Britanicii de la Aeralis au lansat in data de 12 septembrie pe piata conceptul unei aeronave militare modulare al carei structuri poate fi configurata: atat aripile, cat si configuratia cabinei precum si alte componente pot fi schimbate in functie de ce misiune va executa aeronava. Practic doar fuselajul ar trebui sa ramana neschimbat, putand fi considerat un avion de tip kit.
Configuratia cabinei va putea fi transformata de la una clasica, pentru unul sau doi piloti, intr-o configuratie de drona, fara echipj uman. Aripa va putea avea diverse profile, in functie de o misiune de patrulare si recunoastere spre exemplu, care necesita anduranta mai ridicata si viteza mai redusa sau una de interceptare sau atac de viteza mare. Aceasta va fi corelata si cu capacitatea de a interschimba motoarele, cu capacitati si performante diferite.
Teoretic costurile de operare ar trebui sa fie drastic reduse oferind si o elasticitate in operare…
Insa nu este clar cat de usor si ieftin se vor face aceste conversii si care vor fi efectiv performantele in urma acestor modificari, fata de performantele unor aparate dedicate din start pentru fiecare dintre misiuni.
Pana una-alata, sa ii vedem mai intai pe cei de la Aeralis finalizand testele acestor concepte, asteptate pentru 2025 in Marea Britanie… si pe urma mai vorbim!
AERALIS: one system, many missions – YouTube
Marius Zgureanu
P.S.
Parca am mai auzit de conceptul asta undeva… candva: pe atunci se numea „DART„:
Conceptul de turboreactor modular de antrenament DART – Romania Military (rumaniamilitary.ro)
Surse:
In aparenta e o idee buna. In realitate poate pune probleme, o gramada de decizii de proiectare vor trebui sa se supuna acestei modularitati in dauna optimizarii structurale si aerodinamice. Asta in conditiile in care o aeronava e o structura unde se fac eforturi si cheltuieli foarte mari pt optimizarea rezistentei, greutatii, samd.
1. Va fi plin de feruri, puncte de prindere si cadre de forta grele din cauza concentrarilor de eforturi, samd.
2. Toata mecanizarea aripii va trebui sa tina cont de modularitate
3. Idem cinematica trenului de aterizare, franelor aerodinamice, samd
4. Toate traseele hidraulice, electrice si de date vor trebui sa tina cont de modularitate si sa aibe numarul corespunzator de intreruperi, respectiv racorduri/conexiuni cu penalitatile de rigoare asupra greutatii, complexitatii si fiabilitatii. Doar ca simpla idee, hidraulica unui avion de felul asta functioneaza la 4-5000 PSI adica peste 300 atmosfere pt. cine vrea sa-si faca o idee ce inseamna zeci de racorduri in plus la presiunea asta. Si nu e excavator sau buldozer unde sa nu conteze greutatea ci avion.
5. Toate componentele vor trebui proiectate la situatia cea mai defavorabila (de exp prinderea aripii pt cea mai incarcata aripa care va induce cele mai mari momente in incastrare) rezultand in greutate suplimentara carata aiurea in celelalte configuratii, samd.
Ca sa inchei, experienta Rafale si F-35 arata ca nu se fac neaparat economii in felul asta. Suna bine pt aprobari de catre politicieni/management dar cam atat. In practica inca sunt f economice aeronavele specializate.
foarte bune observatiile!
as completa faptul ca nu e imposibil de realizat, dar ar presupune penalitati in performante pentru oricare dintre variante si costuri suplimentare si nu se justifica din niciun punct de vedere
Nu sunt f convins. Modularitatea de regulă înseamnă greutate în plus. Nu e imposibil, dar ceva îmi spune că nu e chiar ca-n broșuri. Vom vedea
Pare mai mult un concept care sa aibe ca finalitate utilizarea sub forma de drona complet autonoma cu integrare AI in momentul in care va deveni posibil. .
Si modulele care cer echipaj uman sa fie doar ceva temporar.
Apropo de minifighter, de microfighter-ul celor de la INCAS ( https://www.rumaniamilitary.ro/microfighterul-incas ) se mai aude ceva?
era proiectul cuiva de la INCAS, nu l-a finantat nimeni, sefia a avut alte prioritati.
Daca observam dezvoltarea programului F-35 , marile probleme au fost de a produce variantele B , si C la un nivel respectabil fata de varianta A cea mai reusita si a baga totul in 1 monomotor destul de muc ca dimensiuni .
Forma fuselajului propus de Aeralis nu mi se pare cea mai inspirata , necesitand foarte multe schimbari de forma , centrii de greutate , parametrii . Poate ca ar fi fost mai inspirati daca alegeau un tip de fuselaj portant deja stealtizat cu 2 motoare cam cum ar fi de exemplu un fuselaj de F-22 redus la scara de traier sau ceva mai asemanator cu T-7 Red Hawk Pe astfel de fuselaje platforma , aveau din start un avion pe care il puteau folosi pentru diverse operatiuni neschimband mare lucru la forma finala …eventual in zona carlingii configuratia dintre drona sau avion pilotat .
Cred ca mult mai important e sa ai un avion gata la cheie pe care sa-l folosesti la o sumedenie de operatiuni diverse schimband doar armamentul [ adica multirol pana la urma ] decat un Kit la care sa tot surubaresti dupa fiecare misiune
Si ar mai fi o problema : Cu omologarea …avand in vedere faptul ca schimbarile de structura si forma sunt drastice , daca ar trebui sa omologheze in loc de 1 , toate variantele ? Ar mai fi asta o reducere de costuri ?
Avantajul pe care il vad din solutia asta al modularitatii excesive ar fi acela ca nu trebuie sa retestezi fiecare piesa pentru ca multe piese vor fi comune pentru toate variantele
Ca si concept, e ceva. Ca si functionalitate, am mari indoieli. O sa fie eficient cand si pilotul, sau pilotii, vor fi idem. Configurabil/i. Schimbi capul, sau doar cerebelul, sau doar lobul stang, sau mana dreapta de la piciorul din mijloc. Deocamdata se merge mult pe legatura om-masina. Peste vreo 500 de ani, cand un Transformer va putea fi coordonat de un subiect uman, vorbim. Pana atunci, modularitatea asta nu e multimisiune, ci variante de constructie. Iar sa te astepti sa faci un submarin functional full, cu echipaj, alea alea, dintr-un remorcher, cu echipaj alea alea, doar asa, ca se poate tehnologic…doar strutocamila. Dar multumim de articol, e fain ca si provocare.
Seara bună. Nu fiți așa de sceptic. Jumătate de secol e prea mare estimarea. De ceva vreme sunt implicat în niște proiecte legate de AI. dezvoltarea este exponentiala. Retelele neurale, Natural Language, Deep Learning se adaptează și dezvolta într-un ritm amețitor. Legătura om-masinna se construiește într-un ritm formidabil. În câțiva ani eu preconizez ca AI va fi capabila sa gestioneze perfect tot ce înseamnă managementul zborului, comunicațiile, armament ambarcat.
Părerea mea (ca să citez un clasic de aici)
Multumesc. Partial de acord, problema la zburatoare e ca sunt…sensibile. O nava modulara e una, un avion modular asa de radical e cam…altceva. Cu tot AI-ul, asa o modularitate schimba atat de radical aeronava, de la o configuratie la alta, ca e alt aparat pur si simplu. Nenea pilotul se antreneaza pe mai multe aparate de diverse tipuri pana ajunge sa zboare masina lui, si ani intregi o zboara pe a lui pana o stapaneste perfect, sau aproape. AI-ul ajuta indubitabil, dar ca om la mansa iti ia mult timp sa zbori masina. Daca vorbim de drone, e altceva. Da, AI-ul se descurca perfect, am vazut experimentele americanilor, israelienilor, in simulari de F16 si F15, practic pilotii umani au fost depasiti cu mult de AI. Asta in lupte simulate. Cand scenariul s-a complicat, gen cum e Gaza acuma, AI a dat rateuri, ca…nu prea stie ce e ala om. Deci deocamdata, cat de AI e AI-ul, deocamdata e un om la tragaciul kalashului, vorba unui amic. Sau, cu voia ta, cate tancuri ai avea, tot infanteria e baza. De aia sun putin sceptic in legatura cu modularitatea radicala prezentata aici. Drona e una, avionul cu pilot e alta. Cand s-o inventa pilotul care evolueaza perfect pe un Rafale, si la fel de perfect pe F35, vorbim. Deocamdata, un pilot de Rafale zboara aparatul lui, unul de ET zboara ET-ul lui. Zboara, in sensul de misiuni de lupta, nu zburat o pasare. Simplificand, un sofer de Logan poate conduce un camion, teoretic. Da’ soferul ala de camion, e meserie aparte, dintr-un motiv sanatos. Iar soferul de camion are camionul lui, il personalizeaza, e casa lui practic. Ceva de genul si la zburatoare, doar ca mai sensibil, zburatoarele sunt facute sa ucida. Sa omoare, sa distruga. Selectiv. Deci, mai complicat…
geometria varabiala vine cu extragreutate iar 3În1 se termină odataă cu f35.
Seara bună. Nu fiți așa de sceptic. Jumătate de secol e prea mare estimarea. De ceva vreme sunt implicat în niște proiecte legate de AI. dezvoltarea este exponentiala. Retelele neurale, Natural Language, Deep Learning se adaptează și dezvolta într-un ritm amețitor. Legătura om-masinna se construiește într-un ritm formidabil. În câțiva ani eu preconizez ca AI va fi capabila sa gestioneze perfect tot ce înseamnă managementul zborului, comunicațiile, armament ambarcat.
Părerea mea (ca să citez un clasic de aici)
Colegii cred ca se refereau la un „true AI” .Folosesc termenul in engleza, pt ca in romana suna ciudat.
Dar pt o drona autonoma nu ar fi necesara o true AI. Chiar ar fi contraindicat, in momentul in care vom ajunge acolo, sa fie folosita pt asa ceva.
Ar trebui sa fie autonoma doar in sensul de a actiona in limitele in care a fost deja programata. Nu mai mult. In momentul in care ajunge sa ia decizii singura si potrivit propriilor rationamente ar fi extrem de periculos. Deja atunci discutam de o true AI.
Aceasta ar trebui conceputa de la inceput „in cutie”, pt ca dupa ar fi absolut imposibil sa o mai pui inapoi. Inclusiv interzicerea aplicatiilor militare. O sa fie greu de realizat asta pt ca sunt f multi actori implicati dar nu ar fi imposibil.
O true AI creeata cu scopul de a ucide si invatata cele mai eficiente moduri de a o face, ar fi un cosmar.
Navigatia aeriana e din pct meu de vedere mult mai simpla decat cea terestra. In primul rand mare parte e in spatiu aerian controlat si se desfasoara dupa proceduri ceea ce simplifica mult lucrurile. Chiar si in spatiu aerian necontrolat sau daca alegi sa nu mai urmezi procedurile din ratiuni tactice ai timpi de reactie mai mari, samd. E mai simplu decat atunci cand o masina autotoma trebuie sa evite un pieton/ciclist care ii apare in fatza, samd. Sunt deja decade de cand avioanele sunt capabile sa zboare in regim semiautomat, sa faca aterizari CAT III C in regim automat, samd.
Chiar acum ma gandesc ca odata cu „democratizarea” radarelor AESA, mult mai selective si mai precise, va fi posibil si pt airlinere sau chiar avioanele militare sa observe si sa evite din timp stolurile de pasari (mai putin pasari izolate) astfel incat softwareul sa poata face manevre de evitare in timp util.
Ca sa revin putin ontopic, nu vad AI-uri care sa proiecteze aeronave cap coada nici macar in viitorul mediu previzibil. In schimb se folosesc deja module AI pt. analiza si optimizari.
Navigatia aeriana in spectrul militar o poti compara cu…orice altceva decat condusul Loganului de la Bucuresti la Predeal. Vorbeste cu un pilot, sa vezi cate restrictii, cate reguli trebuie sa le ai in cap, inainte de decolare. Nu e vorba de o sosea, si cateva semafoare. Cu Loganul, nimeni nu te intreaba daca esti amic sau inamic, nu ai alte Lofanuri care intentionat vor sa iti strice caroseria, nici atacatori cu prastii sa iti sparga parbrizul, si nu ai spatiu decat bidimensional. In plus, se strica Loganul, asta e, il pui pe avarii. Cu zburatoarea ce faci? Unde o prabusesti, ai timp sa te salvezi si tu? Iar cu timpii de reactie…cred ca nu stii ce vorbesti. Ai milisecunde, trebuie sa ai instinctele formate, nu ai timp de citit lucrari de filosofie sa vezi unde te duce viata…o milisecunda, intreaba pe amaratul ala de pilot de Lancer de a dat cu aparatul in sol in Dobrogea, de a mai murit un echipaj de 330 in cautare…a, nu poti, sunt cam morti…da, e mai simplu pe sosele, nu?
* Fairchild XC-120 🙂
https://en.wikipedia.org/wiki/Fairchild_XC-120_Packplane
Nu e imposibil de realizat, dar ar presupune penalitati in performante pentru oricare dintre variante si costuri suplimentare rezultate din depasirea dificultatilor tehnice (sisteme multiple, stabilirea centrajelor pentru multiple variante, etc) dar mai ales din multiplicarea activitatilor specifice de proiectare, analiza, teste la sol, pregatire pentru fabricatie si certificare; practic, proiectezi, analizezi, testezi, certifici si fabrici 3-4 aeronave; modulele comune trebuie analizate structural la un numar triplu de cazuri cu load-path-uri variabile; trebuie sa certifici mai multe motoare si prinderi de motoare (nu stiu sa existe vreun motor milita performant cu puncte de prindere doar pe zona superioara).
Pe parte de operare, ar insemna practic ca ai 3-4 avioane, cu roluri variabile, din care unul e pe pista si 2-3 in hangar, sub praf (adica aripi, motoare, sisteme si module de fuselaj suplimentare); cu piloti pregatiti doar pentru anumite tipuri de misiuni; practic, operatorul ar cumpara avioane incomplete (minus un fuselaj) pe care nu ar putea sa le utilizeze, ar fi o scadere negativa a costurilor fara cresteri de capabilitati.
Asa cum e prezentat, cu modularizare extrema si fuselaje interschimbabile, conceptul nu are nicio justificare in afara de PR.
Ceea ce ar putea sa incerce ar putea fi o dezvoltare in paralel a mai multe aeronave, cu ceva comunalitate (sisteme, ceva structura, procese si proceduri, tehnologie in general, cam ce a ajuns JSF-ul la final, dar mai drastic).
Aici as zice ca este o oportunitate de introducere a modularitatii in aviatia militara prin module de misiune/inernal payload interschimbabil (cred ca exista de genul pe la Dassault si, in mod clar, pe Ghost Bat); poate, suplimentar, ar putea fi utilizate sisteme (inclusiv motoare) din aceeasi clasa, dar cu performante diferite, pentru o optimizare a costurilor pentru diversi clienti, dar mai mult pentru dezvoltarea unor concepte high/low pe aceeasi platforma; oricum, orice incercare de modularizare vine cu penalitati de masa si costuri suplimentare de certificare.