HIMARS 4

Continuam cu vehiculele de sustinere a M-270 MLRS si bineainteles, HIMARS (US Army le spune „elemente de sprijin”). Despre ETAS am vorbit in capitolul anterior drept urmare continuam cu HEMTT.  

OSHKOSH HEMTT

 

Heavy Expanded Mobility Tactical Truck/HEMTT/Camion Tactic cu Mobilitate Extinsa denumeste o intreaga familie de camioane grele, de mare putere, 8×8, produse de catre Oshkosh Truck Company din Wisconsin/SUA, companie intemeiata in 1917 de catre William Besserdich si Bernhard Andreas Mosling. In 1914 si 1915 cei doi brevetasera sisteme de imbunatatire a tractiunii pe patru roti propunandu-le producatorilor consacrati de automobile Ford, Packard si Studebaker, propuneri vizand realizarea unui vehicul cu tractiune 4×4. Dupa mai multe esecuri, Mosling si Besserdich decid infiintarea propriei companii in mai 1917, Wisconsin Duplex Auto Company in Clintonville/Wisconsin. Pentru a face rost de bani, Mosling care era manager si secretar, a vandut actiuni la propria companie catre investitori, obtinand capital 250.000$.

 

Intre timp, Besserdich care era inginer de profesie si presedintele companiei lucra la un vehicul prototip, un camion cu motor in 4 cilindri si 3 viteze numit Old Betsy. Deoarece multi investitori ai Wisconsin Duplex Auto Company erau din Oshkosh, oras situat la aproximativ 76 km sud de Clintonville, compania si-a mutat sediul acolo la sfarsitul lui 1917, deschizand o noua fabrica pe un teren obtinut la pret extrem de avantajos (hmmm, ce bine ca autoritatile noastre locale stiu bine cum sa alunge investitorii pe motiv de teren, facilitati, pret si alte rahaturi birocratice tipic comuniste!). Din 28 august 1918 devine Oshkosh Truck Company si asa a ramane pana in ziua de astazi. In sfarsit, primul camion Oshkosh iese pe piata la pretul de 3500$, numit Model A, avand capacitate de transport 2 tone.

PRIMUL OSHKOSH

WILLIAM BESSERDICH

Rapid a aparut Model B/3,50 tone si Model F/5 tone, insa succesul a fost asigurat de tractiunea 4×4, asta diferentiandu-le de alte marci aflate pe piata. Tractiunea 4×4 a dus la cresterea progresiva, constanta, a vanzarilor, 7 camioane in 1918, 54 in 1919, 142 in 1920. Insa programul guvernamental de donare a camioanelor excedentare catre autoritati publice locale si anularea comenzilor US Army datorita sfarsitului WW I au dus la scaderea vanzarilor, de la 62 de camioane vandute in 1921 la doar 16 vandute in 1923.

OSHKOSH MODEL H -1925

Pe fondul crizei economice care se prefigura, Mosling il inlocuieste pe Besserdich din functia de presedinte al companiei. Compania s-a luptat sa supravietuiasca, in 1925 scoate Model H/4×4, acesta devenind legendar datorita reductiei duble, un camion ce se simtea bine in teren accidentat sau pe zapada. De aici dezvoltarea a fost impetuoasa, Oshkosh jucand un rol important pe piata camioanelor cu tractiune integrala, aceasta explodand in timpul WW II odata cu contractele pentru US Army. Interesant e faptul ca Oshkosh a reluat afacerile cu Armata abia in 1939 cand a vandut camioane Model W-700 plug de zapada USAAF. Pe parcursul razboiului a livrat US Army vehicule specializate –pluguri de zapada, autospeciale de stingere a focului, vehicule destinate constructiilor genistice si de transport precum Model W-1600/3 axe/off-road, Model W-709 CT-5/4×4 (43 de exemplare destinate Marinei).

Drept urmare, Oshkosh Truck Company primeste in 1945 din partea US Army si US Navy premiul E/Excelenta in Razboi pentru „echipamente care au obtinut performante deosebite in razboi” (doar 5% dintre companiile americane care au contribuit la efortul de razboi au primit acest premiu, aceasta recunoastere). De atunci si pana in prezent, Oshkosh Company este si ramane un mare producator de echipamente specializate si platforme de transport destinate sectorului militar si civil, cu o larga raspandire in lume (da, ne vom bucura si noi in curand!Nu vom avea HEMTT si n-avem de ce regreta, fiindca Conform Defense Security Cooperation Agency/DSCA/Agentia pentru Cooperare in domeniul Apararii si Securitatii, Armata Romana urmeaza sa primeasca in urmatorii ani: 54 lansatoare HIMARS/High Mobility Artillery Rocket Systems; 81 rachete GMLRS/Guided Multiple Launch Rocket Systems M31A1; 81 rachete cu focos alternativ Guided Multiple Launch Rocket Systems/GMLRS M30A1; 54 rachete Army Tactical Missile Systems/AtacMS M57; 24 Advanced Field Artillery Tactical Data Systems/AFATDS –terminale avansate de date pentru artileria de camp; 30 M1151A1 HMMWV; 54 M-1084A1P2 HIMARS Resupply Vehicles/RSV -5 tone/6×6, vehicule de sprijin/reaprovizionare-reincarcare fabricate de catre Oshkosh Truck Company. Astea fac parte din familia Medium Tactical Vehicles/MTV/Vehicule Tactice Medii, unele, precum cele destinate Romaniei, sunt prevazute cu echipament de ridicare-manipulare a incarcaturii, adica sunt dotate cu o macara hidraulica dispusa in spatele vehiculului, sistem numit generic MHE/Materials Handling Equipment. Astfel de vehicule sunt cunoscute drept M-1084/1084A1 MHE; 54 M-1095 MTV –remorci; 10 M-1089A1P2 FMTV Wrecker, vehicule de evacuare tehnica. FMTV –Family Medium Tactical Vehicles. Wrecker e un vehicul tehnic hibrid fiind echipat cu platforma de transport si macara; 30 Low Cost Reduced Range/LCRR –rachete destinate antrenamentului, inerte. Pentru camioane 4×4, 6×6 si 8×8 cu diverse destinatii sa ne bucuram de ce avem/vom avea. Iveco, bine-ai venit!).

Interesant e faptul ca astazi Oshkosh are una dintre cele mai moderne linii de asamblare a sasiurilor pentru camioane din lume, situata in Gaffney/Carolina de Nord, linia de productie masurand 650 m lungime. In Bradenton/Florida si Mansfield/Texas produc platforme de incarcare, remorci si semi-remorci. Ei bine, in 1981, Oshkosh primeste cel mai mare contract pentru producerea de camioane militare, un contract pe cinci ani in valoare de 242 milioane de dolari -2140 HEMTT. Exista si optiunea pentru inca 5350 HEMTT pentru 600 de milioane de dolari (in US Army li se mai spune astazi si Family Heavy Tactical VehicleFHTV/Familie de Vehicule Tactice Grele).

M-1089A1P2 FMTV WRECKER

Numele generic de Heavy Expanded Mobility Tactical Truck/HEMTT/Camion de Mare Capacitate cu Mobilitate Extinsa reprezinta o intreaga familie de camioane grele 8×8 produse de catre compania Oshkosh. In curand, HEMTT a venit in 5 variante 8×8 -2 transportoare de marfa (M-977/985 Cargo Truck)/paleti+un vehicul de evacuare tehnica (M-984 Wrecker) +un cap tractor (M-983 Tractor)+o cisterna (M-977/978 Tanker. Ca fapt divers, in 1986 i-a lovit din nou norocul, USAF comandand 787 de autocisterne R-11 Refueler pentru 78 milioane de dolari. Si n-aveau sa fie ultimele fiindca in 1994 au luat R-11 NG -23.000 L. Ehhh, asta pompeaza 2300 L pe minut! Cine imi cumpara unul de pe net, surplus USAF? Cu tot cu combustibil…Stati sa calculez cat pot merge cu 23.000 L de benzina. Glumesc, desigur!). Astazi HEMTT are 11 variante si 6 configuratii – 5 transportoare de marfa/pale+2 variante cap tractor+ o varianta wrecker+o varianta vehicul de evacuare tehnica dotat cu macarale si trolii. In sfarsit, US Army a cumparat in total 11.498 HEMTT in diverse configuratii, acestea fiind si astazi calul de bataie al flotei logistice a armatei americane (pana in 2019 s-au produs peste 35.000 de unitati. Variante HEMTT, inclusiv ultimul standard, A4, au fost exportate in Bahrain, Brazilia, Egipt, Grecia, Israel, Iordania, Kuweit, Maroc, Oman, Qatar, Arabia Saudita, Coreea de Sud, Taiwan, Turcia, Emiratele Arabe Unite –Patriot, M-270 MLRS si alte Arme americane).

 

Aceste masini au intrat in dotarea US Army din anul 1982 inlocuind batranele Caterpillar M-520 GOER/Go-ability, Overall Economy, Reliability/Abilitate, Economie Generala/Fiabilitate -4×4, 8 tone, 1300 de exemplare produse intre 1971-1976, un „calut” articulat bun la toate. Corespondentul sovietic pentru HEMTT ar fi ZIL-135 LM. Mai mult decat atat, in septembrie 2009, US Army Tank Automotive&Armaments Command/US TACOM comanda Oshkosh Corporation peste 2450 HEMTT+remorci pentru incarcare in sistem paletizat/palletised load system trailers/PLST in valoare de 801 milioane de dolari. Drept urmare, Oshkosh a produs 1190 HEMTT A4+180 HEMTTA2+80 PLST+alte 1020 HEMTT aflate in uz aduse la standard A4 (surse independente americane sustin ca TACOM a facut comanda in februarie 2009 -750 HEMTT A4 noi+1000 PLST+600 HEMTT aflate in uz aduse la standard A4/cisterne, wrecker, transport marfa, platind pentru ele 477 milioane de dolari. Se pare ca pana la finalul lui 200, US Army a primit 621 HEMTT vechi aduse la standard A4, programul de revitalizare purtand numele R3/Recap, Repair and Return/Recuperare, Reparare si Returnare).

Oshkosh HEMTT M-977, varianta initiala din 1982, are urmatoarele caracteristici: 8×8, 4 axe/punti –primele 2 axe sunt directionale. Poate fi selectata si configuratia 8×4 daca terenul permite reducandu-se astfel consumul de carburant si crescand viteza; echipaj 2 in cabina –sofer+pasager. Cabina poate fi/este echipata cu kit de blindaj, protejeaza echipajul la proiectile de 7,62 mm si schije (panouri podea/frontale/laterale/spate/plafon +trapa blindata plafon+ansamblul usilor+grila radiator+sticla balistica parbriz si geamuri laterale. Exista doua variante de kit de blindaj –varianta A/1,30 tone si varianta B/1,41 tone). Cabina e prevazuta cu un dispozitiv de alarmare NBC si complete chimice pentru echipaj (foarte probabil, varianta A4 are cabina presurizata oferind protectie NBC. Incert totusi!).

Detroit Diesel 8V92TA

 Dispune de trapa in plafon si poate fi echipata cu o mitraliera grea destinata apararii apropiate sau AA, Browning M2/calibrul 12,70 mm; poate fi echipat cu troliu automat, insa acesta nu este in echiparea standard; greutate gol 17,60 tone; greutate la incarcatura maxima 10 tone; lungime 10,20 m; latime 2,60 m; inaltime 2,40 m; sistem electric 24 V; sistem de umflare a rotilor in mers CTIS; motor Detroit Diesel 8V92TA, 450 CP, V8, 12,10 L , 388 CP/289 kW la 2300 rpm, 1,65 m lungime, 1,16 m latime, greutate uscat 1,46 tone situat in spatele cabinei, turbodiesel. Motorul e cuplat cu transmisia automata; viteza maxima pe sosea 91 kmh (viteza maxima difera in functie de varianta de motorizare. Spre exemplu, A2 -100/101 kmh. In functie de motorizare, vehiculul e operational la temperaturi cuprinse intre -32/+50◦C. Exista si un kit arctic, vehiculul ramanand operational pana la -46C –Arctic Engine Heater Kit); viteza maxima in teren accidentat 32 kmh; autonomie pe sosea 640 km; urca pante de maxim 60◦; trece obstacole de maxim 60 cm inaltime; trece santuri de maxim 2 m lungime; trece vaduri adanci de maxim 1,20 m; rezervor de combustibil de 583 L; aerotransportabil Lockheed C-141 Starlifter (pensionata din 2005), Lockheed C-130 Hercules, Boeing C-17 Globemaster III si Lockheed C-5 Galaxy/C-5 M Super Galaxy.

Exista astazi, pe langa variantele mentionate mai sus, si o varianta articulata a M-977 numita Mk.48 LVS/Logistic Vehicle System supranumit „Vagonul Dragonului”, varianta aparuta in 1985 in dotarea USMC, avand urmatoarele caracteristici: articulat, 8×8, 4 axe/punti –primele 2 axe sunt directionale. Poate fi selectata si configuratia 8×4 daca terenul permite reducandu-se astfel consumul de carburant si crescand viteza; echipaj 2 in cabina –sofer+pasager. Cabina poate fi echipata cu kit de blindaj, protejeaza echipajul la proiectile de 7,62 mm si schije. Dispune de trapa in plafon si poate fi echipata cu o mitraliera destinata apararii apropiate sau AA; poate fi echipat cu troliu automat, insa acesta nu este in echiparea standard; 1433 exemplare produse pentru USMC; greutate gol 18,30-22,90 tone; incarcatura maxima acceptata 12,50 tone/teren accidentat sau 22,50 tone pe sosea; lungime 10,10-11,60 m; latime 2,44 m; inaltime 2,59 m; sistem electric 24 V; sistem de umflare a rotilor in mers CTIS; motor Detroit Diesel 8V92TA, 450 CP, situat in spatele cabinei, turbodiesel. Motorul e cuplat cu transmisia automata Allison HT-740D/4 inainte+1 inapoi (exista si variante echipate cu Allison HD-4560 P, automata, 5 inainte+1 inapoi); viteza maxima pe sosea 91 kmh; autonomie pe sosea 480 km; urca pante de maxim 60◦; trece obstacole de maxim 60 cm inaltime; trece santuri de maxim 1,80 m lungime; trece vaduri adanci de maxim 1,50 m; aerotransportabil Lockheed C-141 Starlifter (pensionata din 2005), Lockheed C-130 Hercules, Boeing C-17 Globemaster III si Lockheed C-5 Galaxy/C-5 M Super Galaxy.

Din 2009, USMC si US Army au in dotare ultima gaselnita, Oshkosh Logistic Vehicle System Replacement/LVSR in 3 variante/Cargo+Wrecker+Tractor, 5 axe/10×10, kit de blindaj, motor de 515-600 CP/Caterpillar C15 turbodiesel-15,20 L, echipaj 2, greutate gol 24 tone, incarcatura maxima -12 tone in teren accidentat/20,40 tone pe sosea, lungime 10,83 m, latime 2,49 m, inaltime 2,59 m, viteza maxima pe sosea 105 kmh, autonomie pe sosea 480 km. O minunatieeee de masina, acesta e ultimul standard HEMTT A4! (ca fapt divers, HEMTT A2 e echipat cu motor Detroit Diesel Seria 60 si transmisie imbunatatita. S-a fabricat pana in 2008. HEMTT A3 are motor diesel Cummins/400 CP, mai economic, si cabina integral blindata).

Vehiculele de suport din familia HEMTT ce deservesc astazi M-270 MLRS sunt M-985A2/A4 Self-Propelled Launcher Loaders/SPLL si M-985A2/A4 Ammunition Supply Points/ASP (transporta pe platforma rachete pentru M-270 MLRS, maxim 4 containere, ambele calibre).

 

M-985A2/A4 Ammunition Supply Points/ASP (mai apar in inventar drept A2/A4 Cargo Resupply MLRS) si M-985A2/A4 Guided Missile Transporter/GMT sunt echipate la partea spate cu o macara hidraulica capabila sa ridice maxim 2,30 tone la maxim 6,10 m inaltime/A4, dispun de control al tractiunii, cabina climatizata blindata si troliu automat/9072 kg. Varianta M-985 A2 are macara capabila sa ridice incarcaturi de maxim 2,45 tone la 5 m inaltime. Si la A2 si A4 macaralele sunt mobile 360◦, stanga-dreapta. In 2018 au fost exportate in Kuweit si Qatar. Exista si varianta M-983A4 Patriot Tractor –semiremorca M-860/4 rachete Patriot+cap tractor M-983A4 (ar fi frumos sa le avem in configuratia asta!). Am vazut vehiculele de sprijin, este timpul pentru variantele M-270 MLRS!

Si trecem la variantele M-270 MLRS…

M-270 MLRS -FURTUNA DESERTULUI 1991

M-270 versiunea initiala din 1983, era echipata doar cu rachete M-26 calibrul 227 mm, 2 containere a cate 6 rachete/12 rachete in total, raza maxima initiala a rachetelor fiind de 32 km, neghidata, traiectorie balistica. M-26 contine 644 submunitii M-77 Dual-Purpose Improved Conventional Munitions/DPICM/Munitii Conventionale Imbunatatite cu Utilizare Duala (antipersonal, antimaterial), despre variantele de rachete vom vorbi in detaliu in cursul articolului. Rachete M-26 au fost folosite pentru prima data in Golf/1991 –Ploaia de Otel.

M-270 IPDS, cateva lansatoare M-270 aduse la acest standard pentru a putea trage cu rachete MGM-140 ATACMS Block I si Block IA (initial, M-39 Block IA)/calibrul 610 mm si ATACMS Block II (Block I, initial, s-a numit M-39 Block I, ghidaj inertial, contine 950 submunitii/bombleti M-74 cu efect dual, antipersonal si antimaterial, raza de actiune cuprinsa intre 25-165 km. US Army numeste aceste submunitii si APAM/Anti-Personnel/Anti-Materiel. M-39Block IA are raza de actiune cuprinsa intre 70-300 km, contine 300 de bombleti APAM, ghidaj GPS-INS). Au aparut in 1986 insa, foarte probabil, US Army a sacos progresiv din dotare Block I incepand din 2009 –posibil sa nu se mai afle astazi in uz decat la unii parteneri externi. Aceste rachete sunt clasificate drept Short-range Ballistic Missile/SRBM/Racheta Balistica cu Raza Scurta inlocuind in US Army rachetele MGM-52 Lance. Initial s-a dorit ca racheta sa aiba 5 variante, incluzand ogiva cu submunitii antitanc si ogiva nucleara dar programele de dezvoltare au fost anulate. Lockheed Martin a modernizat ATACMS Block IA la standard Block IA Unitary, raza maxima de actiune 300 km, ogiva unitara de 227 kg, durata de viata 20 de ani, astfel de rachete aflandu-se in dotarea M-270A1/2 containere/2 rachete si M-142 HIMARS/un container/o racheta (din 2003).

MGM-140 ATACMS au fost utilizate in lupta pentru prima data in Golf/1991. Cariera operationala o vom detalia in cursul articolului. M-270 IPDS are un kit modular Line Replaceable Unit/LRU constand in: unitate electronica de 4 megabiti; antena GPS; dispozitiv transfer date securizat; Improved Fire Control System/IFCS/Sistem de Control al Focului Imbunatatit; Improved Launcher Mechanical System/ILMS/Sistem de Lansare Mecanic Imbunatatit (surse independente sustin ca IFCS si ILMS ar fi aparut initial pe M-270A1. Doarte probabil, M-270 IPDS a fost un demonstrator…). Au fost putine exemplare M-270 aduse la standard IPDS, un astfel de kit costand, foarte probabil, 150.000$. M-270 IPDS a fost vehicul/model intermediar, foarte probabil, cert fiind faptul ca IPDS a definit standardul M-270A1, standard aparut in decembrie 2000 odata cu cerinta si contractul emis Lochkeed Martin de catre US Army. M-270 IPDS, foarte probabil, nu se mai afla in uz, insa exista surse independente ca acestea au fost incluse in US Army sub denumirea de M-270 A1.

M-270A1 deriva din M-270 IPDS dar incorporeaza un sistem de ventilatie la suprapresiune care impiedica fumul rezultat in urma tragerii sa patrunda in cabina, unitate de filtrare NBC pentru echipaj in cabina, IFCS imbunatatit (elecronica moderna –sistem digitalizat, computere de mare putere, afisare video, GPS/Satelit, software avansat ce asigura procesare ultrarapida a datelor, sistem de transmitere date in timp real/securizat. Timpul de reactie al sistemului a fost redus cu 70%), ILMS imbunatatit (reduce timpul de incarcare cu aproximativ 50%, durata maxima 60 de secunde. Timpul initial era de 90-93 de secunde), modificari ale cabinei –scaune antisoc, suspensie modificata pentru a putea sustine greutatea marita, echipaj 3 (sofer, tragator si comandant), cabina complet blindata –standard Improved Armor Cab/IAC (protejeaza echipajul impotriva armamentului de infanterie, impotriva minelor si DEI. Conform surselor oficiale US Army, noul kit de blindaj a aparut in decembrie 2008 echipand si  HIMARS, acesta fiind montat pe M-270A1 in cadrul programului M-270A1 IAC LFT&E pana in septembrie 2015. Contractorii majori pentru acest program au fost Lockheed Martin Mission and Fire Control Division Grand –Prairie/Texas, integrator de sistem si BAE Ground Systems Division –Santa Clara/California, structura cabinei, blindajul sasiului. Primele teste/trageri US Army cu M-270A1 IAC LFT&E au fost facute in perioada ianuarie-august 2015 in poligonul WSMR, fiind trase 100/138 de rachete. Suma vehiculata variaza intre 44 milioane de dolari si 970 de milioane de dolari, bani cheltuiti de US Army in vederea cresterii sigurantei echipajului M-270A1 MLRS. Posibil sa aiba doar 19-20 M-270A1 in dotare, insa au 857 de M-270 MLRS, 772 in US Army+185 la Garda Nationala. Concluzia –noua cabina face fata noilor provocari! Ca fapt divers, US Army efectueaza anual intre 3-10 teste/trageri cu M-270 MLRS si M-142 HIMARS la White Sands Missile Range/WSMR, un lucru fiind clar, modernizarea continua!).

M-270A1 -ITALIA

US Army are in dotare astazi cel putin 220 de exemplare M-270A1, acestea putand trage si cu rachete Extended Range-MLRS/ER-MLRS realizate in cadrul programului ACAT II. Racheta mai e cunoscuta in inventarul US Army drept M-26A1 Extended Range Rocket/ERR/Racheta cu Raza Extinsa la 45 km, aceasta continand 518 bombleti M-85 (varianta modernizata a M-77 DPICM), dispunand de motor-racheta mai mare si mai puternic. Dezvoltarea submunitiei XM-85/M-85 a decurs lent, drept urmare primele rachete produse in urma primului contract atribuit de US Army in iulie 1996 aveau bombleti M-77, intrand in inventar sub numele de M-26A2. Primele M-26A1/bombleti M-85 au intrat in dotarea US Army din 1998/1999 (se pare ca au in dotare 1200 de rachete M-26A1. Surse independente sustin ca prima comanda de M-26 a fost de 4300 de rachete, insa 3100 dintre acestea au fost livrate la standard M-26A2. Informatie incerta!). Din cate se cunoaste, M-270A1 a fost testat in perioada 1999-2000 devenind operational in cadrul US Army la jumatatea lui 2002. S-a exportat in Coreea de Sud (primul client extern pentru M-270A1, 10 unitati. Mai au si 48 M-270), Marea Britanie (au avut initial 64 unitati livrate in perioada 2005-2006. Astazi mai au 54/48 operationale in cadrul a 2 regimente de artilerie), Franta (astazi la standard Lance Roquette Unitaire/LRU -13 unitati aduse la acest standard din cele 55 achizitionate.

LRU -FRANTA

Sunt echipate cu sistemul de control al focului de artilerie ATLAS, de conceptie Thales Defence. In dotarea 1er Regiment d’Artillerie din Belfort -2014, 13 exemplare. Regimentul a fost in Mali facand parte din Groupement Tactique Desert Ouest/GTD-O –rachete M-31 GMLRS-U/84 km raza de actiune, HE-FRAG. Posibil sa fie vorba despre M-31 GUMLRS/Guided Unitary MLRS, ogiva de 90 kg HE, ghidaj INS/GPS, aparuta in 2007), Italia (24 unitati achizitionate. Astazi aduse la standard MLRS-Improved  similar MARS II german -22 unitati) si Germania (in serviciu din 1990 sub numele de Mittleres Artillerieraketensystem/MARS. Din 2010 aduse la standard MARS II/GMLRS&F-EFCS. Primul batalion echipat cu MARS II a fost Raketenartilleriebataillon-132/RakArtBtl.132/Batalionul 132 Artilerie si Rachete din Sondershausen/Turingia in 2012). M -270 MLRS au in dotare si urmatoarele tari, nu toate modernizate, nu toate operationale, multe cu statut incert: Danemarca, 12 exemplare vandute ulterior Finlandei. 8 au fost comandate la sfarsitul lui 1995 -662 milioane de coroane incluzand munitia. Alte 4 in 1998 –interesant e faptul ca le doreau la standard A1 insa le-au obtinut la standard initial, si sh din surplus US Army; Olanda, 12 exemplare operationale din 22 achizitionate; Norvegia, 12 exemplare, posibil stocate; Egipt, 48 exemplare; Bahrain, 9 exemplare, 6 aduse la standard M-270C1; Finlanda, 22 exemplare modernizate cunoscute in inventar drept 298 RsRakH 06. 12 au fost achizitionate sh din Danemarca; Grecia, 36 exemplare achizitionate incepand din 1989. Mai sunt operationale 27 de exemplare, posibil modernizate; Israel, 36 exemplare numite Menatetz in IDF/Corpul Artilerie. Recent modernizate local la standard Ronach; Japonia, 99 exemplare, GMLRS+ATACMS; Arabia Saudita, 50 de exemplare; Coreea de Sud, 90 exemplare M-270A1; Turcia, 12 exemplare operationale din 15 achizitionate in 1989-1990.

M-270A1 franceze, italiene si germane au FCS produs de concernul EADS Dornier cunoscut drept European Fire Control Systems/EFCS, britanicii mergand pe IFCS american (primele 15 kit-uri au fost comandate in martie 2005, acestea fiind  livrate pana la sfarsitul lui 2006). Mai mult decat atat, companii din Franta, Germania, Marea Britanie si Italia au colaborat cu SUA, respectiv Lockheed Martin, la programul Guided Multiple Launch Rocket System/GMLRS, program international ce a dus la racheta XM-30/M-30 (despre aceasta, in cursul articolului!). Sa aruncam o privire asupra europenilor cu al lor EFCS…

European Fire Control Systems/EFCS/Sistem European de Control al Focului a fost prezentat oficial la sediul Airbus Defence and Space GmbH din Friedrichshafen/Germania, parte a concernului EADS, in primul trimestru din 2004 (ehhh, ca fapt divers, in 2003, EADS a avut mare succes. A avut profit peste 30 de miliarde de euro, numarul de angajati ridicandu-se la 109.000 de oameni. Astazi insa…). La realizarea lui au colaborat companiile Lockheed Martin/SUA (componente), Thales/Franta, Thales/Italia si Krauss-Maffei Wegmann/Germania. Testele cu M-270&EFCS au fost facute de catre Bundesamt fur Wehrtechnik und Beschaffung/BWB/Biroul Federal de Achizitii Tehnologii pentru Aparare din cadrul Bundesministerium der Verteidigung/BMV/Ministerul Federal al Apararii (ca fapt divers, BWB are sediul central in Koblenz si birouri in SUA, Franta si Suedia. In 1998 au avut buget de 2,80 miliarde de marci in vederea cercetarii-dezvoltarii si procurarii de noi sisteme de arme si noi echipamente, aici fiind vorba si de MLRS. 16.000 de oameni lucreaza in cadrul BWB).

WTD-81 GREDING -GERMANIA

Testele s-au dovedit un succes, EFCS putand gestiona si controla rachete GMLRS fiind integrat pe M-270 MLRS germane, italiene si franceze incepand din 2005, primele vehicule operationale fiind livrate in 2006. Testele s-au efectuat la WTD-81 in Greding/Bavaria-Germania, aici aflandu-se Centrul Tehnic pentru Tehnologia Informatiei si Electronica din Bundeswehr, mai pe scurt si adaptat zilelor noastre, Centrul de Expertiza pentru Tehnologia Informatiei/IT si Electronica din armata germana. EFCS e astazi modernizat la standard Fortune European Fire Control System/F-EFCS/Fortune -EFCS fiind capabil sa gestioneze rachete sol-sol cu raza maxima de actiune de 100 km, harta digitala cu simbologie in limba fiecarei natiuni participante la program, sisteme radio digitale securizate de productie locala –germane, franceze si italiene. Nu se stiu foarte multe despre F-EFCS insa, foarte probabil, are functii apropiate daca nu similare IFCS-ului american. Se stie ca MARS II dispune de echipamente noi precum giroscop laser, un nou GPS rezistent la explozie/ERGR, un nouy mecanism hidraulic de ridicare al containerului cu rachete actionat electric/Electric Launch Drive System/ELDS produs de KMW (viteza crescuta de raspuns/ridicare si timp de incarcare-descarcare redus cu 60% in comparatie cu MARS I), sistem automat de stingere a incendiului in compartimentul motor (ecologic) –toate acestea se regasesc doar pe M-270 modernizate apartinand Germaniei si Italiei. Mars II trage 12 rachete in mai putin de un minut, fiind gata de lupta in maxim 7 minute de la alarmare.

MARS II poate trage mai multe tipuri de rachete precum: M-30; M-31 Unitary, raza maxima de actiune 70 km, in uz US Army din 2009 –se pare ca in 2019 aveau 33.000 de unitati in dotare (ca fapt divers, US Army, conform unor surse independente, a avut/are in inzestrare dea lungul anilor urmatoarele rachete destinate MLRS: M-26 DPICM/Dual Purpose Improved Conventional Munition, raza de actiune 32 km, in 2009 existau 360.192 rachete in inventar, iar in 2019 -0 rachete in inventar; M-26A2 DPICM, raza de actiune 45 km, in 2009 existau 3924 rachete in inventar, iar in 2019 -0 rachete in inventar; M-30 DPICM, raza de actiune 70 km, in 2009 existau 1914 rachete in inventar, iar in 2019 -0 rachete in inventar.44.146 de rachete au fost produse si exportate in Franta, Marea Britanie, Italia si Germania. Bahrain e ultimul cumparator; M-31A1 Unitary, raza de actiune 70 km, in 2009 existau 204 rachete in inventar, iar in 2019 -33.000 de rachete in inventar. Ca fapt divers, in 2014, o racheta M-31 GMLRS costa 110.255$ -ieftin mai, ieftiiinnnn!); M-32 Smart –modernizare Diehl Defence GmbH a rachetei M-30 cu 4 submunitii antiblindaj G-Smart si un nou sistem intern de ghidaj. In dotare germana, britanica, italiana si posibil, norvegiana; AT -2 SCATMIN/Scatterable Mine, raza maxima de actiune 39 km, greutate 254/255 kg, lungime 4 m. Racheta deriva din M-26/SUA si contine 28 de mine antitanc AT-2, mine de teren. O salva de 12 rachete livreaza 336 de mine AT-2. Se afla in dotare germana, finlandeza, britanica si norvegiana; rachete calibrul 110 mm cu ogiva HE destinata antrenamentului –2 containere x 6 rachete/12 rachete si kit adaptat pentru MARS 1/2. Aceste rachete au fost utilizate initial de Leichtes Artillerie Raketen System -2/LARS 2 MLRS, lansator intrat in serviciul vest-german in 1980, 2 containere cu cate 18 rachete/36 total, raza de actiune a rachetelor fiind cuprinsa intre 6,50-25 km, si au avut 3 tipuri de ogive, HE, mine antitanc si fumigena –despre acesta vom vorbi intr-un capitol separat.

M-270B1, standard britanic similar M-270A1 avand blindaj imbunatatit ce ofera protectie mai buna la DEI. Modernizarea s-a facut de catre Lockheed Martin/LM, primul vehicul fiind livrat armatei britanice in septembrie 2006 –surse independente sustin ca sunt 42 de exemplare in dotare. Acest standard se regaseste, foarte probabil, si pe M-270 finlandeze si japoneze. Britanicii le-au folosit in lupta pentru prima data in Irak/2003. LM a propus britanicilor aducerea la standard M-270C1, inlocuirea IFCS cu Universal Fire Control System/UFCS de pe HIMARS. Britanicii n-au fost interesati insa Regatul Bahrain da -6 sisteme M-270 fiind aduse la acest standard in 2009-2010 pentru 14,60 milioane de dolari (se pare ca astia sunt singurii care au standardul C1).

Va urma.

 

 

 

WW

 

 

SURSE DATE SI POZE: Wikipedia, Enciclopedia Libera, Internet.

ro.performancegunworks.com

https://nationalinterest.org › blog › the-ultimate-c…

weaponews.com

https://theamericans.fandom.com › wiki › Stealth…

www.thisdayinaviation.com › tag › nell

www.spectroom.com › 1022705295-t40-whi…

www.militaryfactory.com › armor › detail

nationalinterest.org › blog › buzz › steel-rain-…

www.darpa.mil › About Us

fas.org › man › dod-101 › sys › land › atacm…

www.forecastinternational.com › disp_pdf

tanks-encyclopedia.com

www.hdtglobal.com › product › m13a1-filter…

slideplayer.com

www.military-today.com › Trucks

www.fundinguniverse.com › company-histories

itstillruns.com › Engines

oshkoshdefense.com › vehicles › m985a4-car…

missilethreat.csis.org › missile › atacms 

asc.army.mil › web › portfolio-item › atacms

www.defense-aerospace.com › release › mlrs…

 

 

 

 

 

 

 

 

10 comentarii:

  1. M31 zici ca era in 2014 vreo 100 000 de coco… oare cat o fi Mk IV de 160 mm de pe LAROM?

  2. Mulțumim WW!
    Când mă uit la Oshkoașele astea, gândul mă duce direct la Tatre și DAC- urile noastre.
    Un coleg de-al meu a făcut armata la Ineu. Pe vremea ROT.
    In ’88 au fost în aplicații în Kazahstan…
    La trecerea pe ecartament rusesc, s-a nimerit să fie un cheferist rus cu care a stat la o țigare…
    Rusul enumera camioanele de pe vagoane (multe ZIL-uri): ruskyi, ruskyi, ruskyi… Când a ajuns la DAC-uri s-a uitat mirat… la care ăsta mic, șugubăț, zice: amerikanskyi!!
    I-a stricat ziua rusneacului..
    Încă o dată, mulțumim pentru articole!

    9
    • Da….DAC-urile chiar seamana cu amerikanski??Pacat ca nu am produs decat in vreo 30 de exemplare varianta 8×8….HEMTT-ul romanesc, zic eu!?Bun sau rau se putea remotoriza si revizui. Am fi avut o scula beton! Imi plac mult DAC-urile, chiar aratau futurist cand le-am vazut pentru prima data in 1982.

      12
  3. https://m.youtube.com/watch?v=v1JuMn4UaqE
    aspirator de gagici,daca tipa se cațără singurică pe locul din dreapta ori e „profesionista” ori ti-ai găsit perechea….nu poți da greș.

    4
  4. Cred că e o mică greșeală în articole la HEMTT m 977, cum poate avea gol o masă de 17, 60 tone, iar cu încărcătura maximă 10 tone? Sau 10 tone reprezintă încărcătura maximă?

  5. multumim de articol. foarte interesant

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *