SAFE – Pentru România

Acum, că ne-am mai răcorit puțin, s-o luăm cu începutul. Inițial suma pentru MApN era de 9,6 miliarde de euro, 21 de programe. Acum s-au aprobat de către parlament 15 programe și o suma totală de 8,3 miliarde de euro.

Ce programe lipsesc de pe listă?!

1-      Armele și muniția individuală de infanterie la standard NATO – aproximativ 240.000 de armament individual – 440 milioane de euro. Ni s-a explicat că acest program va fi derulat prin Ministerul de Interne astfel încât suma de 440 milioane de euro a fost trecută de la MApN la MAI. În aceste condiții MApN a rămas cu 9,16 miliarde de euro buget pe SAFE. Motivele pentru care poliția se ocupă de armamentul armatei rămâne un mister, nimeni nu a binevoit să ne explice misterul;

2-      Sistem integrat de simulare reală de antrenament – 1 sistem – 94,5 milioane de euro;

3-      Platformă software pentru sistemele C4ISR – 70 instanțe – 19 milioane de euro;

4-      Sistemul de drone pentru supraveghre și culegere de informații din clasa 1, mini-UAS – 56 sisteme / 22 deja contractate – 45.770.000. Aici avem compania germană Quantum Systems;

În acest caz putem presupune, pentru că MApN nu a binevoit să ne lămurească, că aceste programe (2,3 și 4), fiind sub 100 de milioane de euro, nu necesitau aprobarea parlamentului și vor fi semnate.

În timp ce aceste două programe se pare că au fost comasate:

  • Muniție de 35 mm prin NSPA (CRAM – Oerlikon + Skyranger) – 87000 lovituri – 23 de milioane de euro, adică 266 de euro per lovitură (Rheinmetall);
  • Muniție de 35 mm (CRAM – Oerlikon + Skyranger, inclusiv muniție cu explozie programabilă de tip AHEAD) – 400000 lovituri – 393.275.000 euro, cam 983 de euro per lovitură (Rheinmetall).

Avem așadar 15 programe aprobate, un program (armele pentru infanterie) care a fost trecut la MAI, trei programe despre care nu știm nimic, două programe contopite, un program – Mistral gata semnat. În lista de programe apare Iveco din nou cu 1115 platfrome pentru 344,4 milioane de euro pentru că contractul anuntat de compania italiană pe 11 martie care viză 860 de vehicule în diferite configurații nu face parte din SAFE ci din acordul cadru semnat în 2019 și care prevedea achiziția unui total de 2900 platforme. Astfel încât, cele 1115 platforme se vor adaugă celor 2900 comandate deja, atingând un total de 4015 unități.

Printre surprize, cea mai mare și mai mare, este numărul de Pirahna 5 pe care MApN dorește să-l contracteze și anume 359 de bucăți pentru  2,171 miliarde de euro, din care primele 139 prin SAFE pentru 831,2 milioane euro, restul de 220 după 2030 prin fondurii propri MApN. Se pare că Pirahna 5 a impresionat foarte pozitiv conducerea MApN și vom atinge un total de 586 de unități în diferite configurații…

Și cu această ocazia cred că ne putem lua gândul de la achiziția în viitor a vreunui Transportor Blindat Amfibiu.

Rezumând, avem intradevar 21 de programe: 15 aprobate de parlament, trei sub 100 de milioane de euro care nu necesită aprobare, 1 program (arme de infanterie) trecut la MAI, două programe care par a fi fost contopite (cele două pentru muniție de 35mm) și unul semnat prin SAFE cel pentru rachete Mistral 3. Per total însă ies 22 de programe, dacă însă considerăm că cele două programe pentru muniție de 35mm sunt unul singur atunci avem 21 de programe

Iar în materie de bani, inițial aveam 9,6 miliarde la apărare, acum dacă adunăm avem 8,3 miliarde+440 milioane armele de infanterie+159 milioane cele trei programe sub 100 și 625 de milioane pentru Mistral, ajungem la un total în jurul a  9,6 miliarde de euro (9,52 mai exact).

Ceea ce rimează cu anunțurile inițiale.

Acum, referitor la lista de cumpărături nu avem mari surprize, Rheinmetall este marele câștigător cu 4.950 miliarde de euro alocate pentru toate programele care intră în portofoliul companiei germane, adică șapte din cele 15, deși ministrul apărării – Radu Miruță – susține că Rheinmetall ar avea contracte în valoare de 5,69 de miliarde. Dar dacă adunăm și suma de 738,6 milioane de euro, pentru cele 66 de Lynxuri ce vor fi cumpărate din fonduri proprii MApN, atunci lucrurile se leagă și ajungem la un total  de 5,69 miliarde de euro.

Cele șapte programe alocate Rheinmetall sunt: două vedete de intervenție pentru scafandri – 84 de milioane, două OPV – 836 milioane, MLI – 2.598,4 milioane (prin SAFE), SKYNEX – 476 milioane de euro, Skyranger 35 – 470 milioane, 2 CIWS Millennium – 36 milioane  euro, muniție cal. 35 mm – 450 milioane de euro.

Cel mai notoriu program este evident cel al MLI, aici unde Rheinmetall va semna un contract în valoare totală de 3,337 miliarde de euro pentru 298 de MLI-uri, dar 232 de blindate vor veni pe fonduri SAFE – 2,598,4 miliarde de euro, până în 2030, restul de 66 de MLI-uri, după 2030 – 738,6 milioane de euro din fonduri MApN. Nu sunt chiar cel mai mare admirator al Lynxului, preferăm CV 90, dar asta este, cu el mergem la război.

În privința turelei Lance 2.0 dotată cu un tun MK30-2/ABM de 30mm, lansator dual de rachete AT etc. Necazul este că vom avea două turele diferite pe MLI-urile noastre – Lance 2.0 și Elbit UT-30Mk II – cu două tunuri de 30mm diferite și nu știu dacă pot folosi aceeași muniție. Turela germană nu este deloc una rea (are variantă cu echipaj și penetrarea plafonului blindat sau fără echipaj și fără penetrare)  și din câte știu eu, maghiarii o importă în cutie din Australia, parte a unui program de offset prin care Australia livrează astfel de turele după ce a cumpărat transportoare blindate Boxer din Germania.

Din declarațiile ministrului apărării – cu ocazia unei conferințe de presă care prezintă programele – reiese destul de clar că diferența de preț pentru MLI Lynx ar veni nu din integrarea rachetelor Spike LR 2, care sunt deja în standard, ci a sistemului de apărare activ german APS Strike Shield. Minutul 30.20.

Oricum turela nu are legătură cu România, va veni la pachet de unde va veni. Sa ne reamintim ca in 2017 Rheinmetall cochetase cu ideea de a investi la Arsenal Resita pentru a putea produce tevile de tun calibrul 30mm (72 de bucati) pentru programul transportorului blindat 8×8 Agilis. Initial pentru Agilis fusese mentionat tunul Oerlikon KBA calibrul 25mmx137, ulterior fiind comunicat interesul pentru tunul Mauser cal. 30mm si turela Lance. Ideea este inca de actualitate si de importanta strategica, mai ales daca adaugam si faptul ca dupa munitie, tevile de tun pot fi considerate si ele „consumabile”, dupa ritmul in care sunt uzate in conflictul din Ucraina. In 2019, anumite surse au sustinut ca la Resita Rheinmetall dorea sa produca si „turela şi aparatele de tragere„.

Achiziția de sisteme anti-aeriene și anti-drona SKYNEX și Skyranger35 mă bucură foarte mult deși nu am reușit să înțeleg, deocamdată, câte unități de foc vom achiziționa până la urmă. Dar sunt excepțional de bine-venite mai ales dacă ne uităm cât de mult i-au ajutat pe ucraineni bătrânele sisteme Ghepard 35mm.

De asemenea fabricarea muniției de 35mm în țară este un lucru foarte, foarte bun, dar nici cea de 30mm pentru droaia de MLI-uri ce va intră în dotare (Pirahna 5 cu turela UT 30 Mk II și Lynx) n-ar fi o idee rea.

Radarele GM 200 de la Thales, foarte necesare mai ales în condițiile în care radarele noastre pentru rază scurtă și altitudini mici – Gap Filler TPS-79 ar fi trebuit să intre la modernizare de ceva vreme, nu s-a reușit nimic și nu știm câte mai sunt operaționale.

Trei sisteme/baterii IRIS T SLM. O achiziție foarte importantă cu atât mai mult cu cât contractul pentru sistemele Spyder se lasă așteptat și nu știm în ce stare este, deși ministrul apărării, Radu Miruța a declarat că s-ar fi semnat primul contract subsecvent și s-ar fi plătit deja un avans pentru primele șase baterii.

Airbus pare să fi fost de acord să vândă elicopterele H 225M României în condiții destule de decente. Elicopterele vor fi fabricate în Franța, mai apoi vor fi livrate către IAR Brașov pentru înarmare/personalizare conform cerințelor MApN. Despre o eventuală licență, Airbus solicită o comandă fermă de 42 de aparate pentru că acestea să fie produse la Brașov, iar guvernul a fost de acord să se gândească la cum va face rost de fonduri pentru restul de 30 de unități. Dar contract ferm avem pentru 12 unități deocamdată. Airbus însă și-ar fi asumat obligația ca la Brașov să dezvolte un centru de întreținere pentru H 225M pentru Europa Centrală și de Est, plus – tot obligație contractuală, un Centru de antrenament și de execelenta pentru pregătirea tehnicienilor și localizarea întreținerii motoarelor cu compania românească Turbomecanica.

În privința Marinei Militare, tendința este clară: avem deja un OPV (din Turcia) mai cumpărăm două (măcar de-ar fi la nivelul de înarmare al celor bulgărești). Despre modernizarea celor trei NPR-uri și celor două “fregate” avem ceva indicii, în sensul că vom achiziționa șapte sisteme de rachete NSM din Norvegia și se pare că sunt dedicate navelor de lupta: 2- NPR, 2- fregate, 2- noile OPV-uri germane, 1- Hisar, cea de-a treia NPR ar avea alocat un al optulea sistem NSM deja comandat..

Vom avea așadar o marina de OPV-uri. Ceea ce, să nu fim ipocriți, ar fi infinit mai mult decât ceea ce avem astăzi, adică o marina zero barat dpdv al capabilităților de lupta. Putem trage cu tunurile dar cam atât…

Totuși este foarte interesant faptul că, se pare, Bucureștiul a ales un sistem RAM 21 în locul lansatoarelor verticale dotate cu MICA ale bulgarilor ca și un sonar tractat pe lângă cel în chila. Astfel, OPVul românesc va avea o apărare anti-rachetă magnifică (RAM 21, OTO Melara 76 și CIWS Millenium) și posibilități de lupta împotriva submarinelor, superioare bulgarilor, dar practic nu va dispune de rachete anti-aeriene cu rază medie la bord.

O altă veste bună, tot pe SAFE, vine din nordul Moldovei, acolo unde vineri – 1 mai – s-a semnat contractul pentru cei 62 de km de autostrada (două loturi) Pașcani-Suceava și pentru drumul expres Suceava- vama Siret 55,7km cu compania românească UMB. Acest tronosn va lega, la nivel de autostrada, România de Ucraina.

Dar mai sunt și alte vești bune, de acesata dată din Statele Unite, acolo unde avem primul semn că contractul pentru F 35A este funcțional. Lockheed Martin a primit o comandă în valoare de 70 de milioane de dolari pentru a “program management, logistics and sustainment, and systems engineering” vizând susținerea României pentru integrarea F 35A.

Acum mai trebuie să asteptam semnarea celor 20 de contracte. Și, de asemenea, nu știm nimic despre situația programelor prin SAFE aflate în portofoliul Minsterului de Interne.

GeorgeGMT

5 comentarii:

  1. Programul este mai mult decât decent, măcar de s-ar ține de el…
    Și la noi se face o mică confuzie… SAFE este despre achiziții de armament și muniții din Europa, de preferat prin achiziții comune, pentru a evita fragmentarea, nu neapărat despre industria de apărare și cât la sută din Lynx fabricam în țară.

    4
  2. Daca pleaca Bolojan si guvernu lui tare imi este frica ca ramanem fluierand in vant..
    In alta ordine de idei programele sunt bune , cred ca s-au orientat binisor . Sunt curios ce arma de asalt vom alege desi pe ” surse ” se aude ca ultimul venit , Sig – Sauer ar fi castigatorul.
    Pe parte navala vad ca ne incapatanam sa inarmam niste nave vechi total depasite in loc sa comandam nave noi . By the way, cei de la RM clasifica OPV-urile alea pe care le vom lua noi drept corvete .
    Cat despre MLI , recunosc am fost si raman fan al ofertei Coreene cu tot ce implica ea,,

    3
  3. „Necazul este că vom avea două turele diferite pe MLI-urile noastre – Lance 2.0 și Elbit UT-30Mk II – cu două tunuri de 30mm diferite și nu știu dacă pot folosi aceeași muniție.”
    „..reiese destul de clar că diferența de preț pentru MLI Lynx ar veni nu din integrarea rachetelor Spike LR 2, care sunt deja în standard, ci a sistemului de apărare activ german APS Strike Shield.”

    Cam asta e si motivul .
    S-a vrut ceva cu protectie activa. Nu stiu ce se putea pune pe UT.
    https://www.rheinmetall.com/en/products/protection-systems/protection-systems-land/active-protection-systems

    Mai multe despre Strike Shield. Chiar era nevoie pe ele.

  4. Și mâine e Marți.
    „Acea” Marți (degete încrucișate).
    „The Tuesday of our discontent”.
    Noi muscălim, nu gândim.
    Ar trebui să băgăm verbul in DEX.

  5. De pe un grup de pe social media. Nu am găsit nici un link care să confirme, dar sunt sigur că va apare, cât de curând, o confirmare, sau o infirmare.
    „🇷🇴🇺🇲Revoluția armamentului la Cugir și Sadu: România devine arsenalul SIG SAUER în Europa printr-un acord istoric de 1 miliard de dolari

    Pe 8 aprilie 2026, Departamentul de Stat al SUA a dat undă verde unui transfer tehnologic fără precedent către România, aprobând licența de producție integrală pentru gigantul american SIG SAUER.

    Parteneriatul, încheiat între
    ROMARM și SSI Legion (sucursala românească a SIG SAUER), are o valabilitate inițială până în februarie 2036 și vizează localizarea 100% a producției de armament și muniție la fabricile din Cugir și Sadu.

    Această mișcare strategică, finanțată prin programul american SAFE, reprezintă o lovitură directă de un miliard de dolari dată producătorilor europeni tradiționali, poziționând România ca principal furnizor de tehnologie analogă programului NGSW (Next Generation Squad Weapons) al armatei americane.

    Dotări de elită: De la pistoale M18 la mitraliere M250 și conversia spre calibrul 6.8mm

    Acordul prevede producția a peste 378.000 de arme, menite să înlocuiască definitiv vechea familie de automate AK-47 cu platforme moderne la standarde NATO.

    Comanda include aproximativ 150.000 de puști din familia MCX, adaptabile pentru diverse misiuni, 205.000 de pistoale din modelele M17 și M18 (deja celebre în dotarea forțelor SUA), precum și circa 9.000 de mitraliere ușoare M250.

    Un element cheie al contractului este versatilitatea armelor, România insistând pe posibilitatea utilizării kiturilor de conversie pentru calibrul 6.8mm, asigurând astfel interoperabilitatea cu viitoarele standarde de muniție ale infanteriei americane.

    Independență strategică și producția masivă de muniție la Sadu

    Pe lângă infrastructura de armament, contractul include producția a peste 209 milioane de cartușe, o componentă vitală pentru sustenabilitatea pe termen lung a forțelor armate.

    Localizarea întregului lanț de producție pe teritoriul României nu doar că revitalizează industria națională de apărare prin modernizarea facilităților de la Cugir și Sadu, dar elimină dependența de lanțurile de aprovizionare externe în caz de conflict.

    Această investiție masivă în capacități de producție autohtone sub licență americană transformă România într-un pilon de securitate pe Flancul Estic, capabil să susțină nu doar propriile nevoi, ci și pe cele ale aliaților apropiați.

    Parteneriat regional: România, furnizor de securitate pentru Republica Moldova și Ucraina

    Viziunea strategică a Bucureștiului depășește granițele naționale, planul de achiziție și producție fiind conceput pentru a include Republica Moldova și Ucraina într-un mecanism comun de înarmare.

    Având în vedere legăturile istorice și de limbă, precum și nevoia acută a Chișinăului de a trece la standarde NATO, noua fabrică din România va servi drept sursă principală de reînarmare pentru armata moldoveană.

    În același timp, Ucraina va beneficia de proximitatea acestui centru de producție pentru a-și diversifica și moderniza arsenalul de infanterie, creând astfel un ecosistem militar unitar în regiunea Mării Negre, bazat pe cea mai avansată tehnologie de foc disponibilă în prezent la nivel mondial.”
    Părerea mea, hâc…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *