Cartea câștigătoare

Zilele trecute, prietenul său de la Kremlin i-a făcut cadou domnului Recep Tayyp Erdogan asul cu care va câștiga turul II al alegerilor prezidențiale din Turcia: prelungirea cu două luni a Acordul privind exporturile de cereale pe Marea Neagră.

Deși măcinată de război, Ucraina continuă să se numere printre marii producători de cereale ai lumii. An de an, produce în jur de 14 milioane tone grâu și 25 milioane tone porumb, din care exportă o mare parte. Majoritatea exporturilor – 30,25 milioane de tone de produse agricole – s-a făcut, anul trecut, pe cale maritimă, în baza Acordului privind exporturile de cereale pe Marea Neagră. Iar Turcia a fost printre principalii clienți: anul trecut, 39% din necesarul său de grâu și 47% din cel de porumb au provenit din Ucraina. Dacă la 28 mai turcii nu-l votează pe prietenul Kremlinului, domnul Putin va revoca Acordul și turcii vor face foamea.

Și asta nu e tot! Liban, Siria, Egipt și Libia depind în jur de 50% de importurile de grâu ucrainean. Dacă Kremlinul revocă Acordul, urmează „colapsul aprovizionării cu cereale: oameni înfometați vor fugi din Orientul Mijlociu și vor încerca să ajungă în Europa, ca milioanele de sirieni care au fugit de ororile războiului”, așa cum declara fostul ambasador german la Moscova, Rüdiger von Fritsch. Iar Turcia se va afla în calea acestui val migrator spre Europa, la care s-ar adăuga și milioanele de ucraineni, dependenți de agricultură, rămași fără mijloace de trai. Pe bună dreptate, zilele trecute președintele bulgar Rumen Radev a declarat la conferința anuală a miniștrilor Apărării din Balcani că arhitectura de securitate construită de decenii în Europa este în declin, iar acest lucru poate debloca procese de destabilizare.

Să-i spunem pe nume: acesta este un șantaj. Iar acest șantaj este posibil fiindcă, pe cale terestră, Ucraina ar putea exporta cel mult o treime din producția cerealieră. La această situație concură ecartamentul diferit al căilor ferate ucrainene, lipsa investițiilor europene în șoselele și porturile la Dunăre și Marea Neagră, dar mai ales blocarea accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, deși Comisia Europeană a constatat încă de acum 12 ani că  au îndeplinit toate condițiile.

Fiindcă portul românesc Constanța, în care nu s-a mai investit serios de zeci de ani, dar în primul trimestru al acestui an a fost tranzitat de 3.3 milioane de tone de cereale ucrainene, nu poate prelua o asemenea cantitate suplimentară. Ca urmare, o bună parte din cereale vor fi dirijate către porturile bulgare din Sud: Varna și Burgas. Și din nou, ca și vara trecută, camioanele venite din Ucraina se vor înșira pe mulți kilometri, așteptând cu zilele la o vamă internă româno-bulgară care demult ar fi trebuit desființată. Dar nu este desființată, fiindcă Austria s-a opus prin veto consensului european, obstrucționând astfel circa 40% din capacitatea de transport pe cale terestră a cerealelor ucrainene, spre marea satisfacție a Kremlinului.

Efectele negative sunt, de fapt, mult mai ample. Calea terestră de export cerealier fiind obstrucționată de vetoul austriac, turcii sunt nevoiți să voteze după vrerea Moscovei, ca să nu facă foamea. Iar după alegeri, evident Kremlinul se va lăsa rugat și va condiționa: domnul Erdogan va fi nevoit să facă noi concesii Rusiei. Astfel, Regimul Putin va avea în continuare o pârghie puternică de influență asupra Ankarei, de care va uza pentru a împiedica apropierea pozițiilor Turciei de cele ale Uniunii Europene și NATO. Și nu numai în ce privește războiul din Ucraina! relațiile Turciei cu UE sunt determinante și pentru proiectele europene de înlocuire a importului de resurse energetice ruse, în special gaze naturale, cu resurse din Asia Centrală. Iar dacă, prin șantaj cu alimente, Turcia e determinată să se opună acestor planuri, întreaga Uniune Europeană va avea de pătimit.

Și totul, fiindcă unii oameni politici austrieci văd fluxuri migratorii inexistente pe la frontiera româno-bulgară, spre satisfacția celor care doresc, cu tot dinadinsul, să slăbească construcția europeană la Dunăre, Marea Neagră și în Balcani.

TUDOR PACURARU

69 de comentarii:

  1. Pentru ca unii oameni politici austrieci sant in slujba Kremlinului ,inventeaza fluxuri migratorii si ceea ce le va fi dictat in continuare pt a bloca Romania

    Situatia este clara pana aici.Refuz insa sa cred ca, Germania /Franta nu dispun de parghii pt a schimba decizia Austriei…..

    Luand in considerare declaratiile domnului Emanuel Macron ,cred ca in culise este felicitata Austria….

    Noi l-am invitat pe grof sa ne palmuiasca si acasa…ce sa mai zici!

    Imi rasuna in urechi glasul pitigaiat si ranjetul abject al ministrului austriac de interne , cuvintele batjocoritoare catre Bode: ” Lucían acesta nu este un vot impotriva Romaniei….”
    Guvernul austriac e convins ca are de-a face cu papagali ….

    Nu vad nimic „roz” pt noi in viitor.
    De salutat propunerea dl Ciuca cu revenirea la armata obligatorie,
    , dupa modelul Tzahalului, zic eu…

    12
  2. Lucrurile sunt mult mai complicate decât atât… E vorba de expunerea băncilor austriece în Rusia și e vorba de faptul că fără Rusia, Germania va avea drum liber la influență în est, care influență va putea avea contrapondere în mare parte doar de la americani, care americani au cea mai importantă treabă în Pacific și nu în Europa de Est, etc….

    În perspectivă geostrategică, pentru austrieci și pentru maghiari este important să existe cineva care să le fie contrapondere germanilor în estul Europei.

    La noi e invers, pentru că în raport cu România, Rusia e cel mai mare pericol, germanii fiind în acest moment pe locul 2 și în perspectivă de timp, deocamdată încă departe. Într-un fel sau altul istoric ne-am înțeles mai bine cu germanii, din varii motive. Pentru Austria și Ungaria însă, este importantă perspectiva balansată,

    Într-o altă ordine de idei, securizarea spațiului geografic al României și Bulgariei încă nu estre făcută, asta e realitatea….ceea ce nu se poate spune despre Croația, de exemplu. IMHO asta contează mult, în decizia admiterii Ro și Bg în clubul select respectiv și asta e, deocamdată suntem într-o zonă geografică nesigură, că vrem sau nu. Aș risca să zic că în momentul în care vor exista autostrăzi și poduri competente pe direcțiile operative Podolică, Central-Ucraineană și Sud-Ucrainenană, precum și poduri suficiente peste Dunăre, inclusiv feroviare (+/- dar deja visez, poduri suficiente și competente peste Prut, peste care poți repezi la nevoie tehnică grea), putem vorbi și de asta.

    Pentru autostrăzi și poduri însă, trebuie în primul rând să vrea românii asta, ori deh…. aici avem probleme, că nu e de ajuns să zici că ai vrea așa… în sens generic, trebuie să le mai și faci. Tot IMHO trebuie, dacă le ceri francezilor să lupte pentru tine în România, să vrei și tu să lupți pentru ei în Africa, de exemplu. E de bun simț să te implici cu resurse în spațiul mediteranean, pentru că asta contează în ce-i privește pe spanioli, sau italieni ș.a.m.d. Noi ne-am obișnuit să cerem să ne vină trupe NATO să ne apere, dar uite că și ăia de ne trimit trupe au dreptul să ne ceară și nouă, să luptăm pentru ei, că doar de aia există o alianță, să-și valorifice la comun TOATE interesele.

    În fine, ordinea probabilă e Visa Waiver first, că dacă dau yankeii ok-ul, e semnal, zic eu, să-l dea și europenii.

    De asta zic, problemele sunt mult mai complexe și trebuie privite în ansamblu. Îna cest ansamblul, asepctul securitar este fundamental. Părerea mea….

    34
    • Foarte pertinent comentariu! Dar ce am scris eu este un biet articol de ziar, evident că ar mai fi o droaie de considerente de adăugat. Le las pentru când public în volum!

      4
      • Daca ar fi sa categorisim tarile cu care interactionam (si cred ca ar trebui facuta acest ranking strategic, spre ca este deja facut pe la MAE, la Presedintie, CSAT…), Ungaria si Austria intra in mod clar in categoria ‘Unfriendly Nations”. Nu la ‘Enemies’, dar pe-aproape. Polonia, Cehia, Slovacia, Tarile Baltice intra, zic eu, in mod clar la categoria ‘Friendly Nations’. De aceea trebuie sa facem ce putem noi face, ‘prin noi insine’ zic: terminarea ieri a autostrazii Moldova, pana la Siret, inca doua poduri peste Dunare, la Ruse si Silistra, noi investitii in Constanta, deci bypassarea Ungariei si Austriei si orientarea Romaniei pe Axa Sudului dela Alexandropoulos la Gdansk. Sa revenim la Cracovia, poarta Romaniei spre Praga, Hamburg si Stockholm, si Fuck Austria, Fuck Hungary !

        44
        • Participarea in mega-proiectul Via Carpathia ne aduce mai aproape de acest deziderat.

          9
          • Via Carpathia e proiect mort. Partea nerealizat[ este Lugoj – Severin Greu , greu traseu . A venit Grindeanu cu noul traseu . Dac[ cineva este curios sa se uite la angajamentele Romaniei in proiectul in care bulgarii au construit podul de la Calafat

            1
            • Nu avem nevoie de nicio Via Carpathia. Ungurii au.
              Pentru noi esențială este conectarea cu Polonia (Cracovia) prin Ucraina (Cernăuți, Lviv), vezi Miron Costin și Vasile Ureche.
              Adică viitoarea coloana vertebrală a NATO: Scandinavia, Țările Baltice, Polonia, Ucraina, România, Bulgaria, Grecia. Fără piticii de grădină sau pe creier ai lui Putin.

              14
        • Nu știu dacă ai prins niste perioade de-astea mai „călduroase” dintre noi și vecinii din Vest, mai ales în anii 90, in vama. Când lucrau vameșii în scârbă cu românii, te opreau pt orice nimic ( în vreme ce alți străini treceau fără probleme) și întorceau pe cine aveau chef. E unul dintre modurile lor „geopolitice” minuscule de a acționa și e ca un țânțar, mic, dar deranjant la scara mare. Și asta doar cu persoanele, că sunt și tiruri sau trenuri de marfa și acolo pot face antijoc.

          2
    • capatu satului

      nu este nici primul si nici ultimul caz de santaj ordinar, realizat la nivel de stat,

      nu au trecut foarte multi ani, de cand eram cam singura tara din Estu Evropei care cumpara gaz prin intermediar si nu direct de la gazprom si la un pret adevarat, ca tb sa traiasca si intermediaru german si familiilor lor iar tara noastra cu cetateni ata de bogati isi permite = profituri al firma gemana

      nu au trecut foarte multi ani de cand Italia, Germania, etc cumparau gaz si petrol ieftin de la libianu Gaddafi la un pret de dumpimg de 50 % fata de pretul de bursa saui mai mik,
      in aceiasi perioda in care guvenele acelorasi tari insistau ca pretu la noi din tara tb aliniat la pretu de la bursa, ca aveau interes cu societatile lor sa faca profituri exagerate pe spinarea romanilor plini de bani,

      nu a trecut mult de cand statu rus santaja in mod ordinar Ucraina, Moldova si alte tari cu un pret ridicat la gaz si petrol,

      nu au trecut decat vreo 70 de ani de cand mareata coroana britanica a descoperit cum poti face profit lunad petrol iranian la 50 % sau mai putin din pretu real si revanzand sau rafinand acest petrol ieftin,
      noroku nu a tinut nici atuncea mult iar padisahu si-a incheiat domnia,

      o societate si o tara se construieste si cladeste pe legi, reguli si aplicarea lor,
      dar atunci cand ridici hotia, eliberarea hotilor care fura foarte mult sau care fac trafic de persoane, la rangu de etalon de normalitate nu ai cum sa ai un viitor luminos,

      omu sfinteste locu,

      numa ca tb sa ai oameni,

      3
  3. da, ca si stie turcul de rand din fundul anatoliei ca el mananca grau ukrainean sau turcesc.sau il intereseaza pe corporatistul din ankara sau istanbul daca painea din supermarket este cu grau ukrainean sau polonez !! erdogan poate sa castige penca nationalistul si a trimis electoratul catre el sau,la fel ca la noi de o gramada de ori, penca are puterea si poate „influenta” rezultatul.

    11
    • Îl interesează să fie ieftina. Când se scumpește înjură pe cine e la butoane în vârf.

      10
    • Cu o inflație de 50% în primele 4 luni ale anului, și 80% de la 1 mai 2022 la 1 mai 2023, mari categorii de populație din Turcia – și nu numai în zonele devastate de cutremur! – nu își mai permit să pună pâinea pe masa familiei. Statul le distribuie pâine la preț subvenționat: cine a fost recent la Istanbul a văzut ce cozi sunt. Și Statul e interesat să aibă grâu la preț accesibil, să poată distribui pâine, că dacă nu urmează răscoala.

      17
  4. EDITAT! Daca nu ai nimic de spus mai bine taci.
    GeorgeGMT

    9
    • Subțirel, dar pe date precise și verificabile? E ușor să afișezi disprețul față de munca altuia, cînd nu ai nimic de pus pe tarabă. În ultimele 3 zile acest articol a fost preluat de 6 cotidiene, inclusiv Gândul. Ptrobabil fiindcă e ”subțirel”…

      14
      • Totuși fără votul covârșitor pro Ergogan al diasporei (care nu tine cont de pretul pâinii in Turcia sau de celelalte probleme) sultanul ar pierde alegerile astea. Citisem ca vreo 70% îl votează senini în ciuda porcariilor pe care le-a făcut el si clanul său. Adică vreo 7 milioane duc in occident o viață mai bună decât în Turcia insa votează harnic un grup care aproape le-a ruinat țara de baștină…halal

        11
      • @Tudor Pacuraru

        Felicitari !
        Va urmaresc de mult, de la primele articole, primul cotidian mare…
        Parca v-am mentionat si pe undeva intr-un comentariu…
        Multumiri, inca o data

    • Nu sunt fan Păcuraru, dar el scrie, noi doar comentam.

      5
      • Fara nici o legatura cu autorul si articolul de fata, nu-i suficient doar sa scrii, conteaza cum o faci iar atunci cand faci un articol si il publici volens-nolens il expui criticilor. Nu-i nimeni obligat sa aprecieze un articol doar pentru ca-i scris. Multe articole nu sunt altceva decat timp si spatiu irosite aiurea, altele merita toata atentia.

        9
        • In linii mari da. Cu criticile e normal, că nu toți vor sa scrie pt yesmeni sau aplaudaci, e mai ok un grup de cititori critici inteligenti. Totuși, când un articol generează dezbateri înseamnă că pune cititorii să gândeasca. La Băneasa e multa teorie mai rigida, cel puțin oficial, că neoficial sunt dezghețați oamenii de acolo. Au fost dezbateri câteodată puerile pe-acolo legate de amănunte care prin alte unități sunt destul de banale.

          3
        • Mă străduiesc și eu cât pot. Acest articol a fost reluat în ultimele 3 zile de 6 publicații, inclusiv Gândul. E un semn că strădaniile mele au avut rezultat pozitiv.

          7
          • Nu am criticat articolul, m-am referit in general la relatia cititor-material publicat. Cat despre articol nu cunosc prea bine problema Turcia-exportul cerealelor ucrainene ca urmare il vad ca pe un punct de vedere in aceasta chrstiune.

            2
  5. Inainte de a…nu stiu, tranti trasnaia asta cu…nu stiu ce, cum il ajuta Putin pe Erdogan sa ramana la putere manevrand…bla bla, poate autorul se chinuia putin mai mult sa vada in adanc relatiile ruso-turce. Nimic despre blindatele turcesti, cu zecile, in dotarea ukrilor, nimic de MLRS-uri…turcesti, cu munitie cu tot, in dotarea…ukrilor, nimic de….multe alte faulturi cu azerii, de s-au saturat armenii si vor sa iasa din alianta cu rusii, ceva cu faulturile de prin Siria sau Africa…subtirel rau…daca pui ceva de genul wow, geostrategie, ba ii cumpara sultanului tronul cu granele, ca revin la acordul de export…serios???

    7
  6. Până la geopolitica cerealelor poate e vb și de frustrările personale ale lui Erdogan. Cu cerealele posibil sa fie placa tocită „spune nu și apoi negociază”. https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20220603IPR32136/turkey-persistently-further-from-eu-values-and-standards

    2
    • Frustrările lui Erdogan mă interesează mai puțin. Articolul – care va fi dezbătut chiar azi în Parlamentul European, că mi s-a cerut să-l rescriu în franceză pentru asta – are alt scop și propune alte soluții, mai aproape de interesele românilor.

      18
  7. Bunicel articolul, evidentieaza corect si bine punctat complexitatea situatiei & cum sunt inter-conectate elementele din puzzle.

    UE are musai nevoie de a alinia corespunzator pe AT/HU & sa isi dezvolte pt. viitor mecanisme ca sa nu mai pateasca asa (sa-i poata cuminti pe viitorii cu asemenea atitudini), altfel isi va reduce semnificativ impactul in diverse contexte geopolitice.

    1
  8. ,,Dacă la 28 mai turcii nu-l votează pe prietenul Kremlinului, domnul Putin va revoca Acordul și turcii vor face foamea”
    Glumet autorul articolului. Adica turcii trebuie sa-l voteze pe Erdogan ca sa nu moara de foame? ????

    5
  9. – nu stau sa mai caut, dar parca Turcia isi asigura singura necesarul de grane.
    – nu vezi big picture, daca cerealele ucrainiene nu mai ajung pe piata, tarile africate ajung la santajul rusilor. De aceea ONU sustine proiectul turcilor.
    Daca cerealele ucrainiene nu mai ajung pe piata, una dintre putinele tari care vor castiga va fi Ro:
    – noi exportand cam 50% o crestere de pret de 30% aduce bani frumosi.
    – al doilea castig va fi taxa portuara care nu e deloc mica.
    – al treilea castig va fi politic, Ro va putea negocia contracte preferentiale la pachet cu cerealele (eg. Egipt).
    – al patrulea, devenim extrem de importanti pe plan mondial fiind pion cheie in peste 10% din tranzitul de cereale (noi+ ce vinne din UA)
    Deci pragmatic, pentru noi e bine sa cada acest deal. Va cadea 100% odata ce contraofensiva ucrainiana va tinti Crimea.

    20
    • Gogu' de la Cazane

      Frumos ce spui, cu conditia ca Ro sa fie o tara cu prestanta si ceva putere. Cum momentan nu este asa, toate punctele prezentate sunt aproximativ nule.
      Off topic: cum ar fi ca oficial floare care ne reprezinta sa fie „Ghocelul” ?

      5
      • stai sa ne intelegem
        -primele 2 puncte cu incasarile sunt default ca vin din piata.
        – celelalte 2 sunt la oportunitati.
        Ca suntem condusi prost e o treaba, dar hai sa nh fim chiar asa de negativisti. Romania avanseaza si inca bine, singura talpa luata e de la austrieci dar aici e altceva.

        5
        • Maestre, Romania inianteaza din inertia data de piata, de privati. Dar cand la nivel de reprezentare, Romania nu are ce spune sau pune pe masa…undeva se produce un scurt circuit – nu la noi si vom fi bypasati.

          Nu se poate sa faci dealuri geostrategice doar cu companii private cand limacsii pot sa-ti puna bete in roate doar ca asa au ei chef sau ca nu le iese lor parandaratul.

          Limacsii de la putere, isi vad interesul prorpiu, egoist, pe termen scurt care adeseori contravine interesul general, national.

          Pana nu rezolvam acea problema vom merge cu frana de mana si cu rezervorul gol doar in jos la vale…e si aia o inaintare daca ne-am compara cu distantele parcurse de melci sau testoase. 🙂

          Concluzie: Functionam cu mult sub potential din cauza de „dinu paturica” ce isi freaca mainile de bucurie ca si-au tras tara pe persoana fizica…Vezi si aceasta greva a profesorilor comandata de catre PSD.
          Profesorii vor primi aer in mana si doar cativa din fruntea sindicatelor vor ajunge eurodeputati, consilieri, secretar de stat…Restul? maa de manevra si back la catedra dupa ce obtine PSD ce doreste.

          2
          • faptul ca privatul avanseaza este tot ca urmare a unei politici de piata libera. Nu este by default si nu e vointa divina.
            Exista tari unde politicile de taxare omoara orice potentiala investitie. Vei si un exemplu = Hungary.
            Deci hai sa nu ne mai lamentam.
            Legat de profesori, cand oi vedea unu 8h la munca mai discutam ca sunt nedreptatatiti.
            Apropos am o cunostina profa de mate, are 2 norme.. poate-mi explica cineva cum vine asta, cand noi putem face overtime cred ca in jur de 30 h pe luna, dupa care te ia ITM-ul.
            Vrei sa discutam si despre performanta si inechitatile din sistem unde faraonii raman pe viata indiferent de rezultate?

            4
            • Adu nepalezi sa-ti educe plozii ca in zece ani n-or sa mai fie destui profesori romani. Sau intra in profesorat si stai tu 8 ore sa-ti consumi neuronii zilnic ca nu doar salariile ii tin pe tineri departe de scoala. Includem si niste atitudini si mesaje transmise de societate. Tu crezi ca munca cu elevii este ca datul la taste ore in sir.

              2
              • o dam in extrema …cu toate ca asa cum calitatea oamenilor adusi de peste mari si tari incepe sa creasca nu as zice nu la materiile exacte sa scapam de cativa tovarasi neaos romanasi de-ai nostri la catedra.

                3
              • nu vorbim de nepalezi, vorbim de ce fac profesorii romani.
                eu nu cunosc profesor sa stea 8h pe zi job = clasa + cancelarie (sa pregateasca planurile de lectie asa cum spune norma). Rup usa de nu se vad.
                unii sunt ok profesional, altii mai au si caracter si chiar pun suflet, dar nu te supara, e un procent consistent de balast.
                problema balastului e ca nu se poate inlatura, degeaba dai tu acum 10.000 Ron, aia tot asa raman, ba din contra se agata si mai tare de pozitii.
                Deci daca vor bani, sa puna toate problemele.pe masa si sa le rezolve in acelasi timp, sa le puna componenta variabila la salarii in functie de rezultatele copiilor la olimpiade sau examene. De ce sa aibe acelasi salariu unul care nu-si da interesul ca unul care scoate copii buni. E corect asa?
                Sa le faca reevaluari la cativa ani pentru grad si post. Cei mai buni profesori ai copiilor sunt aia tineri, pun pasiune si vor sa scoata rezultate. Faraonii dorm pe ei si probabil ca viseaza la salarii duble.
                Capitalistii astia nenorociti spun ca banii nu-l fac pe om mai bun ci doar il fidelizeaza.
                Asta spun, e nevoie de un clean up + reguli mai stricte si dupa asta da, e corect sa le dea banii pe care-i merita, dar cu focus pe rezultate.

                3
                • Problema e complexa.
                  E un cerc vicios. Statul plateste prost. Oamenii buni nu stau pe salarii mici, sau putini din cei buni considera ca au datoria sa isi faca treaba.
                  Acum destui ani,la un curs din Politehnica, unul din profesori ne-a spus intregii grupe, ca el nu stie de ce dascalii se plang de salarii. A zis ca raportat la ora de munca, au un salariu foarte bun in Romania.Poate se referea doar la orele de predare efectiva, si nu si la cele de pregatire a cursului, corectat,etc. Dar cati din ei chiar fac ceva pe langa orele de predare?
                  Multe locuri de dascali mai ales in rural, dar si sunt si in urban, sunt ocupate de suplinitori . Sunt convins ca daca le dai examen pe materia predata, sau bacalaureat, majoritatea nu iau peste nota 7, si destui din ei nici macar nota 5. De la acestia din urma, ce pretentii poti sa mai ai sa invete pe altii, daca ei nici pentru ei nu stiu?

                • Doar repet ce am mai spus. Nu doar din cauza salariilor, mai sunt valurile constante de hate, atitudini agresive generalizate ale parintilor si copiilor, politica incoerenta si umilitoare a ststului nu mai vin decat extrem de putini oameni noi in invatamant. Da exista in profesori excesiv de autoritari, chiulangii, subiectivi, la fel cum majoritatea sunt ok dpdv profesional si al relatiilor atat cu eleviicat si cu parintii. Nu inteleg de isi imagineaza multi ca profesorii ar trebui sa fie altfel decat societatea din care provin.
                  In ce priveste programul de 8 ore, in conditiile in care se desfasoara actualmente procesul de invatamant nici nu se pune problema. De ce? Pentru ca una la mana solicitarea psihica in minimum 4 ore de lucru cu elevii este foarte mare nu mai vorbesc de 6-7 ore. Este greu sa intelegi ce inseamna asta daca n-ai practicat treaba asta 2-3 zile cu o medie de 5 ore la clasa pe zi. Ce vrea societatea, ma rog o parte a ei este program de bone pe bani putini pentru profesori. Nu merci. Nu-ti vine nimeni in educatie ca sa faca asta. Doi la mana ce spun profesorii ca lucreaza mult acasa pentru orele de a doua zi, volumul asta de munca depasind de foarte multe ori cele 8 ore de program(evident cumuland si orele de clasa) este adevarat.
                  Ma rog situatia bruta este cam asa de cativa ani a inceput sa se simta un deficit de profesori, prima disciplina in care s-a resimtit fiind matematica, initial in mediul rural acum apar probleme si in cel urban. Ultimele afectate vor fi marile centre dar nici ele nu scapa. Dupa matematica au aparut probleme la celelalte stiinte reale, fizica, biologie, chimie, recent a inceput sa scartaie treaba si la limba romana si mai mult chiar la limbile straine. De ce? Absolventii facultatilor nu se mai indreapta spre invatamant decat in numar foarte mic, nici macar pensionarii care in anii se inghesuiau sa mai ia ore nu mai vor decat, la fel, in numar mic. Daca situatia de acum continua si nu este vorba doar despre salarii in cca 20 de ani vor trebui profesori din import vorbesc foarte serios.
                  Si inca un lucru, nu faci atractiv un loc de munca prin impunerea de obligatii suplimentare. Cei care fac greva si cei care refuza aleaga profesoratul drept cariera o fac pentru ca beneficiile profesiei sunt prea mici raportate la obligatiile de acum, daca incepem cu „pai sa le dea dar si ei sa faca X sau Y” ramai cu un discurs care-ti satisface ego-ul si cu aceleasi probleme de acum. Cat despre rezultatele educatiei, analfabetism functional si teste PISA corect ar fi sa nu fie puse doar in carca profesorilor. Este vina intregii societati romanesti care manifesta la ora actuala un interes real scazut pentru invatare. In procesul de educatie sunt doua parti, cel care educa si cel educat. Daca cel educat are cu totul alte prioritati cel care educa poate sa se dea de ceasul mortii ca tot rezultatele actuale vor fi.

                  3
                  • Mai e un aspect, concursul pentru posturi… asta demotiveaza pe foarte multi pentru ca optiunile sunt nashpa si nu prea se obtin pe merit.
                    Cineva din familie, pe la mijlocul anilor 2000 in TM iesise in primele 3 note la concurs si nu a gasit o norma intreaga, posturile bune fiind „luate”.
                    Numai chestia asta a insemnat drim zilnic intre 2 unitati de invatamant situate la distanta in oras, doar ca sa faca cate 1-2 ore.

                    2
                    • Pana acum n-am putut sa-ti raspund pentru ca – mi afisa mesajul „Eroare critica WordPress” sau ceva asemanator.
                      Da problema ridicata de tine este veche si inca exista din pacate. Sistemul de titularizare este viciat si trebuie schimbat. Diferenta intre atunci si acum consta in faptul ca inca existau destui care credeau ca merita sa treaca anual prin calvarul titularizarii sperand ca vor reusi odata sa devina titulari. Prezentul ofera si alte oportunitati care ii determina pe tineri sa nu mai accepte in fiecare an sa-si piarda vara cu toata tevatura cu pregatire, examen, sedinte de repartitie.

                  • Te-as crede dacă aș vedea profii ieșind în stradă și pt altceva în afară de salarii.

                    1
                    • Nu-i musai sa ma crezi. Nu stiu daca undeva in lumea asta o categorie socio-profesionala declanseaza un conflict de munca dupa nevoile sau opiniile altora. Deocamdata problema salarizarii este cea mai arzatoare.

  10. recomand acest podcast

    MWI Podcast: Change and Continuity in Turkish Foreign Policy
    https://mwi.usma.edu/mwi-podcast-change-and-continuity-in-turkish-foreign-policy/

    2
  11. De la Schengen eu mi-am luat gândul. Nu vom intra niciodată, probabil. Și nu are nici o legătură cu migranții, chestiile tehnice sau „corupția” ci are legătură strict cu economia.

    Statele, chiar și în aceiași alianță/uniune se concurează economic dacă împart aceiași regiune. Ține strict de imperialism economic și pârghii de influență (controlezi economic o țară și controlezi fluxurile de capital, faci ce vrei cu ea).

    Aici o să fac o paranteză, autorul fiind istoric cred că va înțelege foarte bine despre ceea ce vorbesc:

    – Austria, indiferent cum s-a numit în istorie a fost în primul rând un imperiu economic. Austriecii nu au fost niciodată un popor în adevăratul sens al cuvântului (nu au neapărat o limbă și cultură distinctă), au fost un imperiu ridicat pe finanțe și bani. Cine a fost vreodată la Viena să admire acele construcții monumentale poate nu s-a gândit că mare parte dintre ele au fost făcute cu bani sifonați de prin provinciile din jur care aparțineau de imperiu. Însă, cu toate acestea, Austria a fost și un factor civilizator, până la un punct. Suficient cât provinciile să aibă o oarecare bunăstare cât să poată fi mulse dar nu prea mult cât să înceapă să se emancipeze.

    Ei bine, în anno domini 2023, Austria are aceiași mentalitate: imperialism economic.
    Să nu uităm că în momentul aderării României la UE, Austria a avut două „mici” condiții de pus: privatizarea cu ei a celei mai mari bănci (BCR) și a celei mai mari companii petroliere (Petrom), controlând astfel fluxurile de capital și cele de energie.
    Dar, trebuie să recunoaștem că Austria a fost un „patron” bun la acel moment pentru aceste două companii. Până la un punct. Au transformat cele două companii în companii profitabile, dar nu fără interes: să aibă de unde mulge. Însă, pe partea cealaltă, a și tăiat craca industriei chimice românești prin demolarea Arpechim. Deci prosperitate, dar până la un punct, cât să nu ne luăm nasul la purtare, dar cât să facă ei profit.

    Dar Romania din 2023 nu mai este Romania din 2007.

    Să ne întoarcem în timp:
    – în 2007 Austria avea un PIB de 389 de miliarde iar Romania de 174 de miliarde. Anul trecut Austria a avut un PIB de 477 de miliarde, Romania de 284 de miliarde. Deci, dacă economia României a crescut cu 110 miliarde în acest răstimp, a Austriei cu 88 de miliarde. Deci am recuperat, destul de decent, 22 de miliarde.

    – în 2007 sistemul bancar din Romania era aproape inexistent. Puținele bănci erau cu un picior in faliment, din cauza situației economice și creditelor neperformante iar activele din întreg sistemul bancar erau neglijabile (mai pe românește nu erau bani). În 2023, activele însumate ale primelor 9 bănci de pe piața însumează 111 miliarde. Iar în primele 8 bănci de pe piața se află 8 bănci cu capital românesc:
    ✓locul 1: Banca Transilvania cu active totale de 27 de miliarde de euro.
    ✓locul 6: CEC Bank cu active totale de 12,2 miliarde de euro.
    ✓locul 8: EximBank-Banca Românească, care este banca comercială după ce a achiziționat de la greci Banca Românească și care acum are active totale de 4,6 miliarde de euro.

    Pentru comparație, cele două bănci austriece au active după cum urmează:
    ✓BCR (Erste): locul 2: 19,5 miliarde.
    ✓Raiffeisen: locul 5: 12,4 miliarde.

    Deci, cele trei bănci românești au active totale de 43,8 miliarde de euro iar cele două bănci austriece au active totale de 31,9 miliarde de euro.
    Deci un plus de 11,9 miliarde pentru capitalul bancar românesc din totalul activelor bancare în România fata de cel austriac.

    Ca idee, dacă EximBank ar cumpăra și OTP Romania (scoasă la vânzare) ar intra in rândul jucătorilor comerciali mari pe piața cu active totale de 8,6 miliarde de euro.

    An făcut această lungă paralelă pentru a demonstra ceva:
    Austriecilor le vine foarte greu să „colonizeze economic” Romania pentru că România devine prea mare pentru a fi înghițită economic de ei. Romania nu mai e o economie mică precum cele ale Croației, Serbiei sau Bulgariei.
    Economic Croația+Serbia+Bulgaria=un pib însumat de 210 miliarde. Deci un aproximativ 80 de miliarde economic în plus pentru România fața de cele trei țări însumat.

    Blocarea aderării la Schengen unde ne lovește? Că trecem prin controlul vamal la aeroporturile din UE când mergem în vacanță? Nici gând! Marile costuri sunt cele economice:
    – gâtuirea comerțului (care este sângele „economiei”).
    – timpi morți în vămi și întârzieri.
    – costuri mai mari pentru produsele importate/exportate: pe lângă timpii morți din vămi, se consumă și mult combustibil pentru acele staționări care pleacă de la câteva ore și pot dura până la câteva zile. Pe langa consumul in plus de motorina, motoarele se uzează mai des, etc.

    Deci, părere personală, este un episod de „război economic” al Austriei împotriva noastră, o tentativă de a ne încetini creșterea.

    Există antidot la așa ceva? Evident că există. Și sunt multe care ar putea fi făcute…dar asta altă dată.

    PS: căutați harta expansiunii regionale a OMV, Erste și Raiffeisen, veți observa că se suprapune aproximativ cu întinderea maximă a Imperiului Habsburgic, regiune pe care Viena încă o considera „curtea din spate” sau „provincia”.

    38
    • Erată:
      Iar în primele 8 bănci de pe piața se află 3 (trei) bănci cu capital românesc (mi-a scăpat un 8 de 2 ori, scuze)

      4
    • Subscriu.

      Romania are nevoie pe fiecare domeniu strategic (bancar, infra, energie, oil&gas, retail, telco, samd) cate un campion national care face business la fel de bine & serios ca strainii. Dar unul serios, nu vreun ciokoi din combinatia de servicii & politica. Unul self-made, de la zero.

      Si romanii, care sunt defelul lor patrioti – in felul nostru, s-ar alinia dpdv consum. Asa s-a intamplat cu BT, Dedeman, UMB/Umbrarescu, Digi, poate si Altex samd.

      Asa ca cine porneste un nou Petrom sau Lidl romanesc? Daca toti patronashii nostri ar fi patrioti, si-ar muta toti banii la BT & ar face investitii inapoi in economie, in domenii noi.

      Dedemanii, desi au investit in integrarea unor domenii din lantul lor de distributie (blocuri ceramice, lemn, samd) totusi au inceput sa-si bage banii in cladiri de birouri (assets f. statice, domeniu ne-creativ dpdv business, aproape ca last resort pt puiul de criza ce-o sa vina) si s-au aruncat si la un hotelash in Italia. N-ar fi bagat banii aia multi in a cumpara o rafinarie & un lant de benzinarii Dedeman.

      Sunt destui cu bani in Romania. Stiu ca e greu, dar se poate.

      16
      • Se ridică și sectorul de afaceri autohton. Cu date din 2021, deci imediat după criza COVID, existau 21 de companii cu capital integral românesc cu cifra de afaceri de minim 200 de milioane de euro (un miliard de lei). Domeniile de activitate fiind diverse, de la industrie, agricultura, reatail, energie, distribuție, farma. Nu au fost luate în calcul companiile din IT și real estate (care și alea erau vreo 10) și companiile de stat.

        – Cerealcom Dolj

        – Bilka Steel

        – Prutul SA

        – Luzan Logistic

        – Network One Distribution

        – Flanco Retail

        – Intertranscom

        – Fan Courier

        – Energy Distribution Services

        – Arabesque

        – Mairon Galaţi

        – AD Auto Total

        – Aramis Invest

        – Dona Logistica SA

        – S.I.E.P.C.O.F.A.R (Farmaciile Dona)

        Aș estima că în acest moment există în România peste 50 de companii private cu capital integral românesc cu cifră de afaceri de minim 200 de milioane de euro (un prag destul de decent). Nu suntem doar o piață (cum se plâng unii cu nostalgii ceaușiste și puțini neuroni), în România se fac și mulți bani.

        11
        • Se tot ridica din 90. Mai ales cu pandemia asta și cu creșterea euro și a prețurilor, trăim vremuri de împliniri mărețe. De-aia tot pleacă multi din tara.

      • PS: cât despre benzinării, încet – încet se ridică dintre lupii tineri autohtoni, care au fost parteneri pentru marile lanțuri până acum, dar au hotărât să-și facă lanțuri de benzinării sub marca proprie.
        As putea menționa un business tânăr, benzinăriile TSV (un fost partener Rompetrol care a decis să-și facă rețea sub marcă proprie), momentan doar in jurul Bucureștiului.
        E mic acum, doar 20 de benzinării (pentru comparație, cel mai mic dintre marii jucători străini de pe piața e MOL cu 140 de stații), dar e un început. Cu ceva viziune și niște parteneri e un business care se poate crește.

        https://tsvpetroliere.ro/

        5
      • Au acțiuni la ALRO Slatina.

    • Iti dau dreptate ca Austria isi urmareste propriul interes chiar daca asta inseamna sa ne dea picioare pe sub masa. Dar nu as fi la fel de prapastios vizavi de sansele de a intra in Schengen. Eu cred ca

      1. procesul nostru de crestere nu poate fi oprit economic de un stat de calibrul Austriei, si
      2. politic, Austria nu este Germania/Franta si o sa poata pune piedici doar pana la un punct.

      Atitudini extrem de asertive, la limita agresivitatii, si impotriva interesului comun au mai avut si alte state membre, chiar de aici din zona. Si intotdeauna s-a revenit cu picioarele pe pamant pana la urma.

      Nu decide Austria ce se intampla cu spatiul Schengen, la fel cum nu decide Ungaria politica externa a UE referitoare la ajutorul militar pentru Ucraina. Fiecare din ele va primi si morcovi si bete peste degete pana se vor alinia la interesul comun. Asta poate sa confirme si Polonia.

      12
      • @ghe

        De acord cu tine, nu ne pot opri, la un moment nu mai poți controla ce se întâmplă. Iar România a mers (mai mult din inerție decât calcul) dinspre capitalism sălbatic de cumetrie spre un capitalism mai așezat.
        Dar asta nu înseamnă că nu ne pot da „picioare pe sub masă” sau sa ne pună „sare în cafea”, cu consecinte urâte pentru ei (își ostilizeaza pentru multi ani o piață mare).
        Asta pentru că guvernații austrieci de la OVP-ul actual sunt niște idioți, șarlatani și niște parveniți (care în anii ’90 ai politicii austriece probabil nu ar fi trecut de nivelul de consilier municipal) și nu gândesc în perspectivă, analiză simplă: win (termen scurt) – lose (termen mediu și lung).
        Motorul economiei austriece sunt fix aceste piețe regionale.
        Am demonstrat mai sus cu cifre că în regiune piața din România=mai mult decât piețele însumate ale Croației, Serbiei și Bulgariei (probabil daca adaugi și Bosnia, Albania Macedonia iese o piață cât a României.
        Acum Austria nu mai e binevenită in România (cel puțin dpdv al percepției publice), ceea ce este o pierdere imensa pentru ei pe termen lung. Dar cine să vadă asta? Nehammer? Karher? Doi impostori și păcălici care au ajuns la conducerea OVP după ce conducerea partidului a fost decimată de un scandal de corupție și bani ascunși în străinătate (da, exact, în Austria s-a întâmplat asta, surprinzător nu? Și nu prea au făcut pușcărie, doar s-au retras din viața publică).

        13
    • @Cronos. Salut. Perfect adevarat tot ce ai scris. „Întamplator” am aceleasi opinii ca si tine. Astept cu maxim interes solutiile referitoare la „antidot” si sper sa le si vad puse in practica. Am mai spus-o odata aici și noi avem mijloace de a le gâtui fluxul financiar. In fine,excelent comentariul.

      4
    • Aiurea. Platforma Brazi = petrochimia p..i de la Arpechim a fost oferit[ gratuit statului rom[n dupa privatizare – asemeni Combinatului Chimic Craiova. PS Arpechim viu inseamna Oltchim mort Si invers

      • Dă-ti trei pumni in c…ap. Oltchim și Arpechim au fost gandite de la bun inceput sa funcționeze împreună: materia prima pentru Oltchim, adică etilena, era livrată prin două conducte de 80 km de la Arpechim. De ce Dan Ioan Popescu și Adrian Năstase au decis să le separe? Nu știu, întreabă la Moscova.

        12
      • @Crisbear

        Vai de capul tău… Știi economie și energie cât știu eu să cânt popește (nu știu).
        Tocmai din cauza că Arpechim a fost pus la pământ de OMV (culmea, au refuzat să-l dea statului) a ucis și Oltchim.
        Oltchim și Arpechim funcționau integrat.
        Din ce țin minte, statul ar fi vrut să-l ia și să-l dea la Oltchim dar austriecii l-au demolat.
        Asta a pus la pământ dintr-o lovitură toată industria petrochimica din Romania.
        De ce? Pentru că piața internă ar fi avut nevoie de mult petrol pentru produse cu valoare ridicată. OMV s-a mulțumit să rafineaze și să vândă intern și extern după bunul plac.

        6
    • ce de ineptii citesc p-aici….lipseste Soros pus la stalpul infamiei! Un domn „mihai” chiar e suparat pe fratii Dedeman ca nu cumpara o rafinarie … ha-ha…de ce nu pe Tiriac? Numai conspiratii si oculte zboara p-aici …. mi se apleaca de atata delir. Probabil ca multi de aici erau incantati de excrocul Patriciu cand latra despre patriotism

      3
  12. ….prelungirea cu două luni a Acordul privind exporturile de cereale pe Marea Neagră….
    nu cred ca turcu voteaza in functie de exporturile de cereale….mi se pare o exagerare…votul e pur politic pe motivatie interna….
    asa cum votul nostru nu va fi legat de exporturi ingreunate pentru ca nu am fost admisi in Schengen in timpul pnl+psd deci lumea va vota cu altii…

    5
  13. Última declaratie a Kremlinului: „Nu vom oprii agresiunea impotriva Europei ,pana cand nu ne vom atinge obiectivele anuntate : re
    facera urss ului(wc) si redobandirea controlului absolut ,dpdv economic politic si militar, asuma tarilor din est, pe scurt :
    ” operatiunea speciala”.

    Orí ce dicutie in cadrul NATO /UE/USA de aici se incepe!

    „SA NU ESCALADAM ” ESTE OBSOLET, cine mai sustine asa ceva …..

    De salutat comportamentul / sprijinul si mobilizarea , angajamentul USA fata de ??,de?? ,??, ??, ?? si bineinteles fata de Ukraina…Puteau foarte bine sa priveasca in alta directie…
    Ambasadorul isteric ,al invadatorului istoric ,i s-a raspuns pe masura la W.DC,cand acesta s- a plans ca :livrarea de F16 produce amenintari de securitate: Da, a spus domnul Biden,pt Rusia?……si le-a mai dat si- un cap in gura:F22 este prezent in zona,F35…B2 Spirit la nevoie , Raider….?

    Asa constientizeaza si narcisistul kremlinului ,cum sta treaba si lasa amenintarile cu Nuke… Claro ,te bucuri cand vezi ca USA te sprijina…

    Azi, ne bucuram si de vizita presedintelui german,este bine venit, sa-i aratam obiectivul : Austria , calul Troian al Moscovei ….Sa actioneze nemteste :rapid tactic si eficient ,un blitzkliger

    Acum sa ne facem si noi treaba acasa ,EFICIENT, avem si finantare pt mini reactoare….?? ne ajuta , este aici ,ne intinde mana .

    50 de ani am fost terfeliti , scuipati , tarati de sovietici…
    Ne- am plans ca am fost vanduti….s- a terminat, nimeni nu ne mai decide soarta!
    Dupa 90 ,?? a refuzat toate ofertele din spatele usilor inchise , venite de la agresorul istoric….a spus nu ,nu .

    Noi , sper ca stim ce vrem…..

    5
  14. Am citit articolul de mai multe ori dar cred ca este prea subtil pentru capacitatile mele intelectuale (fara ironii aci’). Nu reusesc sa vad legaturile dintre premise si concluzii dar m-as bucura de niste lamuriri suplimentare.

    Inteleg ca avem alegeri foarte importante in Turcia si inteleg care ar fi corelatia dintre Acordul pentru cerealele ucrainene si Erdogan. Bun, Fed. Rusa ramane in Acord, Erdogan e ales, dupa care Fed. Rusa poate oricand refuza prelungirea Acordului, cand expira iar => turcii mor de foame cu Erdogan la carma. Refuz sa cred ca Erdogan este atat de prost incat sa nu realizeze acest lucru.

    Apoi ajungem la Schengen (marea noastra durere) pentru ca, spune autorul, citez:

    „Fiindcă portul românesc Constanța, în care nu s-a mai investit serios de zeci de ani, dar în primul trimestru al acestui an a fost tranzitat de 3.3 milioane de tone de cereale ucrainene, nu poate prelua o asemenea cantitate suplimentară. Ca urmare, o bună parte din cereale vor fi dirijate către porturile bulgare din Sud: Varna și Burgas. Și din nou, ca și vara trecută, camioanele venite din Ucraina se vor înșira pe mulți kilometri, așteptând cu zilele la o vamă internă româno-bulgară care demult ar fi trebuit desființată. Dar nu este desființată, fiindcă Austria s-a opus prin veto consensului european, obstrucționând astfel circa 40% din capacitatea de transport pe cale terestră a cerealelor ucrainene, spre marea satisfacție a Kremlinului.”

    Cateva chestiuni:
    1. Productia de cereale a Ucrainei in 2021 a fost de 86 de milioane de tone de cereale. In 2022 a fost de 53,1 milioane de tone în 2022. Iar in 2023 se asteapta la 44,3 milioane de tone.
    Sursa: https://economedia.ro/ministerul-ucrainean-al-agriculturii-recolta-de-cereale-a-ucrainei-ar-putea-scadea-cu-pana-la-443-milioane-de-tone-in-2023.html
    2. Nu poti exporta eficient pe distante lungi cantitatile de cereale pe care le exporta Ucraina altfel decat NAVAL. Un camion duce 20 – 22 tone, un tren cam 1500 tone de cereale. O barja, functie de nivelul apei, cateva mii de tone. In conditii ideale, terestru am putea transporta „maximum 360.000 tone / lună sau 4,3 milioane de tone de cereale / an”, ne spune Gruia Stoica, răspunzând la întrebările CursDeGuvernare privind capacitatea feroviară a României de-a asigura transportul cerealelor românești și ucrainiene. Nu degeaba, grosul livrarilor de cereale ucrainene s-a facut pe la noi cand nu era Acordul mediat de turci desi erau deschise coridoare pe la polonezi.
    Sursa aici: https://cursdeguvernare.ro/gruia-stoica-grampet-romania-ar-putea-prelua-de-8-ori-mai-multe-exporturi-de-cereale-din-ucraina-ce-lipseste-retelei-feroviare.html
    3. Bulgaria joaca la pitici la capitolul porturi prin comparatie cu Constanta. Sa aduci terestru prin Romania si Bulgaria ca sa incarci pe vapor la Varna sau la Burgas nu are sens din niciun punct de vedere, logistic, economic etc samd.

    Prin urmare, avand in vedere cele de mai sus, nu cred ca va fi cazul de cozi interminabile de tiruri ucrainene la Ruse. Daca Rusia se retrage din acord, cerealele ucrainene vor avea cam acelasi traseu ca si pana acum. Reni/Izmail – Sulina + Bastroe (e mai usor sa maresti numarul de piloti romani pentru navigatia pe Sulina decat sa trimiti trenuri in Bulgaria); Reni/Ismail – Can. Dunare – Marea Neagra – Constanta. Sunt cele mai eficiente rute posibile. Nu vad o ruta feroviara sau rutiera viabila care sa duca grau din Ucraina in Bulgaria prin Romania ca sa fie incarcat la Varna sau la Burgas. Ucraina investeste masiv in porturile de la Dunare (Reni & Ismail).

    Cat despre portul Constanta: 8,6 milioane de tone de cereale ucrainene au fost livrate în 2022 și 3,3 milioane de tone au fost livrate în primul semestru al acestui an. Anul trecut, prin portul Constanța au trecut peste 24 milioane de tone de cereale (de toate nationalitatile). Conform unui operator portuar din Constanta, „lipsa de noi capacități portuare ar putea fi compensată prin coordonarea mai bună congestiilor a traficului de tiruri și a blocajelor de mărfuri.”
    Sursa: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/reuters-cereale-romanesti-cereale-ucrainene-si-un-singur-port-constanta-nu-poti-trece-un-elefant-prin-gaura-cheii-2336119

    Prin comparatie, in baza Acordului (22.07.2022 – mai 2023) s-au transportat prin Odessa (port principal), Chornomorsk, si Yuzhny/Pivdennyi aprox. 33 milioane tone cereale fata de aproape 12 milioane de tone scoase prin Romania in aproape aceeasi perioada.

    Trecand la energie, in principiu Turcia poate fi evitata, chiar daca are o influenta majora in Azerbaidjan.

    Deci, nu inteleg ce treaba are Schengen-ul aci’. Turcia poate importa linistita si daca se reziliaza Acordul, asa cum a facut-o si inainte de acord. In realitate, in umila mea opinie, Turcia a vrut sa „controleze” exporturile de cereale ucrainene dupa bunul ei plac. Pentru ca „Nearly 70 percent of the wheat Turkey imports is processed and re-exported as flour and pasta.” Adica nu ca sa dea de mancare la populatie.
    Sursa: https://www.fas.usda.gov/data/turkey-grain-and-feed-annual-7

    Productia de grau a Turciei: https://ipad.fas.usda.gov/countrysummary/Default.aspx?id=TU&crop=Wheat

    23
  15. „lipsa investițiilor europene în șoselele și porturile la Dunăre și Marea Neagră” – ciudată afirmație… Podul de la Brăila (peste Dunăre) a primit finanțare Europeană.

    Mai mult, o bună parte din finanțările europene vin cu condiția ca autoritățile locale și cele județene să propună la finanțare programe viabile, ori… să avem pardon! Cică europenii sunt de vină că funcționarii români au dormit în front, sau că și-au tras reciproc la gioale cale de aproape 2 decenii, pe principiul „să nu-l lăsăm pe X să câștige contractu’, ca să-l câștigăm noi…., că nu contește că banii se perde în cea mai mare parte, din moment ce noi câștigăm ceva”…. Haideți să aruncăm un oki pe rata de absorbție a fondurilor defalcată pe căprării, mai înainte de a învinui europenii pentru propria noastră incapacitate. Dar… meeeerge! Că e natzionaliszmus!

    10
  16. Baerbock se injura cu Szijjarto
    Zaharova cu gurista ministrului austriac de externe… incurca-i drace!

    https://www.euractiv.ro/extern/schimb-dur-de-replici-intre-purtatoarele-de-cuvant-ale-lui-lavrov-si-schallenberg-61973

    2
  17. https://www.defenseromania.ro/ministerul-rus-al-apararii-a-confirmat-atacul-asupra-navei-ivan-khurs-si-a-prezentat-imagini-cu-distrugerea-unei-drone-maritime-ucrainene_622823.html

    Adaug aici inscenarea asta legata de alegerile din Turcia.

    „Sursele locale turcești, care monitorizează trecerea navelor prin Strâmtoarea Bosfor nu au confirmat faptul că nava rusească ar fi trecut prin strâmtoare. De fapt, acest lucru nici măcar nu era posibil, având în vedere că Turcia a închis strâmtorile de la Marea Neagră pentru navele militare, din cauza conflictului din Ucraina.”

    1
  18. „fluxuri migratorii inexistente pe la frontiera româno-bulgară”

    Asta este o afirmație falsă.

  19. La incercarea de accesare a PSR imi apare:

    „Secure Connection Failed

    An error occurred during a connection to http://www.rumaniamilitary.ro.

    The page you are trying to view cannot be shown because the authenticity of the received data could not be verified.
    Please contact the website owners to inform them of this problem.”

    Actualizati versiunea de TSL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *