Americanii renunta la programul ERCA

US Army a anuntat cu profund regret ca programul Extended Range Cannon Artillery (ERCA), care viza dezvoltarea unui nou obuzier auto-propulsat pe senile, a fost abandonat datorita unor probleme tehnice descoperite in timpul testelor si care, deocamdata, nu pot fi depasite. Astfel incat ERCA a fost in mod oficial abandonat.

Ca sa ne reamintim, programul ERCA – Extended Range Cannon Artillery era destinat sa duca la inlocuirea obuzierelor pe senile din familia M 109 Paladin, americanii fiind din punctul de vedere al acestui tip de artilerie, cam ramasi in urma fata de aliatii lor din NATO.

M 109, in varianta sa cea mai moderna, foloseste un tun calibrul 155mm si o lungime a tevii de 39 calibre, avand o raza de actiune de maximum 21km cu proiectile clasice si abia cu Excalibur poate atinge 40km, in timp ce obuzierele europene trag bine spre 50-70 km cu proiectile speciale si ating 40km cu cele normale. In plus rata de foc este net in favoarea obuzierelor europene.

Cu toate acestea, testele au arata ca americanii au fost mult prea optimisti si speranta lor in noul tun de 58 de calibre XM907E2 nu s-a materializat. Noul tun are incarcator automat si in teste a atins o raza de actiune de 110km, dar lungime excesiva a tevii a produs nemultumiri iar uzura tunului este foarte rapida chiar si dupa tragerea unui numar relativ mic de proiectile.

Aici trebuie sa intelegem ca cu cat lungimea tevii este mai mare cu atat raza si acuratetea la tinta sunt mai bune, dar toate acestea vin cu un pret si uzura creste macar pentru ca proiectilul sta mai mult timp pe teava si odata cu el si presiunea exercitata de incarcatura de azvarlire. Asadar o teava mai lunga este de dorit dar care sa fie raportul intre lungimea acesteia si rezistenta ei la trageri?

Problemele cu tunul erau deja cunoscute de peste un an si din nefericire nu s-au gasit solutii viabile, fiind probabil necesar sa se umble la prea multe lucruri: tipul de otel folosit, prelucrarea sa, cerintele de tragere (cadenta si raza) etc, cert este ca in mod oficial s-a renuntat la programul ERCA.

 

Se poate remarca lungimea tunului in toata splendoarea celor 58 de calibre

In aceste conditii US Army nu sta deloc bine, artileria de camp avand acum la baza doar obuzierele tractate M 777 cu tun M284 – 39 calibre si cunoscutul M 109 Paladin in variantele sale mai moderne A6 si A7 dotat tot cu tunuri de 39 calibre.

Europenii, pe de alta parte, dispun de obuziere auto-propulsate de 52 de calibre care bat fara probleme la 40 de km si pot atinge chiar si 70km cu proiectile asistate de motoare racheta, iar in razboiul din Ucraina s-a vazut ca artileria europena este fiabila, tine la tavaleala si isi cam respecta pliantul.

Cel mai probabil ca americanii au dorit sa arda etapele si sa “sara” de la 39 direct la 58 de calibre iar acest lucru i-a costat timp si bani. Acum trebuie sa devina mai rezonabili, sa-si mai intrebe aliatii si sa vada ce vor pune in locul M 109 pentru ca ceva trebuie facut, batranul obuzier american fiind deja batran la propriu.

Asa ca in aceasta vara vor fi studiate si alte oferte, inclusiv cele ale unor companii din tari aliate si vom vedea unde se va ajunge.

GeorgeGMT

68 de comentarii:

  1. Hi
    Si cu un metru mai scurt merge?

    https://en.wikipedia.org/wiki/Artillery_Gun_Module
    Nu i inteleg pe americani…

    Si Roem la 52 calibre ?

    https://defence-industry.eu/roem-artillery-system-by-elbit-demonstrated-to-european-partners-video/

    Nu inteleg cum americanii au cedat…

    3
    • Probabil considera ca pot dezvolta sisteme mult mai iefine pt atingerea aceluiasi obiectiv si atunci ce rost are sa investesti in erca incontinuare, deocamdata paladin a7 ei considera ca e suficient,ca unii viseaza altceva e alta treaba

      5
      • Tocmai asta e, ei nu considera ca Paladin e suficient, de aia au inceput sa lucreze la ERCA.
        Probabil o sa cumpere licenta de la Rheinmetall, sa construiasca tunurile L60 in America, la fel cum fac cu tunul de pe Abrams.

        8
        • eu nu stiu ce intelegi dar pe site Rheinmetall scrie asta:

          L60
          In order to achieve a significant increase in the combat range to over 80km, Rheinmetall intends to increase the calibre length and the volume of the charge chamber. Rheinmetall has been working on this ambitious development project for several years. As a result, the first milestones have already been successfully completed, so that the design concept has been validated and blanks for tube production could be procured. The first steps of the processing have already been carried out. The first firing tests with the new weapon system are planned for 2022 and further ones for 2023 to achieve a maximum combat range.

          acu zi si mie unde scrie ca este mai operational ca erca ? sau ai impresia ca e mai ieftina dezvoltarea la Rheinmetall decat la Bae

          aaa si imi adusei aminte ca vine lumile si ne zice ca the best of the best of the best ofthe best e alea coreene

          2
      • Daca n o sa mearga sunt nevoiti sa l
        reinvieze pe asta🙂

        https://www.washingtonpost.com/archive/opinions/1991/02/10/who-murdered-gerald-bull/bfce6e11-7dff-4964-864d-29db5e02753b/

        Ce sa fac daca nu stiu sa faca un tun mai lung….
        😃

        4
        • @Dov,

          Voi nu prea ați fost darnici cu americanii la nivel de transfer tehnologic, atunci când eu au avut niscai cerințe. Parca la Iron Dome ați refuzat ceva solicitări de la ei, daca nu greșesc.

          Asta arată cât de prețioasă este cercetarea și dezvoltarea pe plan local, chiar și la case mai mari. Am înțeles că doar Otokar a fost de acord cu cerințele licitației românești de blindate 4×4, dintre atâția doritori inițiali. Și cu cât se amplifică confruntările mai mult în lume, cu atât coada se face mai lunga la furnizori. Eu unul as trage tare pe Israel și SK cat mai sunt dispuși și ei să ofere asistență și transfer tehnologic pe anumite proiecte. Cred că în ritmul asta, la un moment dat te descurci cu ce ai, din păcate!

          2
          • Darnici? Nu putem sa fiim darnici cu
            oameni care nu vor sa cumpere.
            Noi vindem americanilor tot ce vor.
            De unde aduci ca nu vrem?
            Le am vandut pt Marines 2 baterii de Iron
            Dome si ele au fost rambursate de ei ca
            gest de unitate cu noi din cauza razboiului
            din Gaza.
            Mai mult, fabrica de Roem/Atmos a lui Elbit pt IDF e situata in US.

            3
            • „Mai mult, fabrica de Roem/Atmos a lui Elbit pt IDF e situata in US.”

              No shit Sherlock. Este acolo ca ele sa poata fii construite cu fonduri care provin din ajutorul militar acordat de SUA. Cand vine vorba de pomeni sunteti capul listei.

              27
              • Nimic nu i pomana. Sunt lucruri care iti
                scoala parul in cap daca le stia publicul.
                La parteneri asa merge. Ce i peste plapuma
                e nimic fata de ce e dedesubt.😃

                4
              • Nu e pomană, e mai mult șantaj.
                Ceva de genul, dacă nu ne ajutați și suntem în pericol existențial, avem la dispoziție și opțiunea Samson.

                3
                • *** editat de Razvan Mihaeanu:
                  Bre, te bag din nou la asteptare daca nu te potolesti!

                  4
                  • De unde ai dedus că aș vedea ceva rău în asta? Fiecare nație își urmărește interesul prin orice mijloace are la dispoziție. Mi-ar plăcea să fim și noi în stare de un astfel de șantaj…, pardon voiam să zic lobby.

                    5
          • Inca un raspuns:
            Fabrici, reprezentante de firme de armament
            israeliene sunt prezente in Romania.
            Asemanator cu Damen , guvernul roman face
            mofturi si gafe cu furnizorii nu o data. Multa
            binevointa este data dar nu e luata….🙂

            9
  2. Tunurile navale pot fi adaptate pe șasiuri șenilate sau pe roți și utilizate în câmpul tactic terestru, în acțiuni tactice specifice ? Ar putea ieși ceva interesant, cu o cadență de tragere mărită și o elevație mare ce le permite și angajări în trageri aa. Cine ar putea să facă o analiză, dacă nu-i prea exagerată întrebarea ?

    1
  3. The game isn’t worth the candle for 155 mm.This is extremely small, given targets at a distance of about 100 km. IMHO

    5
  4. Spunea Perun (canal de YouTube, foarte smecher, recomand) ca ar trebui sa incetam sa mai incercam sa fortam obuzele/obuzierele sa faca ceea ce fac rachetele/lansatoarele, si vice versa.
    Mi s-a parut de la inceput ca astia incearca sa gaseasca o solutie la o problema care nu exista. Ideea la obuzierul asta, din ce am inteles eu, era sa il faca sa traga la distante de GMLRS/HIMARS, dar cu munitie cat mai ieftina. Sunt 3 probleme aici:
    1. Nu poti trage eficient la distante de 60/80/100 km cu obuze neghidate, pentru ca dispersia proiectilelor pe tinta e prea mare. Degeaba „bate” tunul la 110 km si degeaba sunt proiectilele neghidate mai ieftine daca trebuie sa tragi de cateva zeci de ori mai multe proiectile ca sa nimeresti ceva la distanta aia.
    2. Chiar daca, grosso modo, un obuz ghidat Excalibur costa cam jumatate cat o GMLRS, racheta are niste avantaje care o fac sa-si merite pretul, cum ar fi navigatie inertiala (in plus fata de GPS) si o ogiva de 2 ori mai mare (asta chiar conteaza).
    3. Nu cred ca numarul de tinte ce pot fi angajate la 50+ km (de exemplu) in spatele frontului este asa de mare incat sa te bage in faliment pentru ca folosesti GMLRS in loc de Excalibur. In acea zona sunt mai putine trupe si echipamente, care sunt mai dispersate si care pot fi identificate mult mai greu si mai rar (cu drone, avioane, sateliti etc.) datorita distantei fata de front.

    Mai ales ca, dupa cum putem vedea in Ucraina, durata de viata a tevii este un factor aproape la fel de important ca si disponibilitatea munitiei.

    18
    • „si o ogiva de 2 ori mai mare (asta chiar conteaza).”

      Not really. Mori la fel din ambele.

      Mai sunt considerente care trebuie luate in calcul.

      Logistica: e mult mai usor sa cari si sa incarci cartulele artileriilor decat sa cari si sa schimbi rachete. Mai ales ca aduci mai multe boabe in spatiul in care intra o racheta.

      Rata de foc: Ai nevoie sa raspunzi repede la cerere de foc? Dai comanda la paladini si trag. La mlrs daca tocmai si-a tras pod-ul trebuie sa fugi la punctul de reincarcare.

      Mai ales ca la artilerie distanta de pericol e 600m la mlrs e 2km.

      Sigur toate pot fi atenuate, pana la un punct, cu lant logistic pus la punct si tactici in care sa ti in rezerva mlrs-uri pentru suport. Dar in razboi nu esti niciodata in situatiile astea ideale.

      Desi ambele sunt artilerii si isi mai intrepatrund anumite roluri au si roluri unice lor.

      „3. Nu cred ca numarul de tinte ce pot fi angajate la 50+ km (de exemplu) in spatele frontului este asa de mare incat sa te bage in faliment pentru ca folosesti GMLRS in loc de Excalibur. In acea zona sunt mai putine trupe si echipamente, care sunt mai dispersate si care pot fi identificate mult mai greu si mai rar (cu drone, avioane, sateliti etc.) datorita distantei fata de front.”

      Daca ai capabilitatile de ISR NATO ai optiunea sa lovesti lantul lor logistic 24h/24h. Ceva ce prabuseste atat moralul cat si capabilitatea adversarului de lupta.
      Centre de comanda si control, depozite de munitii, rezervele de combustibili, idiotii din camp cu camioanele si cu cisternele, pana si mancarea si apa. Daca poti sustine o operatiune de a lovit tintele astea cat mai des ai facut pasi importanti in a castiga razboiul.

      10
      • „Mai ales ca la artilerie distanta de pericol e 600m la mlrs e 2km”
        Aici e oarecum incorect ce ai spus. Munitie neghidata pentru HIMARS/M270 nu se mai fabrica (oricum batea doar la vreo 45 km). GMLRS, ATACAMS si noua PrSM sunt toate ghidate, deci nici vorba de 2 km distanta de pericol.

        „„si o ogiva de 2 ori mai mare (asta chiar conteaza).” Not really. Mori la fel din ambele.”
        Contest afirmatia. Mori la fel, dar mor mai multi. GMLRS fac prapad pe o zona mai intinsa; au varianta Alternative Warhead cu vreo 188000 de bile de wolfram (tungsten), care nu exista pentru obuze; varianta DPICM cara de vreo 5 ori mai multe bombe (404) decat variantele similare pentru obuze (72/88); daca folosesti varianta cu ogiva unitara darami jumatate de bloc, nu doar un etaj etc.

        In rest sunt de acord cu avantajele pe care le enumeri tu aferente unui sistem ca ERCA, dar pur si simplu nu cred ca se merita costurile aferente. Adica in loc sa dai niste miliarde pentru niste lansatoare HIMARS si rachete GMLRS in plus, mai bine dai zeci de miliarde pentru cercetare-dezvoltare, productie obuziere si productie semnificativa de tevi de rezerva (banuiesc ca rezista la doar cateva sute de lovituri, maxim), si nici macar nu stii daca pana la urma iese un produc ca in pliant? The bang isn’t worth the buck.

        P.S. Noile GMLRS ER si GLSDB, lansabile de pe HIMARS, merg pana la 150 km, deci avantajul razei de actiune tot la lansatoare ramane.

        9
        • ” The bang isn’t worth the buck.” – ai cifre exacte ?

          Daca ramai fara GMLRS in Europa, astepti urmatorul transport de peste ocean, si le zici la rusi sa faca o pauza ?

          Stii sigur ca am ajuns la maximum cu dezvolatea de munitie de 155mm ?

          https://www.edrmagazine.eu/bae-systems-ngaa-future-artillery-munitions-better-performances-maximum-flexibility-easy-to-produce-at-lower-costs

          1
        • Tangential, dar relevant :

          https://www.defenseone.com/ideas/2024/01/pentagon-has-been-learning-wrong-lessons-three-decades/393765/

          In plus, nu trebuie sa folosesti tunurile doar la distanta maxima, poti folosi aceleasi si la distante mai mici, cu obuze neghidate.

          Cum zice autorul aricolului : „mass matters”.

          1
          • Nu o lua in nume de rau, dar cred ca deviezi de la subiect. Pai, am spus eu undeva ca ar trebui sa renuntam la obuziere? Pentru distantele de sub 40-50 km cred ca obuzierele sunt principala arma de artilerie ca si eficienta. Ce spun eu e ca nu vad rostul pentru care ai cheltui o gramada de bani sa dezvolti si sa produci un obuzier care sa traga la distante de peste 50-60 km cu munitie nu mult mai ieftina decat o racheta ghidata (GLSDB-urile se zice ca ar fi chiar la jumatate de pret fata de un Excalibur) atata timp cat ai deja sisteme de lansatoare de rachete care fac treaba asta cel putin la fel de bine. Cand o sa ajunga un obuz din asta ghidat care merge la 110 km distanta sa fie de 5-10 ori mai ieftin decat o racheta ghidata care are performante similare, mai vorbim.

            5
            • Perfect de acord. Din ce se vede in Ucraina si cam ce ar arata viitorul dupa mine, eu as dota armata exclusiv cu artilerie reactiva (Himars si echivalent, ce au si preconizeaza coreenii de ex, cu raza pana spre 200 km, si cu 8 rachete pe camion, marit mult numarul de lansatoare, cel putin 200-250).

              Problema majora e ca trebuie musai ca munitia sa fie produsa aici cap coada, inclusiv submunitiile, atat AT cat si AP (pe baza de licenta, ceva facut loco, orice sau oricum dar facuta aici cap coada neaparat). Munitia se reincarca rapid, fiind deja in containere de lansare, si dat fiind distanta mare de tragere, reaprovizionarea se poate face relativ aproape de locul de lansare, foarte rapid si in relativa siguranta

              Astea plus drone cu raza mai lunga,atat de cercetare observare cat si de atac (inclusiv kamikaze) ar reprezenta artileria cu raza lunga (chiar pana spre 200 km) pentru tinte strategice si foc de contrabaterie, pentru a distruge artileria inamica.

              Pentru sprijin apropiat, aruncatoare de 120 mm cu raza de tragere prelungita (inclusiv cu incarcare automata, puse pe vehicule blindate usoare camuflate in teren etc) si iarasi drone de atac, cat mai multe, pentru distante de 10-40 km de linia frontului (aici poti adauga si rachetele AT Spike,chiar si AG-7)

              Cu Mlrs cu raza lunga poti scoate din lupta artileria inamica de la distante mai sigure, atat obuzierele autopropulsate inamice cat si Mlrs inamice, poti ataca baze logistice,depozite de munitii, centre de comanda, radare, concentrari de trupe si/sau de blindate.

              Asa eliberezi terenul pentru artileria clasica (mortiere, aruncatoare de 120 mm) cu raza mai scurta ce va putea fi folosita mai liber pentru sprijin apropiat, la aia poti aduce si mai multe proiectile decat la aia de 155 mm, poti folosi mai multe guri de foc, care ar fi si mai ieftine.

              Astea plus drone, FPV, kamikaze, de atac, cat mai multe. As forma arma drone ca specialitate militara distincta, cum au facut sau vor sa faca ucrainienii.

              La asta poti adauga drone de atac strategice (cu raza de actiune foarte lunga,precum Shahed iraniene), care sa bata pe distante foarte mari, 2500 km.

              In curand AI-ul o sa devina suficient de avansat incat sa controleze autonom drone de genul asta, precum si roiuri de drone si sper ca ne uitam la razboiul viitorului si nu la ala de ieri. Sau macar ne uitam la asta de azi si am putea sa folosim ce capacitati mai avem prin batatura pentru a fi de data asta in plutonul fruntas (desi, bineinteles, nu prea ai cu cine la varf, sau la aia de la „butoane”, care mai degraba fura bani din plantarea anuala a bordurilor decat sa-i dea pentru o fabrica de drone si niste cercetari pentru inteligenta artificiala)

              5
              • Se pare că nu știți cât de eficient e războiul electronic împotriva mijloacelor de artilerie de mai sus. Și mai e si foarte ieftin vs. muniție de artilerie foarte scumpă!!

        • „„„si o ogiva de 2 ori mai mare (asta chiar conteaza).” Not really. Mori la fel din ambele.”
          Contest afirmatia. Mori la fel, dar mor mai multi. ”

          Ai sa fi surprins sa afli ca diferenta nu e prea mare intre kill zones, in camp deschis, intre un proiectil de 10 kg si unul de 100 de kg HE.
          Nu am avut treaba cu munitii de m270 sa iti spun dar la proiectile de artilerie de 152 sau 155(care au cam 5kg) e intre 50 m si 150 de m. Iar la jdam-uri este de vreo 50 de m si vreo 300 de m( jdamurile au intre 200kg si vreo 1 tona). Cauta pe net sa vezi cat explozibil are un jdam si cat are 155mm exact si vezi ca diferenta nu e direct proportionala. Tine cont ca mai conteaza si factori gen cum explodeaza si cat penetreaza in sol. Cu cat proiectilul e mai mare cu atat craterul e mai mare dar nu si raza, aia creste mult mai putin.
          Practic trebuie cantitati extrem de mari de explozibil dupa un anumit punct ca sa cresti raza semnificativ.
          La submunitii ai perfecta dreptate, e clar un avantaj pentru mlrs.

          p.s. nu ai cum sa faci suport unui pluton de infanterie cu atacms sau prsm. Alea sunt arme la nivel strategic. Si in nici un caz cu rachete cu submunitii.

          6
          • Din nou, cum i-am explicat si lui Spark mai sus, nu am ceva cu obuzierele in general, nici nu am spus asta. Perfect de acord ca rolurile unui obuzier si cel al HIMARS difera.

            Referitor la ogiva: da, in unele situatii diferenta nu e foarte mare, dar in altele este. Cred ca e un motiv pentru care principalele calibre pentru artilerie, inclusiv in Ucraina, sunt 155mm si 152mm, si nu 105mm sau 122mm.O ogiva mai mare nu inseamna doar explozibil mai mult (desi e foarte relevant si asta cand, de exemplu, explodeaza in interiorul unei cladiri), mai inseamna si volum mai mare, ceea ce inseamna ca ai mai mult spatiu sa „te joci” cu diverse idei nastrusnice despre ce sa bagi in spatiul respectiv. Existenta Alternative Warhead pentru GMLRS, dar nu si pentru 155mm e un exemplu.

            4
            • Cand vor deveni comune sisteme gen Iron Dome, racheta nu o sa fie vulnerabila la acestea? Ma indoiesc ca un obuz de artilerie poate fi interceptat la fel de usor.

              Atunci ce faci? Schimbi doctrina si treci inapoi la tunuri, cand vezi ca rachetele nu-si mai ating tinta sau un numar mare sunt interceptate in zbor?

              • O GMLRS e cu siguranta mai mare (cam de 4 ori mai lunga si de vreo 6 ori mai grea) decat un obuz de 155mm, dar ambele zboara la viteze destul de mari. La momentul impactului, o GMLRS are o viteza de circa 3000 km/h. La momentul iesirii de pe gura tevii, un obuz de 155mm are o viteza de circa 820 m/s daca se foloseste incarcatura maxima de azvarlire, adica tot pe la 3000 km/h, desi la momentul impactului viteza e mai redusa.
                Iron Dome cred ca e proiectat sa poata dobora ambele tipuri de munitii, dar nici n-as compara GMLRS cu rachetele ce le trag teroristii din Hamas.

                2
              • Iti garantez ca obuze chiar si de mortier
                sunt interceptate de Iron Dome.
                Este costisitor, asa ca interceptarea e
                selectata de calculatorul de misiune,
                cand caderea e traiectata in loc nelocuit
                nu se petrece.

            • @Marcian
              „Din nou, cum i-am explicat si lui Spark mai sus, nu am ceva cu obuzierele in general, nici nu am spus asta.”

              Nu ma luam de tine boss. Mie doar imi place sa stau de vorba :))
              Imi place sa fiu contrazis, asa mai aflu si eu ceva nou.

              3
  5. US Army cam vrea sa-si schimbe denumirea in US DRONE Army, dupa cate vad io.

    3
    • Și nu au dreptate? Cred că în conflictul din Ucraina a consolidat poziția unui nou tip de armă. Drona, în toate formele ei. Asta în detrimentul unor arme care au fost/sunt determinante într-un conflict. Nici nu știu ce mă sperie mai tare, un eventual conflict nuclear global sau evoluțiile viitoare ale unor drone autonome. Încep să cred că evoluăm în direcția unei realități ca cea descrisa în nuvela lui Philip K. Dick – Second Variety

      3
      • Americanii si israelienii au consolidat drona
        cu zeci de ani inainte. Nu Ukrainienii au
        inventat apa calda.

        2
        • … Au inventat drona contra săracilor.
          Aici se folosesc drone de la egal la egal. Cele inventate de americani, turci, israelieni… nici nu pot trai in acest mediu de conflict.

          2
  6. Bravo lor , au vazut ca nu merge si s au oprit ! Altii au vazut ca au bagat bani si daca nu merge mai baga bani cu nemiluita ca sa imbunatateasca poate poate o sa o scoata la liman (as se vedea cazul Ajax la brits).

    1
  7. @sorin.vasile:
    1.Monitoare nu sunt sea worthy.
    2. Nu sunt armate pt lupta contra
    elicoptere cu rachete ghidate .
    3. Au prea multi oameni la echipaj.

    La Dunare va trebuie vase mici cu echipaj
    mic si cu forta de foc mare:
    Javelin, Spike, Karl Gustav 84, tun 30mm
    Oerlikon sau Typhoon.
    Vas posibil, 20 de bucati pot sa fie Shaldag din care le mai aveti. Ouale in
    mai multe cosuri ca fiecare vas are 10ps
    echipaj, nu 50.
    Nu esti om de mare, te inteleg…..

    2
    • Gaza mai are 10000 de teroristi in zeci de
      km de tunele, cu toate astea crapa 100 de teroristi pe zi aproape fara pierderi ale
      noastre. 13000 cauta virginele in cer si vreo 8000 sunt in catuse.
      Compara cu armata romana activa ca sa intelegi dimensiunile.
      In afara de asta au intrat in Gaza 200000
      de tone mancare ca sa nu crape de foame civilii.
      Te inteleg ca esti departe si informat de zvonuri ziariste care sunt bazate pe Al Jazeera care nu sunt israelieni dar nici
      macar romani

      6
      • Diferenta intre statul roman si israelian e informatia si actiunea in baza ei ,cate atentate teroriste au fost la noi in ultimii 30 de ani si de ce nu sunt ,oare pt ca nu se permit organizatii paramilitare? si ca desi e destul de permisiva granita pt magariile de zi cu zi pt amenintarile existentiale nu prea e

        2
        • Cherecheș e legat, dar cretinii care îl aplaudau ca a băgat țiganii după ziduri de 4m au de unde să își aleagă oricând pe altul.
          Gaza nu e doar un război în țările calde, e un sindrom declanșat de prostie care poate degenera oriunde la fel de rău, cu atât mai mult cu cât pregătirea psihologică a militarilor și posibililor candidați, propagată masiv in media civilă, include tehnici de radicalizare adaptate la specificul local. Unde nu prinde cu religia poate prinde cu etniile, daca nici așa, poate cu istoria sau cu decalajele economice … Chestiile astea se plătesc mai devreme sau mai târziu.

          Fara educație umanista ne ducem naibii cu totii, cu famfara cu tot.

          Sapere aude!

          1
          • Vorbesti tampenii romanu e propitar din tata’n fiu cum creezi comunitati compacte care sa reprezite pericol atat timp cat nu poti ocupa fizic terenu, dar na frica e mare ca vini si comploteaza sa ne ia gatu

            2
            • Justitia sociala e problema, nu ce spui tu. Contrastul intre ceea ce e „corect” (si ce nu) e perceput de majoritate si de „minoritati” in moduri diferite.

              Un zid care iti taie lumea in doua e o rana supuranda care se propaga de la individ la societati si generatii intregi. Intreaba-i pe nemtii din DDR care vedeau la TV cum se traieste dincolo, chiar daca nici la 30 ani dupa reunificare nulti nici acum nu s-au adaptat si isi descarca frustrarile votand AfD, pe care societatea din vest incearca sa il interzica de tot. Mecanismul asta functioneaza si intre cele doua Corei… iar la capatul drumului e tragedia din Palestina. Imi scapa pe moment cum se cheama in sociologie… poate stie careva de pe la „SNSPA” sa ne lamureasca 😉

              Minoritar poate fi ocazional oricare, ca nu e proprietar cand tata lumea e, ca face Pastele dupa alt calendar, ca face dus cand tot cartieru doarme.. sau ca n-are sapca.

              * scuze din nou pt ortografie – se zice „fanfara”

              ** oricat de mare-s gardurile sau tunurile, de frustratii pentru care ziua de maine nu e decat inca o ocazie sa-si plateasca politele nu scapi cu artileria peste noapte, ci cu educatia si rabdarea, in zeci de ani.

              1
            • Internetul tinde sa depaseasca mediul fizic in formarea comunitatilor. Oamenii coalizeaza cu nasu-n telefon sau de la tastatura asa cum agatzatul pe strada s-a transformat de multa vreme in flirt online. Din cand in cand, cate unu se afirma fizic, cu sau fara arma dar aproape standard cu live-ul pe FB sau cu mesaje „post-ex”.

              Gardurile fizice raman o problema la fel de mare ca lipsa filtrarii continuturilor pe platformele media.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *