Conform celor de la Army Recognition, pe 8 decembrie 2025, primele patru nave de patrulare de clasă Chamsuri din a doua iterație au intrat în serviciul marinei sud-coreene. Navele vor acționa cu preponderență în zona costieră pentru a contracara ambarcațiunile nord-coreene de mici dimensiuni și nu numai. Planul de forme ne arată o navă dezvoltată pentru a acționa în mediul maritim dar asta nu înseamnă că nu poate fi folosită și în zona apelor interioare – în mediul fluvial.
Deplasamentul este de 230 de tone, lungimea de 45 de metri și sunt concepute pentru operațiuni de intervenție rapidă în zona costieră combinând viteza (35/65 până la 40 Nd/74 km/h), manevrabilitatea și puterea de foc: un sistem de rachete ghidate de 130 mm, un tun naval de 76mm și două stații telecomandate cu mitraliere de 12,7mm. Echipajul este compus din 23 de oameni.
Lansatorul de rachete ghidate de 130mm este o coproducție Hanwha și LIG Nex1 (sursa aici). Are 12 containere, fiecare conținând o rachetă ghidată. Racheta de 130 mm are o rază maximă de acțiune de peste 20 km și o rază minimă de acțiune de 3 km. Racheta cântărește undeva pe la 80 kg (inclusiv încărcătura de luptă de 8 kg).
Ghidarea pe parcursul zborului rachetei se realizează prin GPS + INS + transmisie de date, iar ghidarea terminală se realizează cu ajutorul imaginilor în infraroșu (IIR). Sistemul instalat la bordul PKX-B poate angaja simultan peste 3 ținte, conform celor de la LIG Nex1.
Putem bănui că dacă sunt în stare să lovească ținte aflate în mișcare pe mare, aceste rachete pot fi folosite și împotriva țintelor mobile aflate pe uscat în raza de acțiune a rachetei.
Navele sunt dotate cu radar modern de descoperire a țintelor, sistem optoelectronic, sistem centralizat de comandă și control și contramăsuri moderne.
Clipul de mai sus mi-a atras atenția pentru că autorul lui își pune întrebarea dacă această clasă de nave este inovativă sau desuetă. Și spun asta din perspectiva numeroaselor discuții în contradictoriu pe acest blog pe marginea vedetelor blindate și a monitoarelor din serviciul Forțelor Navale Române.
Deși sunt în primul rând nave dedicate navigației și luptei în zona apelor interioare (fluvial – lagunar), navele FNR pot acționa și în apele maritime costiere dacă vremea o permite. În tot cazul cu siguranță pot contribui la apărarea litoralului în zona Deltei Dunării alături de navele maritime.
Amplasarea armamentului pe navele de patrulare Chamsuri PKX-B Sursa foto: https://www.asiapacificdefensejournal.com/2019/11/south-korea-receives-second-chamsuri-ii.html
La fel ca navele sud-coreene, vedetele blindate și monitoarele sunt dotate cu lansatoare de rachete (de 122mm) a căror rază de acțiune tocmai a fost mărită de la aprox. 20 km la aprox. 40 km. Mai departe, pasul logic ar fi îmbunătățirea preciziei acestora, în acest sens existând deja soluții de ghidare pe piață, așa cum sunt cele dezvoltate de israelienii de la Elbit Systems sau de turcii de la Roketsan. Aceasta ar fi, poate, o excelentă temă de studiu și implementare pentru cei de la Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare (ACTTM) și cei de la Tohan S.A., producătorul rachetelor.
Nici navele coreene nu strălucesc în materie de apărare antiaeriană, baza fiind tunul de 76mm în combinație cu contramăsurile foarte moderne. Probabil se pleacă de la presupunerea că navele fie vor fi sub umbrela antiaeriană a unor nave mai mari, fie vor beneficia de sprijinul aviației cu baza la sol întrucât senzorii foarte performanți îi permit (teoretic cel puțin) să detecteze din timp amenințările de acest tip. Oricum ar fi, acest tip de nave poate îndeplini și operațiuni de protecția forței pentru grupuri de luptă care acționează în zona apelor teritoriale.
Ceva similar (cu un deplasament mai mare totuși) au avut și americanii până de curând, navele de patrulare din clasa Cyclone. US Navy le-a retras (vor fi probabil înlocuite de Littoral Combat Ship) dar navele și-au găsit mușterii destul de repede, multe dintre ele fiind astăzi în serviciul altor marine militare.
O altă navă de patrulare americană cu caracteristici oarecum similare este și Mark VI, produsă de cei de la SAFE Boat International pentru a acționa în zona apelor teritoriale sau în zona apelor interioare. Însă Mark VI este semnificativ mai mică decât navele clasei Cyclone care, la rândul lor, sunt ceva mai mari decât navele sud-coreene.
În esență, în opinia mea, nava sud-coreeană poate fi încadrată în clasa canonierelor (eng. gunboat) despre care puteți citi mai multe într-un articol mai vechi de pe rnhs.info (link aici). În principiu, canoniera este o navă construită pentru a acționa în zona apelor teritoriale. Misiunile ei pot fi atât din zona de operațiuni specifice marinei militare cât și din zona de operațiuni specifice gărzii de coastă / poliției de frontieră. Chiar dacă termenul nu mai este folosit azi pe scară largă, așa cum era în secolul al XIX-lea când acest tip de navă a devenit foarte răspândit, scopul și misiunile canonierelor de odinioară sunt îndeplinite în zilele noastre de nave de patrulare, sau mai pe rom-gleză, Offshore / Inshore Patrol Vessels.
Oricum am denumi-o, nava sud coreeană acoperă o nișă interesantă – se vorbește adeseori de lupta împotriva ambarcațiunilor fără echipaj așa cum sunt cele de clasă Măgura folosite de Ucraina în Marea Neagră, cu atât mai mult cu cât marina lor militară nu duce lipsă de nave de luptă grele. De altfel, coreenii cei buni din sud par să păstreze o proporție sănătoasă între navele de mare largă (distrugătoare, fregate) și cele dedicate apelor teritoriale după cum se poate vedea din Infograficul de mai jos preluat de pe FB-ul celor de la Korea Defense Blog.
Sursa Infografic: https://www.facebook.com/photo/?fbid=2827372774027758&set=a.805807109517678
Ca fapt divers, cu ocazia excelentului interviu luat de cei de la HotNews Viceamiralului Panait (sursa aici) am aflat că marina noastră militară nu are planuri pentru achiziționarea unor nave de patrulare similare cu cele din articolul de azi. Planurile Forțelor Navale Române pentru dotarea cu nave de patrulare prevăd achiziția a două astfel de nave și se pare că există o preferință pentru nave de patrulare mari, cu un deplasament de peste 2000 tone, dotate cu hangar și helipad pentru a putea opera elicoptere de clasă medie (10 tone). Ca să nu fiu greșit înțeles, nu am o părere anume despre aceste planuri, mă rezum doar să le menționez.
Ca un exercițiu de imaginație: Tot se fac proiecte sau achiziții de diverse nave, care să fie dotate apoi cu alte diverse sisteme. Dacă am proceda invers ? Marea Neagră este mică, total supravegheată și accesibilă mijloacelor aeriene ( și nu numai) de luptă. Atunci, cred că e clar, din start ne trebuie protecția forței și ulterior restul unităților navale și conexe.
Deci, dacă am proiecta/achiziționa inițial sistemele de senzori antidrone (drone aeriene, de suprafață și submarine – ați văzut ieri deja, că UA a trimis o dronă submarină peste ruși, de i-a zăpăcit), IA și antiaeriene. Și în jurul acestor sisteme de senzori, am stabili și pune armamentul corespunzător și apoi am construi/achiziționa modelul de navă necesar. Cred că ar fi foarte bine adaptată la cerințele tactice care s-ar prevedea.
Pare foarte ok mai ales pentru ce au ei nevoie acolo.
Singura mentiune ca ar fi mers si un aa chair cu raza scurta. Tot au Chiron. Ceva sa poata fi folosit mai ales contrac dronelor aeriene.
Port-elicoptere cu tuburi multe in jur, lst-uri si logistica. Blue water navy cu accent pe aviatie si operatiuni ofensive amfibii.
Pare ca au o marina inspirata din doctrina americana. Sunt curios ce forte de infanterie navala au si ce alte asset-uri aeriene au care joaca rol naval.