Autovehiculul autonom capabil să ne ducă de unul singur din punctul A în punctul B sau autovehiculul zburător sunt idei despre care citeam în Almanahul copiilor prin anii ‘80. Conform celor citite acolo, anii 2000 aveau să ne aducă mașini zburătoare, turism interplanetar și câte și mai câte… Ironic, treaba asta o făceam la lumina lumânării, ceva de neimaginat astăzi, 40 de ani mai târziu.
Dar visul autovehiculului autonom nu a dispărut, din contră, evoluția tehnologiei l-a adus din ce în ce mai aproape! Să nu uităm, acesta este visul pe care Uber și Tesla l-au vândut atât acționarilor cât și marelui public. Internetul de mare viteză, GPS-ul și hărțile digitale, camerele ultraperfromante sau sistemele LIDAR sau radar au produs sisteme de tip pilot automat din ce în ce mai performante. Pilot automat care, odată activat, preia sarcinile șoferului. Zorii mașinilor autonome tocmai au răsărit, dar mai e mult până departe! Lipsa de fiabilitate a sistemelor de conducere automată se adaugă provocărilor legate de adaptarea legislației rutiere, a celei privind răspunderea civilă în caz de accident sau a celei de asigurări. Îmi amintesc și acum un moment din serialul Rookie când polițistul oprește o Tesla pentru că nu oprise la semnalul rutier “Stop” și nu are pe cine să amendeze pentru că șoferul era lipsă la apel. Pasagerul, o fetiță. În egală măsură, autovehiculele zburătoare ridică numeroase alte probleme. În timp de război însă, aceste probleme devin secundare.
O scurtă introducere
Geografia și tehnologia au definit posibilul și imposibilul din cele mai vechi timpuri, cunoscut fiind apetitul umanității pentru conflicte și războaie. Iar războaiele moderne sunt tot mai mult definite de competiția dintre tehnologie și geografie.
În fiecare epocă, inovațiile tehnologice au încercat să depășească limitările impuse de teren, climă sau distanță. Logistica – știința și arta de a asigura resursele materiale și umane pentru susținerea efortului militar – a fost mereu elementul decisiv care a făcut diferența între victorie și înfrângere. Iar apariția dronelor autonome are potențialul de a schimba semnificativ logistica militară, lucru pe care-l vedem deja în războiul din Ucraina.
Evoluția logisticii militare reflectă în mod fidel transformările tehnologice ale civilizației. De la antichitate până la epoca industrială, transportul resurselor era limitat de geografie și de mijloacele de tracțiune disponibile. Odată cu apariția căilor ferate, statele au dobândit capacitatea de a mobiliza rapid forțe și echipamente pe distanțe mari. Primul Război Mondial a testat la maximum acest sistem, în timp ce Al Doilea Război Mondial a introdus o logistică motorizată, susținută de rețele de drumuri, benzinării și convoaie mecanizate. Epoca Războiului Rece a adus o nouă dimensiune: logistica globală. Prepoziționarea stocurilor, transportul aerian strategic și lanțurile transoceanice au devenit parte integrantă a planificării operaționale. Totuși, vulnerabilitatea depozitelor și a rutelor fixe a rămas o constantă, lucru pe care, din nou, l-am văzut și în Ucraina. Poate cel mai elocvent este exemplul coloanei rusești, lungă de câțiva kilometri, rămasă blocată pe drumurile ucrainene din lipsă de combustibil.
Logistica în războiul din Ucraina
Războiul din Ucraina a demonstrat că logistica este nu doar o funcțiune de sprijin a forțelor angajate în luptă, ci și o țintă prioritară. Loviturile cu rachete asupra depozitelor aflate în adâncimea teritoriului inamic și atacurile cu drone asupra convoaielor au transformat întregul teatru de operații într‑un spațiu contestat. Forțele ucrainene și ruse au fost nevoite să-și adapteze rețelele de aprovizionare prin dispersie, folosind vehicule mici, rute alternative și chiar drone pentru transportul de urgență al materialelor.
Potrivit uneia din sursele citate mai jos, „convoaiele sunt urmărite în timp real, iar depozitele din spatele frontului nu mai oferă siguranță; doar fragmentarea și livrările continue pot asigura supraviețuirea logisticii”¹. Dronele de mici dimensiuni, folosite pentru a livra sânge, medicamente, apă sau baterii direct în tranșee, ilustrează o schimbare profundă a modului în care aprovizionarea se realizează în condiții de război intens.
Potențialul dronelor pentru asigurarea logisticii unităților combatante
Poate cel mai important, dronele oferă avantajul de a elimina riscul pentru personal și de a asigura o mobilitate superioară în spații contestate. Sistemele aeriene fără pilot (UAV), vehiculele terestre autonome (UGV) și platformele maritime (USV) pot fi integrate într-o rețea logistică multi‑domeniu, care să furnizeze resurse pe bază de cerere, evitând rutele predictibile. Autonomia ridicată și inteligența artificială fac posibilă planificarea adaptivă a rutelor, evitarea obstacolelor și reacția în timp real. Dronele sunt din ce în ce mai bune și promit o serie de avantaje printre care putem menționa menținerea unui flux de aprovizionare continuu, descentralizarea depozitelor și, după cum spuneam mai sus, reducerea riscului pentru oameni.
Exemple de platforme autonome pentru logistică militară
Un exemplu relevant recent este programul Sikorsky–DARPA MATRIX, care a permis transformarea elicopterului UH‑60 Black Hawk într‑un aparat complet autonom. În testele din 2022–2025, drona a executat misiuni logistice fără pilot, livrând materiale medicale și evacuând răniți. Sistemul MATRIX folosește senzori LIDAR, camere și inteligență artificială pentru navigație autonomă, evitarea obstacolelor și aterizare precisă. Conform Lockheed Martin², un operator poate controla elicopterul de la peste 300 de mile distanță, iar încărcătura utilă este comparabilă cu cea a unui Black Hawk clasic.
Pe mare, Royal Navy a testat drone logistice Malloy T‑150 și T‑650 pentru transportul rapid de piese între nave. Rezultatele au arătat o reducere semnificativă a costurilor și a consumului de combustibil, înlocuind elicopterele folosite în acest tip de misiune.
În mediul terestru, vehiculele autonome de tip Mission Master (Rheinmetall) sau Milrem THeMIS demonstrează capacitatea de transport autonom a munițiilor și alimentelor.
Scurte concluzii
Introducerea dronelor autonome în lanțul logistic necesită o reconfigurare doctrinară: micro‑depozite avansate, fluxuri de aprovizionare distribuite și infrastructuri energetice protejate. Conceptele de tip „micro‑hub logistic” și „organic lift” la nivel de batalion pot deveni elemente centrale în structura armatelor moderne. Totodată, protejarea comunicațiilor, a spectrului electromagnetic și a liniilor de energie devine crucială, deoarece vulnerabilizarea acestor domenii poate paraliza fluxurile logistice. Ca orice în viață, orice soluție nouă crează și probleme noi…
Din ce în ce mai multe teste experimentează introducerea dronelor în lanțul logistic militar. Revoluție sau evoluție? Habar n-am! Pe vremuri geografia impunea limite: distanța, relieful. Sateliții, dronele de recunoaștere și munițiile ghidate cu rază de acțiune din ce în ce mai mare au redus aceste limite. Dar tot tehnologia ne oferă soluții: transport autonom, rețele descentralizate și fluxuri adaptabile. După cum îmi place mie să spun, eternul război dintre scut și spadă continuă în forme din ce în ce mai sofisticate.
Bibliografie
- Davidson, A. (2025). How Drone Logistics Are Changing Warfare. Geopolitical Futures.
- Lockheed Martin (2022–2025). Sikorsky and DARPA MATRIX Autonomous Black Hawk Program. https://news.lockheedmartin.com
- Revista Universității Naționale de Apărare „Carol I” (2023). Integrarea sistemelor UAV în operații logistice moderne.
- Royal Navy (2025). Carrier Drone Operations. https://www.royalnavy.mod.uk/news/2025/september/01/20250901-carrier-drone-operations
- Defense News (2025). Guardsman learns to fly autonomous Black Hawk in less than an hour. https://www.defensenews.com
Ei da, in curand dronele vor inlocui omul atat in domeniul militar dar si in cel civil….ceea ce recunosc ca ma cam sperie!
Vara asta am luat in LA un Waymo. Nu mi-a placut. Asa ca dupa aceea am apelat la Lyft, macar ai cu cine schimba o vorba si daca te grabesti o calca😊
cum a fost experienta cu Lyft comparativ cu Uber? 🙂 o am de ceva vreme pe radar
Majoritatea celor care fac taxi au ambele aplicații, deci aceleași mașini și șoferi. Prețurile diferă în diverse momente ale zilei, deci merită se verifici pe ambele applicații când vrei să ceri o mașină.
Salut! In metropole mari precum LA nu cred ca astepti mai mult la Lyft. Dar nici nu este mai ieftin precum se spune. Interfata cu clientii mi se pare mai ofertanta si prietenoasa.
Cam ăsta e viitorul. Și vine în viteză, nu stă după noi, să ne trezim. Pe domeniul civil, ar conta mai puține criterii/cerințe : Autonomia, capacitatea de transport ( tonaj, gabarit), capacitatea de a detecta și evita obstacolele, fiabilitatea. Pt armată, mai exact pt război, se mai adaugă și alte cerințe. Nu mai spun, pentru FOS. Pentru zonele interioare, merg drone logistce asemănătoare cu cele civile, dar pentru zonele de front sau chiar pt cele din adâncimea tertoriului inamic ( domeniul FOS), poate mai trebuie niște caracteristici STEALTH, senzori foarte buni, mai ale pasivi, dar și programe de Inteligență artificială, foarte performante. Deci, cred că ar cam trebui luat în vedere, crearea unui comandament nou, complementar, ceva de genul Comandament al trupelor de drone.
E diferenta ca de la cer la pamant intre logistica militara si cea civila.
Logistica militara nu e numai transport/aprovizionare aka posta.
Dronele abia de transporta mici pachete, o mare unitate are nevoie zilnic de vagoane cu munitie, combustibil, mancare etc.
Cu tehnologia actuala (incluzand catarul ala, deci nu o drona amarata care transporta senvisuri si medicamente unei subunitati izolate) nu se poate aproviziona o subunitate nivel pluton, in mod constant.
In experimente totul e frumos, ca tre sa-si vanda si companiile marfa si mai au si obiceiul sa fie selectionate pt analiza intervalele de timp favorabile.
Asta vroiam si eu sa spun, ca este o mare diferenta intre o dorna Amazon si un convoi feroviar de mii de tone care sa sustina doar o divizie.
In privinta automobilului autonom, aici eu vad o mare problema si nu cred sa se bucure de vreun mare succes: marea majoritate a soferilor conduc din placere si n-ar cumpara o masina care se conduce singura.
stiu o gramada de doamne care dimineata ar face orice altceva in masina in drum spre birou, de pilda sa se machieze, sa mai atipeasca, sa-si faca unghiile 🙂
apoi strazile sunt pline de masini cu oameni de nevoie, nu de placere, apoi se scad costurile cu soferul la ride sharing s.a.m.d. si pe aia nu-i intereseaza ca arata ca dracu tot harnasamentul ala de pe masina: https://waymo.com/
ar fi piata, fara indoiala
Problema e ca in ziua de azi nu-ti mai permiti sa stai prea mult cu trenurile prin triaje pentru ca inamicul o sa-l vada si o sa-ti dea cu ceva in cap de la 2000 km. Ceea ce candva era sigur, astazi nu prea mai este.
Eu nu spun ca o drona luata de pe Temu va inlocui trenul. Eu spun doar ca dronele au inceput sa fie folosite in operatiuni logistice si ca, probabil, utilizarea lor se va extinde. Ca nu degeaba se experimenteaza cu ele.
Ucrainenii spun ca a te apropia de linia frontului la mai putin de 25 km a devenit sinucidere curata. In conditiile din Ucraina cel putin, nu mai merge sa vii cu convoaie de camioane ca sunt vazute si distruse rapid.
Si mai e ceva – observ ca mai nou, armata se indreapta catre industria civila pentru solutii. Pe vremuri, inovatia trecea din militar in civil, acum sunt domenii unde incepe sa fie invers.
https://breakingdefense.com/2023/06/army-closing-down-leader-follower-robotic-truck-development-eyeing-commercial-solutions/
GMT- explica-le fanboyzilor tiktok drone aparuti in ultimii ani. Nu vor intelege.
E clar ca asta e viitorul si progresele sunt importante, dar despre ce discutam, aprovizionarea zilnica, cu camioane fara sofer a unor unitati minim nivel batalion, descarcarea, sortarea, depozitarea etc.
In toata Romania si nu doar in Bucuresti, inclusiv iarna, nu doar de la Otopeni in capitala, cum fac TNTul sau DHL, ca sa invete AI-ul drumul cu senzorii si softul, deci fara astfel de conditii ideale, drum impecabil construit si semnalizat, cu repere stabile, fixe, la 3 dimineata, fara aglomeratie.
1977: a vehicle of Japan’s Mechanical Engineering Lab follows roads for up to 50 m at up to 30 km/h
1980s: the legendary Ernst Dickmanns (right) and his group at Univ. Bundeswehr Munich (UniBW) build the world’s first real robot cars, using saccadic vision, probabilistic approaches such as Kalman filters, and parallel computers UniBW cars (up to 96 km/h on empty streets)
1987-1995: almost $1 billion for the pan-European Prometheus project, the largest robot car project ever (with UniBW and many others).
Fac pariu că nici nu ai auzit de FOB Mizan (US),
Acest FOB era izolat în munți, cu acces pe șosea din FOB Lagman (ROU).
Ca distanță de zbor, e de vis, 30 de minute.
De parcurs pe șosea, un coșmar, orice convoi încercând să ajungă acolo avea 25% șanse de reușită, în condițiile în care nici la FOB Massoud (ROU), aflat la jumătatea distanței lucrurile nu erau pe roze, dar se mai făcea ceva aprovizionare.
Acum să-ți povestesc, ce înseamnă lipsa logisticii într-o unitate izolată în munți.
În primul rând, hrana este strict MRE (Meal Reade to Eat) și bineînțeles apă înbuteliată (logistică de coșmar ca masă și volum).
Prioritatea a două este muniția, elicopterele aducând preponderent muniții, de la 5,56mm, până la 120mm (explozive și iluminare). În fiecare seară se trageau aproximativ 10 lovituri de iluminare și foc supresiv de 7,62 și 5,56 pentru a descuraja manevrele de infiltrare ale insurgenților.
Rezultatul acestei logistici care depindea de piloți extenuați este că răcanii de pe munte trăiau în zdrențe, cei care erau de gardă noaptea împrumutau bocancii colegilor care erau la somn și care la cel mai mic semn de atac, ieșeau în picioarele goale, în chiloți, cu veste și căști ca să acopere perimetrul. N-o să vezi în filme așa ceva, asta nu înseamnă că nu a existat.
Așa că dacă exsistă o dronă BH care face toată treaba fără echipaj și doar cu pauze de realimentare și re-încărcare, să fie primită!
Vreau și eu două!
Nu terbuie,sa fie diar fara om la bord. Trebuue sa fie si ieftina (a). Pierderea ei sa faca parte din costurile operatiinii logistice sustenabile.
Viitorul imediat se arata a fi al unor vehicule pe roti sau senile, nu chestii exotice, gen patrupede sau zburatoare.
proaspata:
https://www.g4media.ro/sicriul-pe-roti-o-drona-terestra-a-salvat-un-soldat-ucrainean-ranit-care-a-ramas-blocat-33-de-zile-in-spatele-liniilor-rusesti.html
normal ca nu vor inlocui toata logistica dar pe ici pe colo prin parti esentiale ar putea fi de ajutor.
Se poate face un film despre misiunea de salvare a soldatului ! Foarte tare !
Viitorul e deja aici și se mișcă repede. Exemplele sunt multe și vin din Ucraina.
Soldat evacuat de drona terestră.
https://www.digi24.ro/amphtml/stiri/externe/o-drona-terestra-ucraineana-a-supravietuit-exploziei-unei-mine-si-atacurilor-unui-uav-pentru-a-salva-viata-unui-soldat-ranit-3488609
Muniție, apa, radio, instrucțiuni, etc livrate de drone de diferite dimensiuni.
Am văzut recent o variantă chinezească de mini chinook.
https://amp.scmp.com/news/china/military/article/3331501/chinas-chinook-style-heavy-duty-helicopter-drone-makes-debut-successful-test-flight
Deocamdată, toate sunt controlate/comandate de oameni însă nu o să treacă mult până ca-n o să vedem AI-ul “la butoane” end to end…
Întrebarea este ce facem noi ca și națiune/armata în această direcție ca am văzut niște variante locale făcute de cei de la Carfil de te ia plânsul. Chiar e așa de greu să replicam ce fac cei din Ucraina/Rusia. Pentru FPV-uri e plin internetul de soluții gata de implementat. Problema cea mai mare este ca noi ne chinuim cu cei de la Periscope de un an de zile (apropo – cvasinecunoscuti) cand cu un pic de efor am putea sa avem acces la modele mult mai recente din Ukraina. Cei de la Getica începuseră un blog pe asta… poate vorbesc cei de la MAPN cu ei?
E un domeniu care e în continuă mișcare și dacă nu ne deșteptăm sa-l prindem fi mers o sa ne uitam ca prostii cum trece pe lângă noi .
https://xpert.digital/en/ukrainian-500-dollar-drones/?amp=1
Nu am văzut programe pentru liceele sau universitățile de profil.
Costul e infim, câteva imprimante 3d, mașini de sortat/plasat componente pe o placă, motoare, baterii, etc și multă practică la studenți cu ledconul si pe partea de operare (configurare, testare, zbor)
Tavita, tata, vezi ca inainte sa descoperi mataluta apa calda cu americanii si elicopterele in Afghanistan, au mai facut si sovieticii aprovizionare (cauta diferenta cu ceva soft AI sa-ti explice logistica vs aprovizionare) tot pe-acolo, inclusiv in „vf dealului, adica izolat, si, ce sa vezi, faceau si francezii transport munitie/mancare/piese schimb etc tot cu elicopterul, dar mai inainte, prin Algeria si Indochina, ca sa nu duc livrarea catorva „suruburi” cu elicopteru, prin zone izolate sau pe nave tot la logistica, ca ajungem in ww2 sau imediat dupa.
Sau medevacurile, presupun ca ai o minima cultura/gusturi si ai vazut Mash. Tot la logistica intra, dar asta nu pari sa stii.