preturi decente…

      • Ei, ceva de genul asta speram sa vad la modernizarea monitoarelor: sa ceara generatoare mai mari pentru a pune, ulterior, si alti consumatori.

    • Au radar de dirijare a tirului si turelele alea de 30 de mm chiar nu-s rele.
      Niste teleoperabile in locul turelelor de 14,5 mi s-ar parea cu adevarat o idee buna.

      Apropos de rov-uri si alte chestii asemanatoare: in clipul postat de Greucianu Ion, la min. 6:09 apar niste chestii foarte interesante pentru anul 2001, un soi de USV-uri pentru lupta MCM. Sunt foarte curios daca le mai avem…

      • Este voba de sistemul Trident luat ca model de la polonezi cred. Trebuiau sa fie doua sisteme de cate trei nave teleghidate care erau construite in jurul unui solenoid urias pentru DM 29 si 30. Cum cele trei nave pentru DM 29 au fost facute in perioada 88-89 probaabil cel pentru DM 30 nu au mai fost finalizate cele trei care ami exista am vazut ca se afla la Mangalia langa fosta cala pentru vedetele pe aripi. In mod cert acum nu mai sunt functionale. Sistemul era destinat pentru executarea dragajului magneto-acustic cu trei ambarcațiuni telechidate ce puteau actiona simultan sau indendent intr-un raion de dregaj sub supravegherea si telecomanda unei nave dragoare.
        Fiecare nava avea un deplasament de circa 130 tone, o lungime de 29 metri, o latime de 4,6, un pescaj de 2,4 metri si o viteza maxima de 12 noduri, asigurata de un motor de circa 899 CP iar energia electrică asigurata de un diesel generator si de incă unul pentru dragajul electromagnetic . Erau încadrate cu un maistru si doi militari care asigurau deplasarea in și din raion acolo debarcau pe nava mama si lucrau in regim teleghidat.

        • Multumesc mult pentru lamuriri! Pacat ca nu mai sunt functionale.
          Pe de alta parte, poate apar unele moderne la un moment dat, preferabil in secolul asta…

      • Mie nu tunurile mi se par o problema ci tocmai radarul de dirijare a tirului. Dupa ce ca e vechi mai e si rusesc, adica sigur nu va fi bruiat in caz de imbulzeala cu vecinii.
        Un ceva mai modern, mai greu de bruiat, n-ar strica. Plus munitie AHEAD ( 🙂 ))) )

        • Pentru distrugerea unor mine cred ca sunt ok. Daca ar fi utilizate si AA atunci probabil ca ai dreptate. 🙂

          • Radarul fiind pentru tunurile de 30 mm cu bataie de doar 4 mii de metri nu bate nici el prea mult.

          • Nu se folosesc tunuri aa cu tragere automata pentru distrugerea minelor.

            • Dar turelele de 30 de pe DM-uri sunt destinate distrugerii minelor, nu?
              Ceea ce inseamna ca rolul AA revine mitralierelor quadruple de 14,5 plus instalatia de lansare Strela.

              • Repet nu se folosesc tunuri automate, mai ales AA pentru distrugerea minelor . O poți găuri cu o schija făra să faca explozie se scufunda si ramane in continuare un pericol. De regula pentru minele de contact dregate si neexplodate pe timpul dragajului se folosesc incarcaturi explozive legate de mina cu o ambarcatiune.
                Mitralierele suplinesc artileria aa de 30 mm. Pe timpul dragajului, mai ales cel de contact nava trebuie sa-si mentina drumul si viteza si cum nu poate face manevre evazive decat abandonand draga are mai multe mitraliere ca alte nave.

                • Multumesc pentru rabdare si explicatii! 🙂
                  Fiind cenusaresele flotelor am citit destul de putin despre ele… Funny e ca de fapt nu prea misca nimic fara ele rolul lor fiind in general subestimat de pasionati.

                  • Dragoarele sunt, pt mine, departe de a fi „cenusarese”- desi ai dreptate, nu sunt spectaculoase, dar echipajul ala tre sa aiba nervi de otel sa-si faca treaba.
                    Dintre toate navele flotei, si nu numai flota noastra, am cel mai mare respect pentru cei de pe dragoare…
                    Munca de caine, la un pas de moarte oricand.

  5. ca orice modernizare este binevenita dar ca intodeauna la noi ea trebuia demarata mult mai devreme.

  6. Va bucurati ca baga 7 mil.$ in niste epave numai bune de taiat? ce valoare combativa au caricaturile astea? si in primul rand cine dracu mai planteaza mine in sec 21 sa aiba astia ce sa demineze? nici macar noi nu putem sa instalam campuri de mine ca nu mai avem decat un puitor(daca o mai functiona).astia ne prostesc in fata.pun niste lcd uri in cabina de comanda,schimba genset urile ,popota si wc urile si gata modernizarea.si apoi spun: nu avem nevoie de altele noi ca de abia le-am modernizat pe alea din dotare.tot asa vor proceda si cu curvetele tetal si cu tarantulele.si in 2030 vom defila tot cu caricaturile astea energofage, cu echipaje supradimensionate si fara valoare militara.dar care vor justifica existenta unor comandamente pline de burtosi si aghiotantele lor 90-60-90.

    • Man, cine mai pune mine!?
      Everybody !
      Cnad ai atatea submarine in Marea Neagra care-ti pot pune mine pe langa platformele de foraj sau mai stii unde, cum sa crezi ca nu sunt necesare dragoarele si vanatorii de mine.
      In privinta puitoarelor, orice marina care se respecta, foloseste un puitor dedicat iar in rest isi adapteaza celelalte nave sa poata lansa mine.
      La nemti corvetele clasa Braunschweig au sine de lansare si nu tusesc.
      La noi dragoarele pot fi si puitoare si, fara mari eforturi, aproape orice nava poate fi adaptata pentru lansarea de mine.
      In wwii o faceau de la submarine si vedete torpiloare pana la distrugatoare si crucisatoare, pe langa puitoarele dedicate.

      • Puteam sa pun pariu ca o sa spuna cineva de varshavyance.ca rusii de aia le au facut:sa duca 24 de mine in loc de biryuza care sa ne faca tandari toata infrastructura militara.si campuri de mine ptr ce sa planteze?sa nu iasa opv urile regale sa ii atace cu tunul de 76?sau tarantulele (tot cu tunurile ca a lansa o termit este misiune kamikaze)?acum 8 luni toti pe site puneau optionale pe corvete noi damen.acum sunt cazuti in extaz ca schimba astia popota si wc urile pe muste.jalnic!!!

        • Ma gandesc ca intre oameni civilizati si cu educatia din primii 7 ani de viata facuta cu spirit de raspundere jignirile isi au rareori sens.
          Este dreptul tau sa ai o parere diferita atat timp cat este argumentata.
          Minele sunt o arma a saracului cu potential distructiv foarte mare. Efectul psihologic este cel putin la fel de mare. Sa nu uitam ca rusii au pierdut Moscova in WWII pentru ca a lovit o mina. Daca apreciau ca minele sunt depasite, cele 6 improved kilo nu ar mai fi fost prevazute cu aceasta capabilitate.

          • Nu cred ca am adus jignit pe cineva.sub ul KILO a avut capabilitatea de a transporta mine.ca varshavyanka e derivat din el nu inseamna ca si aceste sub uri vor pierde spatiu pretios ptr aceasta arma.niste lacm uri cu raza de 2000 km cred ca sunt mai utile decat niste mine.care campuri de mine ce ar trebui sa opreasca?

            • Erata: nu cred ca am jignit pe cineva.

              • Un sfat daca vrei, incearca sa fii mai putin virulent. 🙂
                Project 636.3 improved kilo pastreaza capacitatea de a lansa mine. Asa rezulta din ce am citit eu pana acum.
                Minele pot foarte usor bloca liniile de navigatie, indeosebi in zonele costiere si la intrarea in porturi.
                Ca noi suntem rupti in fund e alta discutie, subiectul de azi sunt dragoarele.

      • Plus avioane de toate felurile. Si nemtii si aliatii au folosit la greu bombardierele grele si medii pt a mina caile de acces.
        La cate submarine au rusii ar fi pacat sa nu avem mine bune in caz de scandal. le pot planta la adancime si asa e mai greu sa aiba probleme traficul civil

    • As zice ca toata lumea le foloseste. Un banc de mine lansat cu aviatia sau pus de un submarin in fata unui port sau a unei treceri inguste blocheaza o bucata de vreme acel loc.
      Plantarea unor campuri demine pentru protectia litoralului obliga un eventual adversar care vrea sa debarce la litoral sa faca niste pase prin aceste baraje alocand atat forte pentru dragaj cat si forte pentru protectia celor care fac dragajul.

    • Uite, de exemplu, Brutarii de la fluviu au capacitate de lansare de mine iar pescajul foarte redus le-ar permite sa efectueze minari foarte aproape de litoral in zone unde dragoarele adverse nu pot intra, in schimb intra navele de debarcare si transportoarele amfibii si fac booom !

      • Flota rusa din marea neagra nu are capacitatea sa execute desant maritim la 300km de baze.cu 3 alligator si 4 ropucha nu pot transporta prea multe.amenintarea cea mai mare o reprezinta cele aproape 100 de biryuza pe care aceasta flota le poate lansa si pe care noi nu avem cu ce sa le interceptam.

      • Exista niste reguli in instalarea barajelor de mine. Minele antinava sau antisubmarin de contact sau de de fund se lanseaza la distante destul de mari de coasta, pentru a nu stanjeni navigatia proprie si actiunea fortelor navale proprii in spatele barajelor. In zonele probabile de debarcare a desantuli amfibiu se pun baraje de mine anti desant care incep de pe plaja cu mune antitanc si antuinfanterie si se continua si pe apa. Aici sant alte tipuri de mine functie de ce forte se preconizeaza a debaraca iclusiv impotriva navelor fara pescaj ca cele pe perna de aer. Brutarii nu pot actiona pe mare decat in conditii de mare calma si nu se folosesc aceste nave pentru asa ceva la mare ci doar la fluviu.

    • @nikk
      Dragoarele chiar merita sa fie modernizate. Acelasi lucru il fac si britanicii cu ale lor chiar in aceasta perioada. Au cam aceeasi varsta cu ale noastre, putin mai noi, lansate incepand cu 1990.
      Dpmdv Tetalurile si Tarantulele nu mai merita sa fie modernizate, poate doar ca solutie de tranzitie pana la aparitia inlocuitorilor. Clar, in cazul Tarantulelor trebuie inlocuit armamentul principal, altfel chiar nu are rost. E doar parerea mea.
      Ceea ce se modernizeaza la dragoare are ceva mai multa substanta decat montarea unor LCD-uri pe comanda, dar fiecare crede ce vrea. Parerea mea e ca gresesti.

      • Pentru a putea trimite un dragor sa isi faca treaba este necesar sa ai in spate nave de lupta capabile sa il protejeze.in caz contrar trimiti echipajele la moarte sigura.eu cred ca va fi doar o spoiala care sa le prelungeasca viata in armata romana.

        • Dragoarele actioneaza in raioanele maritime proprii pentru dragarea minelor lansate de inamic ori a propriilor mine dupa terminarea conflictului, pentru
          siguranta antimina a unor convoaie sau pentru dragare unor pase in barajele de mine adverse in cazul uni debarcari. In toate situațiile se destină forte si mijloace pentru protectia navala si aeriana a acestora, ele fiind capabile doar de o aparare aa apropiata limitata.

        • @nik,

          De obicei Dragoarele operează in apele noastre teritoriale.

          Acest lucru nu prea le expune. Flota inamica fiind in larg probabil ocupată cu flota principala (care momentan e schilodita)

  7. Cele 2 tunuri AK230 erau esentiale in lupta AA si chiar anti-racheta.
    In lipsa sistemului AK 630… Romanii au completat cu ce au avut la îndemâna si ei… Asa da au apărut cele 16 guri de foc 14,5mm

    Daca ar moderniza turneelor alea am scapă de echipaj…

  8. Vezi ca ai gresit cifrele…. Cu apartamentele… 5 apartamente ceausiste in care trăiesc 78 persoane…
    Trebuia sa ne dai suprafata in M2 nu in M3 PTR că- o cabina nu are Înăltimea unei camere de apartament… Adică 2,75m are camera mea la bloc.

    Daca cele 4 sisteme MR4 + 2 AK 230 ar fi înlocuite cu sistemul viforul 4 tunuri 2x30mm + 2’lansatore AA CA-94m ar scădea nr echipajului de la bord.

    Un singur MR-4 are 6 membri adică un total de 24 militari

  9. Pe langa ce vor sa faca cred ca mai trebuie:
    -drone. Quadcopter (spatiu mic necesar decolarii/aterizarii; poate zbura la punct fix, ceea ce duce la o claritate crescuta a imaginilor obtinute si de ce nu distrugerea unor mine de suprafata cu bombe sau “pachete” explozive (cu timer) lansate de drona (aceeasi ca cea pt. lupta in oras. Nu cred ca are rost sa ai o drona speciala pt. ele). Poti astfel sa deminezi in zone care ar fi periculoase pt. nave);
    O drona marina (de ce nu si acea romaneasca);
    -nu este neaparat o necesitate dar nu ar strica sa te poti apara contra unor nave mai mici (drone sinucigase, care ar fi greu detectabile de radarele unor nave ) asa ca: ATGM Spike ER sau Mokopa (An anti-ship warhead is also available for customers who wish to use the Mokopa as a ship-board defence weapon, or as the armament of specialised ship-board helicopters). De ce ar trebui cercetata varianta Mokopa? Pt. ca, daca ar fi sa credem ce se scrie, are si un ghidaj IR sau radar, se pare ca este mai rapida ca Hellfire si o raza de 10km deci este clar ca o vad ca ceva multirol: antitanc, antinava si contra elicopterelor (ar creste capabilitatile AA ale navei 🙂 ). In situatii extreme poti sa il folosesti si la deminare 🙂 .
    -daca se poate, capacitate de a pune mine. Nu exista alta modalitate mai ieftina de a bloca sau intarzia o incercare de debarcare.

    AK230 din pupa si rampa de lansare a bombelor antisubmarin cred ca trebuie sa ramana.

  10. cineva spunea mai sus sa se renunte la tunul AK 230 din pupa…
    problema este ca nava foloseste armamentul artileristic din dotare ca sa distruga minele, inclusiv tunul din Pupa.

    • Nu pe cele de 30mm, a explicat cineva mai sus.

      • Eu sunt de parere ca Naa ar trebui sa inlocuiasca cele 2 tunuri AK 230 si cele 4 sisteme MR-4/14,5mm cu un sistem Viforul 2x30mm (4 tunuri – automate)

        Problema este ca noi nu mai producem aceste tunuri de 30mm…
        Si cred ca ar trebui reinceputa productia de tunuri 2×30 mm dar nu la Resita (acolo fabrica e inchisa) ci la Cugir, unde se produc tunurile 23mm si mitralierele 14,5mm.

        acum… tevile de pe tunurile 2x30mm au deja un grad de uzura… si in cativa ani isi vor termina resursa… cu ce le vom inlocui? cu tunuri importate??? aici e mare problema. trebuie sa includem productia acestor tunuri, in fabrica de la cugir. asta implica probabil ceva transfer de tehnologie, de la Resita, la Cugir.

        e prioritate in industria de armament romaneasca, ca sa nu ajungem sa importam…

Germanos.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *