Venus (NASA)
Venus – a doua planetă de la Soare, este o planetă asemănătoare Terrei (e solidă, dimensiune și masă apropiate , grad similar de apropiere față de Soare, atmosferă proprie), și asta i-a atras numele de soră a Pământului. Totuși sunt și lucruri care diferă: ziua e mai lungă decât anul (224 zile , respectiv 243), are sens de rotație invers și nu are sateliți naturali.
Venus este cea mai cunoscută dintre planete pentru noi, fiind vizibilă cu ochiul liber înaintea zorilor dacă te uiți spre est (Luceafărul de dimineață) sau în amurg dacă te uiți spre vest (Luceafărul de seară), fiind cel mai strălucitor corp de pe bolta cerească, pentru că este cea mai apropiată planetă de Pământ. Drept urmare este studiată din cele mai vechi timpuri, și este prima planetă explorată cu o navă spațială pamânteana (1963). Am putea crede că am ajuns să cunoaștem Venus destul de bine, dar nu e chiar așa. Pentru început, indiferent ce telescop folosești, de pe Pământ nu vezi mare lucru, suprafața sa fiind acoperită în totalitate de nori, apărând ca un disc opac, fără detalii, fără textură.
Venus (ESA)
Apoi acești nori sunt masivi și denși, fiind formați 96% din CO2, și masa lor face să avem la suprafața o presiune uriașa, de 90 de Bar (aceeași presiune ca la o adâncime de 900 m sub apă). Norii mai conțin și acid sulfuric, ceea ce îi face impenetrabili în spectrul vizibil (nu că ar conta, pentru că și dacă am avea o spărtura în acești nori, lipsa luminii ne-ar ascunde suprafața, iar atmosfera ar reflecta fotonii asemănător unei furtuni de zăpada). Nici măcar în infraroșu Venus nu se lasă văzută; abia undele radio/radar reușesc să treacă de norii săi și să-i vadă suprafața. Și să nu uităm că este și cea mai fierbinte planetă: 462 grade º C, tot timpul, indiferent de zi sau noapte, atmosfera densă (inerție termică) făcând să nu mai conteze umbra sau întunericul nopții. Este mai cald ca Mercur care deși acesta este mult mai aproape de Soare (maxim 427 C dar și un răcoros -173 C în timpul nopții).
Astfel frumosul luceafăr, cu nume idilic este de fapt mai aproape de Pandemonium:
Venus (NASA)
Aceste condiții extreme au descurajat cunoașterea aprofundată atât prin restricțiile fizice cât și prin reducerea interesului, omenirea orientându-se spre celălalt vecin, Marte. Avem totuși o serie lungă de misiuni. După o cursă unde sovieticii au făcut prima încercare (Venera 1 – eșuată), americanii au dat tonul și după eșecul lui Mariner (și apoi un nou eșec sovietic cu Venera 2) am avut repede Mariner 2, prima navă spațială de explorare (și Venus prima planetă explorată). Rușii au mai avut 5 eșecuri la lansare și alte 4 eșecuri în spațiu înainte de a ajunge la Venus cu Venera 4, la 5 ani după americani, și în același timp cu cea de-a doua misiune americană – Mariner 5. De altfel Mariner 5-Venera 4 a fost și un prim exemplu de colaborare spațială URSS-SUA; americanii au reușit pentru prima oară să pătrundă secretoasa atmosferă venusiana și să-i afle secretele (mai ales prin măsurarea atenuării undelor radio) iar cu o zi înainte capsula rusească a reușit să străbată o parte din atmosferă înainte de a fi strivită de presiunea necruțătoare și decelerare la o altitudine de 26 km și a transmis datele prețioase despre infernul zeiței frumuseții. De altfel o parte din insuccesele sovietice s-au datorat proiectării unor sonde pentru condiții similare celor de pe Pământ, și deci fără șanse în fața nemiloasei planete vecine (la acel moment nu se cunoșteau condițiile extreme venusiene). Americanii s-au îndreptat apoi spre Mercur, dar au revenit cu Pioneer, iar rușii au continuat cu Venera 9, 10, 13, 14, 15 și 16 (ultima) oferind și primele poze cu prundișul de la suprafața Luceafărului, dar și parte din harta/cartografierea acestuia.
Venus văzut de Venera 9, 10 (NASA)
Multe misiuni către Venus au fost indirecte, navele călătorind spre alte destinații profitând de gravitația venusiana pentru modificarea vitezei dar având și ocazia să mai analizeze un pic misterioasa planetă (exemplu Mariner 10).
Am ajuns în anii 80-90 când sovieticii au avut Vega 1 și 2 (țintă cometa Halley) iar americanii Galileo (în drum spre Jupiter), dar mai ales Magellan (dedicat lui Venus, primul lansat cu Space Shuttle) care a cartografiat planeta cu ajutorul radarului cu apertură sintetică, și care este și la ora actuală principala sursă de informații pentru cercetători. Treceri pe lângă planetă au mai avut Messenger (spre Mercur) și bine-cunoscuta Cassini–Huygens (spre Saturn), acesta din urmă fiind și intrarea în scena venusiana a europenilor, în colaborare cu NASA.
După 2000 am avut misiunea nipona/JAXA Akatsuki (succes parțial – a ratat intrarea pe orbita venusiana) și cea de lungă durată ESA – Venus Express. Ambele sunt destinate analizei atmosferei venusiene. De unde până unde schimbarea și interesul pentru asta? Păi se analizează Venus pentru a afla mai multe despre pericolele care pasc atmosfera Terrei.
Venus (ESA)
De fapt aici e și marea miză, și importanța cunoașterii Luceafărului: viitorul Terrei.
Pământul și Venus au pornit la drum la fel: în același timp, acum 4.5 miliarde de ani, două planete solide cu aceleași origini, compoziții și elemente asemănătoare, cu distanță față de Soare similară, cu dimensiuni și densități apropiate. Ambele au atmosferă, câmp magnetic, și se presupune că Venus a avuta apa.
Venus, demult (NASA)
Se estimează că cele două planete au evoluat asemănător până la un anumit punct, existând chiar posibilitatea ca Venus să fi avut condiții pentru apariția vieții (simple speculații în acest moment).
Apoi evoluția a dus una dintre planete spre raiul vieții și pe cealaltă spre un cuptor sterilizator.
Acum se caută acel butterfly effect – din teoria haosului – acea mică diferență care a declanșat schimbările uriașe in cascadă pe Venus și au dus la iadul de azi.
Dacă ne gândim la condiții necesare vieții lucrurile stau prost pe Venus. În primul rând avem atmosfera densă și masivă care strivește totul și captează toată căldura împiedicând-o să scape în spațiu. Din cauza asta e cald. Foarte cald. Știm că temperaturile uriașe au dus la pierderea apei (descompunere și pierderea hidrogenului în spațiu). Se estimează că temperatura are de-a face și cu slabul câmp magnetic (convecția termică redusă care permite greu mișcarea fluidelor în adâncime/spre suprafața). Dinamica gazelor este afectată de rotația lentă a planetei și presiunea uriașă care limitează și activitățile tectonice și reciclarea scoarței. Deci mare lucru nu se va schimba prea curând, pentru că atmosfera are o inerție uriașă. Și activitatea vulcanică e inhibată de presiunea asupra scoarței și lipsa rupturilor/fisurilor/înălțărilor. Lumina ajunge greu la suprafață din cauza atmosferei (dar avem totuși lumină suficientă pentru poze fără reflectoare). Avem măcar fenomene electrice/fulgere.Și uite așa am cam parcurs elementele necesare vieții. Toate se leagă, toate au legătură una cu alta și par să aibă un numitor comun : schimbarea atmosferică. Efectul de seră.
Temerea este că dacă pe Venus se poate produce un efect atât de dramatic, atunci se poate întâmpla și pe Pământ. Se speră că studierea lui Venus ne va învăța multe despre ce cauze și efecte apar în schimbările climatice, și că vom reuși să evităm ceva asemănător aici.
În acest moment avem mai multe propuneri de misiuni spre Venus, dar niciuna sigură:
– Venera-D – Rusia;
– Shukrayaan-1 – India;
– NASA – doar un studiu pentru un rover – niciun plan de misiune;
– ESA – EnVision.
Câteva vorbe despre EnVision. În primul rând este o misiune special gândită pentru a ajuta în găsirea cauzelor pentru care Venus și Pământul au evoluat atât de diferit. Speră să facă asta prin descoperirea legăturilor între activitatea atmosferică și cea geologică. EnVision are 3 componente principale și una secundară:
1. VenSAR (Venus Synthetic Aperture Radar) radar orbital cu apertură sintetică (asemănător cu Magellan) în bandă S, preluând tehnică existentă de la sateliții NovaSAR, care va cartografia în detaliu 20% din suprafață pentru a afla activitatea geologică.
2. VenSpec, o suită de 3 spectrometre, toate preluate de la misiuni anterioare:
– VenSpec U – analiza atmosferei superioare;
– VensSpec H – analiza atmosferei inferioare;
– VenSpec M – analiza emisiilor suprafeței pentru identificarea mineralelor din compoziție.
3. SRS Subsurface radar – preluat de la JUICE – va studia în detaliu punctele de interes semnalate de VenSAR pentru a găsi profilul geologic (tipul rocilor, dispunerea, procesele endogene și istoria).
Componenta secundară are legătură cu un experiment radio.
EnVision este una din cele 3 propuneri pentru misiuni medii ESA, duelându-se cu SPICA și THESEUS. Dacă va fi aleasă va costa 550 de milioane de Euro (adică mult pentru o misiune de acest tip unde limita este de 500 milioane, de unde și nevoia de a implica NASA) și va avea de voie de 7-8 ani pentru dezvoltare și o potențială lansare în 2032-2033.
EnVision (ESA)
Marius B
(medie: 5,00 din 5)
Încarc...
Surse:
1. Venus and Earth compared ( http://sci.esa.int/venus-express/34067-venus-vs-earth/ , accesat la 2019-04-12)
2. NASA Climate Modeling Suggests Venus May Have Been Habitable ( https://www.nasa.gov/feature/goddard/2016/nasa-climate-modeling-suggests-venus-may-have-been-habitable , accesat la 2019-04-12)
3. Observations and explorations of Venus ( https://en.wikipedia.org/wiki/Observations_and_explorations_of_Venus , accesat la 2019-04-12)
4. EnVision is Europe’s Revolutionary New Mission to Venus ( http://www.envisionvenus.net , accesat la 2019-04-12)
5. EnVision phase 0 CDF study – internal final presentation ( http://sci.esa.int/future-missions-department/61027-envision-phase-0-cdf-study-internal-final-presentation/ , accesat la 2019-04-12)
Sursele imaginilor: ESA, NASA.
In sfarsit am aflat si eu cine este Luceafaru o intrebare pe care o puneam mereu si nu primeam raspunsu …va multumesc …
Străin la vorbă și la port,
Lucești fără de viață,
Căci eu sunt vie, tu ești mort,
Și ochiul tău mă-ngheață.
***************
În vremea asta Cătălin,
Viclean copil de casă,
Ce împle cupele cu vin
Mesenilor la masă,
***************
Aus meiner Sphäre kam ich schwer
In Euer Weltgewimmel,
Denn meine Mutter ist das Meer,
Mein Vater ist der Himmel.
***********
🙂
Am avut versuri din Luceafarul si la „În spațiu – planuri europene”, acum avem si la „In spatiu – Luceafarul” 🙂 Va deveni o semnatura a rubricii.
In strofa nr doi avem portretul lui Caragiale
Ma bucur sa te regasesc constant la rubricile dedicate spatiului!
Am spuso si o mai spun sunt mereu pe site acu ca nu comentez e partea adoua
Multumesc pentru articol. Dacà stiam de temperaturile ridicate (a càror cauzà nu le atribuiam) ignoram presiunea enormà a atmosferei.
Conditii perfecte pentru Xenomorf din franciza Alien sa evolueze.
Il zdrobeste ca pe-un gandac…
Multumesc pentru apreciere! Da, presiunea le-a dat mari batai de cap misiunilor de explorare, si nu a fost un element cunoscut de mult timp, pentru ca nu erau suficiente indicii pentru a o deduce din observarile de pe Pamant. Nu am verificat dar cred ca mai mult de o ora nu a rezistat nicio sonda.
Nu stiu daca Venus a apucat sa aiba oceane si rauri, precum Marte, cert este ca iadul de azi se datoreaza – culmea – tocmai lipsei vietii si a ploilor, ambele fiind pe Terra principalele cauze ale stocarii carbonului in roci si a cantitatii foarte reduse a CO2 in atmosfera noastra.
De ce viata a pierdut cursa pe Venus, presupunand ca aceasta chiar a existat candva sau macar ca ar fi putut aparea in conditii similare celor de pe Terra, este o intrebare deschisa.
Poate apropierea de soare a facut ca temperatura sa creasca prea repede, poate particularitaiile geologie ale planetei, poate…
Ce este uimitor este ca insasi viata isi creaza un climat prietenos dar are nevoie de timp, pe Pamant a fost nevoie de peste 2,5 miliarde de ani pentru ca viata sa treaca de unicelular la multicelular, dar mai apoi in doar 5-600 de milioane de ani am aparut noi.
Uimitor!
Luminozitatea Soarelui creste pe masura ce imbatraneste. Estimativ, acum 4 miliarde de ani, era 70 la suta din ce e astazi.
Viața de pe planeta noastră a apărut la întâmplare? Din ce ați scris rezultă că și omul este tot un produs al hazardului.
Si de ce nu am fi un produs al probabilitatii si statisticii?
Deocamdata cunoastem doar ca viata pe Terra a aparut respectand legile fizicii, cum a aparut exact nu stim inca.
Cadem in filozofie, in definitiv ce e aia viata, oare nu exista si alte forme decit cele pe care le cunoastem? Si-n definitiv care-i sensul?
Oare nu exista si alte posibilitati decit cele determinate de legile fizicii? Oare nu exista si alte legi ale „fizicii”, as zice ale vietii, pe care nu le cunoastem si nici nu le banuim?
De ex., cum e cu gaura neagra?
Incepem doar sa banuim cat de putin cunoastem…
„The Universe is under no obligation to make sense to you.” (Neil deGrasse Tyson)
…in ziua a șasea.
De fapt nu exista nici o dovada ca viata A APARUT respectand legile fizicii, nici un experiment n-a reusit sa reconstituie aparitia cietii. Adica nimeni n-a reusit vreodata sa ia elemente chimice si aplicand vreun proces fizic oarecare sa creeze barem o celula vie (desi s-a incercat).
Tot ceea ce stim este ca EXISTENTA vietii nu incalca legile fizicii.
Experimentele prebiotice, inclusiv Miller–Urey, au confirmat. Cruciala este cunosterea condiilor chimice din acel moment pentru a le putea reproduce in laborator.
Deci pana una alta, asa cum ziceam, nu s-a reusit.
Adica tu vrei sa se ajunga la organisme unicelulare in laborator. Este singura demonstrator pe care o accepti…
Poate ar trebui sa nu accepti nici ca exista galaxii sau alte stele. De ce sa avem standarde duble?
Existenta galaxiilor o putem constata si demonstra cu mijloace stiintifice.
Aparitia vietii nu. E acelasi standard.
Asa ca pana una alta ateismul e tot o credinta: crezi ceva, dar nu poti demonstra. Doar ca e credinta nihilista.
De altfel destui atei au inceput sa recunoasca asta, e plin vestul de „biserici” ale ateilor: https://www.google.com/amp/s/www.theweek.co.uk/93733/what-are-atheist-churches%3famp
A creat cineva in laborator o galaxie? A creat cineva in laborator o stea? Am ajuns la ele? De ce daca nu au fost create in laborator accepti existenta si formarea lor plecind de la nori de gaze iar pentru viata de pe Pamint nu accepti acelasi gen de demonstratie? Daca accepti doar dovezile experimentale (Vreau sa te pipai si sa urlu: „Este!”) pentru aparitia vietii, cum de accepti dovezi neexperimentale pentru existenta galaxiilor si stelelor? Cum de accepti dovezi neexperimentale pentru aparitia si formarea lor?
Apoi, cum de ai trecut ca si cind nu ai citit peste ceea ce am scris despre experimentele care facute pentru a reproduce aparitia vietii?
Da, sint ateu si am ales sa nu mai vorbesc despre asta. Cit despre bisericile de care spuneai, am senzatia ca nu ai inteles exact realitatea.
Viata de pe pamant nu este un produs al hazardului.
In spatele a tot ce este Planeta Pamant sta o Inteligenta supraomeneasca. Unii o numesc Dumnezeu, altii o numesc altfel.
Eu nu pot sa cred si nici nu vreau sa cred ca totul e o intamplare.
Daca imi explica cineva ca e o intamplare ca pamantul sa fie plasat exact la distanta potrivita fata de soare, pentru a permite viata. Ca temperaturile, atmosfera, oxigenul toate sunt o intamplare… as fi un idiot sa cred asta.
Toate legile fizicii, dupa care functioneaza universul, inclusiv pamantul (Terra) au aparul la intamplare?
Sa-mi fie iertata dar… cine crede aata, ori e idiot ori e prost.
Citeam intr-o carte, ca daca s-ar modifica cantitatea de Oxigen cu 1% pe Terra, atmosfera s-ar aprinde (ar arde)
Pai noi stim ca oxigenul e produs de plante?!si mai stim ca se taie in prostie pomii. Iar fabricile, focul, oamenii consupa oxigen.
Pai si cum ramane constanta cantitatea de oxigen, pe Terra? Hmmm
Toate legile fizicii, dupa care functioneaza universul, inclusiv pamantul (Terra) au aparul la intamplare? Sa-mi fie iertata dar… cine crede aata, ori e idiot ori e prost.
Carti – acele dreptunghiuri de hirtie care te fac mai inteligent. A le citi e ca si cum ai merge la sala sa tragi de fiare cu creierul. Foloseste-le.
Viata de pe pamant nu este un produs al hazardului.
Care inteligenta a zis ‘sa pun Pamintul aici, ca el e mai special’. Putem iesi din zona ridicolului?
Daca imi explica cineva ca e o intamplare ca pamantul sa fie plasat exact la distanta potrivita fata de soare, pentru a permite viata. Ca temperaturile, atmosfera, oxigenul toate sunt o intamplare… as fi un idiot sa cred asta.
Ce bine ca fizica si universul nu ne cer parerea… sovieticii s-ar opune invizibilitatii avioanelor, ca toate avioanele sa fie egale. Neomarxism in fizica.
Nu este o anume distanta, este o zona; este un interval de distante. Goldilocks se numeste. Depinde de masa stelei. Oxigenul initial din atmosfera e rezultatul unor procese chimice care s-au petrecut in microorganisme. Carti!
Citeam intr-o carte, ca daca s-ar modifica cantitatea de Oxigen cu 1% pe Terra, atmosfera s-ar aprinde (ar arde)
Oxigenul nu este combustibil (nu arde); el intretine arderea. Este motivul pentru care la motoarele rachetelor se folosesc doua substante – combustibil si oxidant. Nu, daca ar creste cu 1% cantitatea de oxigen, atmosfera nu s-ar aprinde. Focurile vegetatiei uscate ar fi probabil putin mai frecvente si ar fi ceva mai putine infectii, probabil noi recorduri sportive. Carti!!
Pai noi stim ca oxigenul e produs de plante
Unele studii spun ca fitoplanctonul contribuie cu 50-85% la oxigenul din atmosfera. Carti!!!!
Pai si cum ramane constanta cantitatea de oxigen, pe Terra? Hmmm
Simplu. Nu e constanta? Carti!!!!
Parafrazandu-l pe Farfuridi: nu putem iesi din aceasta dilema (a ridicolului). Am zis!
O singura observatie: procentul oxigenului in atmosfera nu este, evident, fix, el a fluctuat de-a lungul miliardelor de ani fara ca viata sa fie afectata. Un om poate respira doar oxigen (100%) fara sa aiba vreun neajuns, chestie sa nu fumeze…
Una e sa declari ‘nu e asa’, alta e sa faci o demonstratie bazata pe fapte.
Doar ca Focul a existat inca de la inceput. Ori utilizat de om, ori provenind din fenomene naturale (fulgere, vulcani)
@Iulian
E bun apelul la carti, dar depinde si ce carti citesti. Ca fapt divers, cu exceptia notabila a lui Stephen Hawking, vasta majoritate a marilor fizicieni au fost oameni profund religiosi (Newton, Einstein, Brown, Pascal etc.).
In mod ironic chiar si Darwin era credincios.
De ce legi informatiile stiintifice, rezultate ale unor demonstratii si experimente repetabile, prezentate in carti si articole stiintifice de optiunile religioase ale autorilor? Acele informatii nu poarta nici un fel de incarcatura religioasa.
@Iulian
Pentru ca acei savanti, in urma studiilor si descoperirilor lor nu au tras deloc concluzia ca nu exista Dumnezeu. Si atunci noi credem ca intelegem mai bine fizica si sensul propriilor lor descoperiri?
@Marius B
Asa este, stiinta se ocupa cu aktceva. Ca sa-l citez pe matematicianul John Lennox: „Stiu ca Dumnezeu a creat Universul. Eu vreau sa aflu cum.”
Este vorba de puncte de vedere personale, opinii. Acceptarea legilor mecanicii clasice nu inseamna ca trebuie sa accept sau sa primesc la pachet si punctul de vedere personal al lui Newton. Nu e arta, e fizica.
Folosesti zilnic cifrele arabe de zeci de ani; de ce nu te-ai convertit la islam. Folosesri alfabetul latin, de ce nu ai trecut la politeismul roman? Ai un telefon, un notebook sau un televizor fabricat in China; de ce nu te-ai convertit la budism?
Stiinta nu se ocupa cu negarea religiei sau a divinitatii in opinia mea . Ca sa dau un exemplu, in trecut se credea ca Dumnezeu este in cer. Intre timp am descoperit si explorat cerul si am aflat ca nu este asa. Acum nu mai credem ceva pentru ca stim altceva. Asta nu inseamna ca am negat divinitatea. Asta inseamna doar ca anumite lucruri pe care nu ni le explicam in trecut si le puneam pe seama divinitatii au devenit cunoscute.Si vor fi din ce in ce mai multe astfel de lucruri ; dar niciodata stiinta nu va ajunge la negarea (sau studierea) divinitatii ci doar va corecta preconceptii si idei ale oamenilor, pe care acestia le asociau cu religia.
Si viceversa este valabila, religia neputand infirma descoperiri stiintifice.
In episodul trecut ai incitat la o discutie despre Venus, is iata-o 🙂 Cred ca mi-ar placea sa discutam vreodata despre asta.
Despre efectul de sera? Pai el are un rol pozitiv; fara el Terra ar avea o temperatura de -20C. Exista un echilibru pe Pamant, si intr-adevar insasi viata a avut rol reglator, in primul rand prin depunerea carbonului in sol. Toata atmosfera noastra e produsul vietii. Oxigenul din atmosfera a distrus viata existenta si alta i-a luat locul, acum multa vreme, Acum noi luam carbonul din sol si il punem in armosfera. In acest moment noi ne-am pus amprenta asupra mediului si ii modificam evolutia. Suna atat de rau incat nu am vrut sa credem asa ceva multa vreme si am tot zis ca poate e normal si ca modificari au tot fost de-a lungul timpului; asta e adevarat, dar intre timp s-a demontrat ca niciodata clima nu s-a schimbat atat de repede. Viitorul nu e clar si sunt prea multe variabile si necunoscute pentru o predictie credibila. Poate ca Pamantul se va incalzi accentuat :efect de sera mai puternic, topirea gheturilor va reflecta mai putina lumina deci incalzire suplimentara, apa se incalzeste si se dilata, nivelul marilor creste si apa calda degaja vapori suplimentari care accentueaza efectul de sera, Sau poate se va raci: mai mult CO2 inseamna nori in stratul superior care reflecta mai multa lumina; plantele prospera cu nivel marit de CO2 pe care-l preiau lacome din atmosfera.
Problema este ca vorbim doar despre scenariul extrem in care avem extinctie si o clima care nu sistine viata, ci putem avea si o varinta mai „blanda” in care asistam la schimbari climaterice incompatibile cu civilizatia moderna. Pentru mine asta e cosmarul.
Despre Venus? Daca ne luam dupa cercetatori ne poate invata multe, si este un laborator atmposferic la scara mare.Nu doar despre efectul de sera la nivel macro, ci si mici particularitati mai putin cunoscute, Efectul de sera (CO2) explica o temperatura de 380 C, restul de 100 se datoreaza unor gaze cu pondere mica (<1%) precum SO2, CO, HC1 despre care stim putine. Sau poate ca e interesant microcircuitul acidului sulfuric: in atmosfera superioara avem picaturi de acid sulfuric concentrat. Mai jos avem dioxid de sulf care prin incalzire e ridicat deasupra norilor pana cand e descompus de UV si se combina cu apa din nori forman acid sulfuric care apoi se condenseaza si cade (ploua) pane din nou vaporizat de caldura nemiloasa. Pentru acest paragraf recunosc ca nu m-am bazat pe memorie si am umblat in biblioteca 🙂 EnVIsion se va axa cred eu pe vulcani si pe rolul acestora in emisia de gaze si mai ales schimbarea compozitiei – unde vulcanii sunt indispensabili crearii unor cobinatiii noi de elemente.
Referitor la evolutia vietii (ultimul paragraf mentionat de tine): viata poate ca ceva des intalnit (dovata ca a aparut repede pe Pmanat) dar viata complexa (cum suntem noi, sau oricum mai mult decat organismele unicelulare) este ceva rar, dovada ca in atatea miliarde de ani nu s-a intamplat, desi era nevoie doar de o evolutie.
Tind sa-ti dau dreptate, viata ar trebui sa fie ceva des intalnit in Univers. Imi aduc insa aminte cum in anii „90, la inceputul lor, inca se discuta daca existenta planetelor este un fenomen banal sau o raritate, astazi stim deja ca sunt banale.
Miliarde de ani doar viata microbiana, pare o perioada lunga dar cam atat i-a trebuit Pamantului sa devina locuibil, sa aiba un procent semnificativ de oxigen etc, de unde rezulta ca viata poate aparea repede, pentru fiinte ganditoare capabile sa sustine un site serios ca al nostru este nevoie de mai mult timp 🙂 .
Felicitari pt articol si nu numai pt acesta.
Ecuatia lui Drake, chiar daca este doar o aproximatie de „ordin de marime” (estimare Fermi), reprezinta un bun bunct de plecare.
Ar fi fost interesant de adaugat ideile de teraformare a planetei Venus, idei care au evoluat odata cu explorarea planetei; de la Carl Sagan in zilele noastre.
Da, cred ca ai mare dreptate. Vad ca tema colonizarii a starnit deja discutii. Ar fi interesante un articol si o discutii despre terraformare si colonizare (cu o arie mai larga, nu doar cazul Venus, si poate nici macar limitarea la sistemul nostru solar) dar pentru moment este un subiect pe care nu ma incumet sa-l abordez.
PS: deGrasse este probabil favoritul meu in acest moment; imi place sa-l citesc si ader usor la ideile lui. Ma bucur sa gasesc pe cineva care apreciaza acest gen de autori si oameni de stiinta!
Marius, imi place ce ai scris despre Venus, felicitari. Partea cu poluarea antropica, in opinia mea, este putin cam panicarda. Nu de alta, dar cand a fasait vulcanul din Islanda a cauzat ceva batai de cap, daca erupe unul langa o zona populata (poate Etna) sa vezi atunci schimbari incompatibile cu viata. Sa nu uitam nici de ce face un tsunami, cum ar arata coastele Mediteranei cu o eruptie in Santorini ? Incalzismul global, devenit acum schimbism climatic, este o gaselnita menita sa sperie oamenii si sa aduca fonduri grase. Paralela cu Venus este cam trasa de par, macar pana aflam exact ce sa intamplat acolo. Clima s-a schimbat si se va mai schimba, nu cunoastem inca suficente date exacte despre Terra; activitati tectonice, vulcanice, circulatia curentilor de aer sau oceanici, despre istoria planetei, nu avem masuratori precise si globale (abia satelitii au permis asta), ca sa nu mai vorbim de activitati cosmice (activitate solar, meteorit, etc) carora abia le deslusim tainele. Nu cred nici in incalzism si nici in mini ere glaciare produse de om, pur si simplu nu avem suficiente date pe o perioada destul de mare incat sa facem previziuni realiste. Viata complexa, cum e specia umana, rara ? Sincer nu cred, mai degraba cred ca suntem prea primitivi ca sa ne bage cineva in seama. Daca eliminam si hazardul, din cauza matematicii, si Divinul, din lipsa de probe directe, e posibil sa spunem ca suntem rezultatul unor inginerii genetice.
Avem ceva date despre perioadele de incalzire sau racire globala, stim de exemplu ca in perioadale de incalzire gaze cu efect se sera erau intr-o concentratie mare in atmosfera (metanul de exemplu este un amplificator mult mai puternic decat CO2) si mai stim ca daca temperatura oceanelor creste circulatia curentilor oceanici se modifica pana la oprirea curentului Golfului, iar atunci Europa de nord-vest intra intr-o mini-glaciatiune. S-a mai intamplat…
De acord ca atmosfera terestra este extraordinar de complexa si este influentata de foarte multi factori, doar ca si noi suntem unul dintre ei.
Inginerie genetica?! Care ar fi scopul?! Logica raritatii fiintelor inteligente a fost explicata mai sus: este nevoie de foarte mult timp si combinatii pt ca viata in formele sale superioare sa se dezvolte si sa se diversifice suficient de mult.
Mai apoi am vazut ca dinozaurii au strabatut pamantul 150 de milioane de ani dar nu au dezvoltat viata inteligenta si nu pareau capabili sa faca asta tocmai datorita faptului ca erau prea bine adaptati la mediu. A fost nevoie de extinctia lor, si alte patru inaintea dinozaurilor pentru ca mamiferele sa evolueze (si chiar si aici avem extinctii). Cu remarca ca dinozaurii nu au disparut chiar de tot, suntem inconjurati astazi de ei dar se numesc pasari.
La fel ca in aeronautica,unde ai nevoie de un aparat instabil aerodinamic pt a obtine un excelent vanator si in natura ai nevoie de o specie nu foarte bine adaptata la mediu si care astfel sa fie fortata sa-si dezvolte abilitatiile intelectuale.
Homo Sapiens nu are are arme naturale, nu este prea puternic, copiii au nevoie de o perioada foarte lunga de ingrijire, nu alearga prea repede si una peste alta este net inferior atat majoritatii pradatorilor cat si ierbivorelor, singura sansa a fost evolutia inteligentei dar si aici avem zeci, poate sute de specii care au disparut pana cand 2-3 au reusit sa devina cu adevarat inteligente, noi fiind rezultatul a milioane de ani de evolutie sau mai bine spus, a milioane de ani de esecuri…
Nu vad nicaieri necesitatea ingineriei genetice.
Multumesc pentru apreciere.
Incalzirea globala este fapt si este acoperit de stiinta. Consecintele ei sunt incerte dar toti oamenii de stiinta la a caror lucrari am avut acces lansesaza avertismente tocmai plecand de la incertitudine. In opinia lor nu este in regula sa implici norocul sau speranta in gestionarea viitorului. Diferenta fata de schimbarile din trecut este viteza actuala (fara precedent) existand temerea ca nu va da timp pentru adaptare si pentru activarea unor metode de autoregalre; acesta diferenta poate indica si o evolutie a evenimentelor fara precedent.
La modul general, o problema este gandirea dezirativa care se opune recunoasterii unor concluzii dezagreabile prin ignorarea unor date (sau caz particular alegearea lor / cherrypicking). Ca un asptect particular al acesteia eu cred ca esti predispus la „confirmation bias” ; daca te-am facut curios ai putea sa-ti arunci o privire si pe red herring. Exemplele enuntate de tine sunt evenimente unice, locale si care sunt in afara influentei noastre (a oamenilor). Unele (majoritatea de fapt) dintre ele tin de meteorologie si nu de clima. Existenta lor sau sansele de a se intampla nu altereaza in niciun fel discutia despre efectul gazelor de sera emanate de activitatea umana si nici nu diminueaza responsabilitatea noastra, Incalzirea globala a fost intotdeauna o parte sau un capitol al schimbarilor climatice.Schimbarile climatice contin incalzirea globala.
Despre ingineria genetica nu stiu prea mutle; o consider specutie pentru ca nu cunosc date sau cercetari care sa o sustina.
Probabilitatea nu poate fi eliminata iar o valoare mica nu determina o infirmare. Un exemplu simplu – daca te uiti pe strada si iti alegi cea mai rara masina pe care o vezi (sa zicem un Opel Astra H verde) si apoi calculezi care sunt sansele ca tu sa fi intalnit o astffel de masina, exact in acea zi, exact in acel loc vei fi socat de rezultat dar nu este cazult sa crezi ca esti cel mai norocos om din lume si sa pui la loto.
Marius B. De fapt nu e acoperit nimic si celebrul consens stiintific nu exista, exista opinii si interese. Repet, totate masuratorile recente exacte si globale nu au o valoare mai mare de 3-4 decenii, ori asta inseamna extrem de putin. „…lanseaza avertismente plecand de la incertitudine” atunci nu prea sunt oameni de stiinta seriosi, nu ? E ok sa nu te bazezi pe noroc si speranta dar nici sa faci presupuneri panicarde nu e ok. Care viteza domnule ? Nici un cercetator serios nu poate calcula „viteza” de care spui. A fost mult mai cald si mult mai rece (fluctuatii de zeci de grade, nu 0,03°C) mult mai „incarcata” atmosfera, etc insa nimeni nu poate spune fara tagada ca ce vedem acum este exclusiv din cauze antropice. Masuratorile exacte se fac pe perioade de secole, minim (la caraotele glaciare, carotele de roca din pesteri,etc). Poate este un ciclul al Terrei, geotermic, atmosferic, etc) poate unul solar, poate ambele combinate sau niciunul, ori poate sunt alte cauze. Hai sa lasam aburelile, am consumat 2 sticle de merlot si cateva ore sa citesc IPPCul si UNFCCC si concluzia e una singura : bullshit. Este posibil sa…, s-ar putea sa…daca bla bla bala, modelul de calcul previzioneaza ca…. Pe scurt vine SFARSITUL, vrem bani sa cercetam, sa renuntam la industria poluanta si alte idiotenii alarmiste si sinucigase economic. Cercetatorii sunt rezervati (pentru ca stiu ca nu au date certe) problema este la politicienii idioti ce rostogolesc aiurea subiectul, in genul interziceii paielor de plastic in California. Subiectul mananca fonduri uriase (de la cercetare la dezvoltare de tehnologie „verde”) si cand vezi cum mananca rahat unii ca Al Gore (si nu doar el) despre amprenta de carbon (dar el are dihai viloiul si avion privat) si altele corelate, parca iti pui semne de intrebare. A da, NYul trebuia sa fie sub apa anul trecut. Cand ai oameni de stiinta sau oameni ce au facut parte din doverse organizatii ecologiste ce spun ca e o problema la teoria asta nu e tocmai ok sa pretinzi ca ai aflat in mod cert unde duce drumul planetei. Nu, nu m-ai facut curios, dar poate ar trebui ca sa citesti si critica cand achiesezi la o idee, nu de alta dar poti sa cazi in erori de judecata ca cele descrise. Fals, evenimentele acelea nu sunt nici unice (au fost si o sa mai fie si eruptii si tsunamii) si nici cu efecte locale (amaratul ala de vulcan din Islanda, cu nume imposibil, a perturbat o zona extinsa, la fel si tsunamiul). Pinatubo, Krakatoa, Tambora,
etc au coborat temperatura globala, si astea sunt micute fata de posibilii spervulcani. Intrebare, daca aceste eruptii miniscule au facut sa scada temperatura globala cu peste 1°C cum se face ca nu suntem in glaciatiune tinand cont ca aruncam anual mai multe porcari in atmosfera ? Mda, nu uita ca totusi este o teorie si multe teori respectabile au fost demolate in timp. ? PS. Cand folosim termeni ca: RESPONSABILITATE si INCALZIRE/SCHIMBARE GLOBALA ar trebui sa includem toti participantii (inclusiv marile tari poluatoare cat si cele ce vor ramane fara o sansa de dezvoltare). Altfel este doar o aroganta marxista ?
Alexandra Ocasio Cortez… 🙂
RTI- daca iti plac opiniile tale sa stii ca eu nu incerc sa ti le schimb. Sper ca nu ai interpretat raspunsul meu ca o incercare de a te convinge de ceva, pentru ca nu era asa. Eu doar am raspuns la ce sunt de acord si la ce nu sunt de acord cu ce ai spus. Am retinut ca nu ai incredere in WMO, IPPC, ECJRC, NASA, ESA, NOOA, NASAGISS, JOA etc. Este o alegere.
Vis-a-vis de acoperire gradul de incredere asupra faptului ca incalzirea este cauzata de om este de peste 95%. Nu exista consens absolut, dar avem peste 97% din „climatologii” activi (cu opinii scrise si publicate) care cred asta. Pentru mine asta e „fara tagada”. Toate datele despre incalzite sunt date ca evolutie si nu sub forma de valori punctuale; cercetatorii seriosi sau nu calculeaza panta aceste cresteri pentru ca asta face diferenta fata de ce avem acum si o incalzire „normala”. Datele nu-s de 3-4 decenii ci de la 1880 (sau chiar 1600 doar local).
Din invectivele folosite la adresa exponentilor care nu impartasesc viziunea pe care o ai inteleg cateva lucruri printre care si ca tii mult la aceasta opinie si ea este ferma; drept urmare cred ca o continuare a discutiei nu ne va aduce mari satisfactii nici mie si nici tie. Eu ma voi opri aici.
Multumesc!
Marius B. Sa inteleg ca tie nu iti plac opiniile tale ? Nici nu am zis asta, insa a daca tot ai dus discutia aici, cu genul asta de argumentare nu ai avea sanse. Ai scris despre Venus (fain, am zis) si a strecurat sparla cu pericolul schimbarii climatice, aici a fost nelamurirea mea. Ai retinut gresit, chiar te rog sa imi indici unde am zis eu ca nu am incredere in toata asocierea de majuscule enuntata de tine ? Eu am spus doar ca IPPCul si acordul Paris se bazeaza pe modele de previziune generate de date insuficiente, au scopuri nobile si incercari ridicole de solutionare. Poate pe viitor citesti si tu ce spun respectivii, nu doar interviuri prin diverse publicatii. 95% si 97 % my arse, vezi in ce mod strengaresc, sunt gentil, s-a ajuns aici (peer reviewed nu este suficient, hai sa vedem cine si unde, lanseaza si rostogoleste) sa nu confunda opinia unor organisme cu oinia tuturor membrilor. Sa ii vedem pe cei 97% ca dau semnatura pe ceva, ai sa ramai surprins cati de putini cercetatori au pus iscalitura pe acordurile mentionate. Care este referinta luata in calcul ca „normala”, din ce perioada si pe ce motive ? Sa nu o dam in diverse, la 1600 nu masurau nimic. O temperatura globala (de fapt o medie a mai multor masuratori din locuri diferite) cat de cat exact a fost posibila abia dupa 1900. Fata de ce si cum se masoara acum (si nu doar temperatura) datele de pana acum 50 de ani sunt cel mult schematice. Care sunt „invectivele” si „exponentii ce nu impartasesc viziunea” ? Tot spuneai de „red herring si confirmation biass” ia cauta sa vezi ce mai gasesti pe acolo, chiar in raspunsul asta ai comis-o de doua ori, mama lor de asocieri buclucase. Tie sigur nu, cu placere. ? PS. Ai citit despre ce spunea Nicolae ? Green New Deal ?
Masurarea temperaturii nu se poate face retroactiv, exista insa metode foarte serioase si recunoscute pt a face asta. De exemplu se stie ca anumite specii de fitoplancton prospera atunci cand apa oceanelor are o temperatura medie de, sa zicem 22 de grade Celsius, dar populatia se prabuseste la o temperatura de 24 de grade. Calotele polare si mostrele extrase de pe fundul oceanelor ne indica suficient de excat cam care a fost medie temperaturilor intr-o anumita perioada de timp, cantitatea de ploaie etc.
Corali sunt de asemenea extrem de sensibili, o crestere de 1-2 grade in temperatura apei ii omoara, se vede acest lucru peste tot in lume si s-a mai intamplat. Nu este vorba de un singur indicator, sau o singura metoda ci de mai multe metode de masurare si toate indica acelasi lucru: cresterea temperaturii dupa anul 1700, odata cu revolutia industriala, atunci cand am inceput sa ardem masiv carbune.
Referinta luata ca norma, in cazul; nostru, este perioada de dinainte de revolutia industriala…
Corect George, dar nu aflarea paleotemperaturilor e problema ci determinatea CAUZELOR ce provoaca fluctuatia (vulcanism, cicluri solare, modificari ale axei Pamantului, evenimente cosmice, modificari ale curentilor marini sau atmosferici, cauze antropice, etc) si incadrarea lor ca trend, crestere/scadere, cu impact local sau global. Cel mai aproape de noi, dupa anul 0 dHr.si pana la revolutia industriala am avut fluctuatii mari comparativ cu modelele de previziune pentru viitor si temperaturile masurate in ultimele decenii (perioada calda romana, mica glaciatiune, perioada medievala calda). Cum stabilesti un trend global cand ai avut, ai si acum, diferente mari intre locuri diferite de pe glob si „anomali” inca nelamurite suficient ? Cum poti sa apari in fata oamenilor si sa le spui ca ne indreptam in mod clar si inevitabil spre o catastrofa climatica si renuntarea la sistemul acum este singura si unica solutie ? Insa in studiile prezentate apar constructii de genul : este posibil sa…, s-ar putea…, previzionam…, modelul de calcul estimeaza…,, probabil, etc ? Cata incredere sa ai cat timp diversele structuri, guvernamentale sau private, isi datoreaza finantarea tocmai acestui presupus pericol iminent ? De ce este asa mare implicare politicului pe subiect si cu ce scop, cat timp nu pot rezolva probleme mult mai simple la nivel global ? De ce, desi se bate toba de peste jumatate de secol, previziunile nu se implinesc ba dimpotriva, si rebranduim chestiunea ? Si ce este mai important, in opinia mea, sunt metodele alese sa combata acest fenomen precum si rezultatele estimate. Acordul de la Paris isi doreste sa bage triliarde dar si sa cenzureze economia cu SPERANTA ca POATE vor reusi sa scada temperarura global cu 1,5°C peste cateva decenii, fapt infirmat de mai multe institute si organizatii prestigioase. Ca mic exemplu interzicem motorina si mergem pe electric, insa cele mai recente studii arata ca amprenta de carbon este mai mare in cazul ultimelor (manufacturare, sursa de energie, dezafectare). Eu zic sa fim putin mai circumspecti fata de scenariile apocaliptice si prezumtivele idei mesianice.
Asa cum am scris mai sus, odata cu aflarea paleotemperaturilor se afla si compozitia chimica a atmosferei din acea perioada si de aici se pot intelege multe: dioxidul de sulf inseamna vulcanism, metanul inseamna incalzirea oceanelor (cauza secundara) etc…
Previziunile privind incalzirea globala s-au adeverit, fata de era pre-industrializata avem o crestere generala de 0,5 grade Celsius. Nu poti sa nu remarci cu ochii tai diferentele dintre anii copilariei („80 in cazul meu) si ziua de azi. Atunci aveam anotimpuri clar conturate, zapada suficienta, ploi etc astazi clima a devenit un pic mai greu predictibila. Cata zapada am avut in ultimele ierni?
Intrebarea corecta nu este daca ne aflam in plina incalzire globala, ci cat din vina ne revine noua si cat este ciclu natural.
Asta-i opinia mea. Insa era folosirii combustibililor fosili trebuie sa se termine odata si odata, macar si pt faptul ca nu este deloc eficient sa arzi petrol si gaze cand din ele poti obtine o mie de alte lucruri foarte folositoare. Cauciuc sintetic, mase plastice, medicamente, ingrasaminte chimice etc, chiar este pacat sa le arzi.
Pe de alta parte, o imensa sursa de poluare o reprezinta zootehnia, acolo unde gazele de origine animala (intelegi ce vreau sa spun 🙂 ) sunt responsabile de o poluare cu metan echivalenta cu traficul auto…
Interzicerea motorinei tine mai mult de poluarea in marile orase ( problema reala) ..decat cu cresterea temperaturii sau vreun acord
motorina produce mai putin monoxid de carbon (deci mai putin periculoasa pentru incalzirea globala) implicit si prin consumul mai redus, insa e mai poluanta prin pulberi in suspensie daca nu ai filtre de particule avansate si scumpe in acelasi timp.
George. S-au adeverit o laie, Antarctica are banchize, Groelanda nu e verde, Artica ingheta anual, Oceanu nu a inundat orasele de coasta, bariera de corali si atolii nu au disparut, etc. Desi toate astea erau previzionate inca din anii ’70-’80 si trebuiau deja sa se intample. 0,5 grade in peste 3 secole este fix pix (mai ales ca nu pot sa fie 100% ca e datorita noua), ti-am spus, au existat fluctuatii mult mai mari in ultimele 2 milenii ce nu au avut loc datorita omului si Pamantul s-a autoreglat. E relativa treaba cu ce amintiri avem, cert e maxima si minima absoluta din Romania nu au fost atinse in timpul acelei perioade. Poate in alte parti este invers, vezi USA si ce ierni au avut, inundatii prin Yemen, etc. E posibil sa reinverzeasca Sahara si alte zone sa se desertifice, daca e un ciclu natural ? Cercetatorii au ca referinta 1850 (preindustrializare) insa dupa standardele actuale acuratetea acelor masuratori este mai mica fata de prezent (datorita echipamentului dar si standardelor ce au evoluat), in plus, chiar daca se masura pe mai multe continente in absolut nici un caz nu se poate compara cu ce se face acum ca sa poata spune ca au date globale de la 1850. Asta ca sa nu mai spun ca insasi medodologia este supusa unor vicii, media anual globala se face pe baza unor medii locale, medii locale ce sunt influentate de microclimat. Apoi alta problema, IMPORTANTA, se iau in calcul date egale de pe toate zonele climatice si din numar egal de locuri de pe toate paralelele si meridianele sau nu ? Ai sa vezi ca nu e cazul, ?. Ok, sa nu mai ardem fosili, sa vina cu o alternativa viabila si sunt pentru. Eu vad ca singura alternativa viabila (momentan) le pute unora (verzii aia de au inchis nuclearele si acum ard carbune si marca banul la votcar pe gaze) de prin Vest. Asta cu poluarea facuta de zootehnie este de cascadorii rasului numai ca e de jale nu de ras. Sa nu le dea dracu (deja unora le fileaza lampa) gandul sa mai tai din cei 7 miliardre ca si astia scapa gaze. Curios ca nu zice nimeni nimic de cat metan se elibereaza pe cale naturala in atmosfera, ci doar de amprenta de carbon. Reiterez, daca nu este implicata toata lumea de pe bolovanul asta din spatiu si nu au date sigure suna doar a vrajeala buna de incasat banuti publici sau privati. Mai degraba m-ar interesa cum se gandesc sa stopeze poluarea la nivel local, orase sau zone industriale, nu balarii cu temperatura globala si interzicerea paielor, biodisel, masini cu baterii din litiu, etc. Pana sa ne panicam, cum ai zis si tu, sa spuna clar cat din problema are cauze antropice si cat nu si abia apoi sa vina sa imi interzica modul actual de viata.
Yupp. Inventii. Scorneli.
https://pbs.twimg.com/media/CxOFw40WEAEcf1F.jpg
https://robertscribbler.files.wordpress.com/2016/02/hansen-sea-level-rise.png
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bf/Carbon_Emission_by_Region.png
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/56/Global_Carbon_Emission_by_Type.png
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/88/Mauna_Loa_Carbon_Dioxide.png
Iulian, fara sa vrei ai nimerit-o. Poate ar trebui sa te gandesti ca totusi de la ultima glaciatiune se tot incalzeste (adevarat ca au fost si cateva sincope) si nivelul ala ridicat al apei are legatura si cu scfundarea solului (gasesti destule informatii daca vrei). Nu peste tot creste, ba dimpotriva, nivelul apei la nivel planetar nu seamana deloc cu ce vezi intr-un pahar. Eu zic sa dai fuga sa iti iei o barcuta, musai cu vasle si vela ca sa nu poluezi. Pacat ca nu o sa iti citesc raspunsul pentru ca ai renuntat la calculator, net, electricitate din surse neeegenerabile, etc. daca totusi o sa il citesc inseamna ca esti doar un poliator ipocrit ?.
Si Universul, de la ultimul Bang, e in expansiune.
Problema e ce se intimpla acum, de la inceputul revolutiei industriale, fata de restul zecilor de mii de ani. Si nu sintem doar noi: polii se pot schimba, miezul planetei se poate raci. Insa citeva lucruri sint certe:
– schimbarea e in toi si sintem precum o broasca pusa in apa care va fierbe
– nu stim 100% sigur ce efect au transformarile a caror cauza sintem
– nu stim 100% sigur daca ne putem opri
– daca folosim toate hidrocarburile cunoscute in acest moment in acelasi ritm murim de citeva ori
Serios? Alt discurs nu ai gasit? E din categoria ‘nu mai iesiti la mitinguri anti psd, ca oricum nu se schimba nimic’.
Mda, Iulian, se pare ca esti pana la urma un poluator ipocrit.? Problema e ca de fapt nu se poate demonstra ca omul e vinovat si ca ce masuram si vedem acum nu e parte dintr-un proces mai amplu intins pe un termen mai lung. Cateva sute de ani si cateva grade in plus sau minus sunt infime la scala evolutiei planetare. Nu e nici prima data cand Pamantul se incalzeste si probabil nici ultima oara. Toate previziunile alarmiste au fost infirmate de realitate. Daca nu suntem siguri cum vor evolua lucrurile cum se face ca sunt siguri ca masurile vor avea efect ? Nu zau, esti sigur ca de cateva ori ? Pana epuizam resursele actuale este suficient tim sa dezvoltam noi metode de producere a energiei, unele reale (poate inbunatatirea celei nucleare, etc) nu balarii regenerabile. Nu, e din categoria nu dati foc civilizatiei pentru ca va credeti salvatori. ?
#RTI. Oceanul de Nord ingheata pe o suprafata tot mai mica, iar iarna este din ce in ce mai scurta, se discuta deja despre exploatari de titei si gaze in nord sau de deschiderea pt navigatia a pasajului nordic (crezi ca companiile petroliere sunt mana-n mana cu savantii si vor fora prin gheata groasa de un km?). Suprafata acoperita cu ghetari din Groenlanda a scazut fata de inceputul sec XX, pe continentul sudic aceiasi problema.
Acum fiecare cu parerea lui, dar cand toti oamenii de stiinta, de la toate marile universitati vin exact cu aceleasi rezultate discutia devine deja religioasa: nu acceptam faptele, ardem femeile pe rug…
Toti ghetarii, pe intrega planeta, isi reduc suprafata, se vede clar acest lucru prin poze comparate luate la interval de 30 de ani, poate mai mult. Crezi ca-i facatura?!
Ciclul musonic in Sahara este de 30 de mii de ani si abia am intrat in procesul de desertificare acum vreo 8-9 mii de ani.
Peste 90% din oamenii de stiinta implicati sunt de acord ca suntem intr-o perioada de incalzire globala, lucrurile sunt clare si pt cetateanul de rand dar se pare nu suficient de clare pt toata lumea. Este genul de discutie care a deturnat articolul si cred ca ar trebui sa ne oprim aici, fiecare si-a exprimat foarte clar punctul de vedere, iar opiniile fiecaruia nu se vor schim,ba.
#George. Ai uitat sa pui o poza cu ursul polar mort din cauza incalzirii globale.? De forat, clasic, mai putin dar exploatarea de gaze si fracturare hidraulica a sisturilor se face tot mai la Nord. Avansul tehnologiei, ca deh si acum foram pe Ocean, si nu doar acolo, la adancimi mai mari si exploatam zacaminte inaccesibile acum 20-30 de ani. Chiar te invit sa mergi sa faci si tu studii geodezice cu masca de oxigen pe mufa la -35°C si apoi sa postulezi despre Apocalipsa. E foarte normal sa se topeasca, insa nu de acum a inceput ci cu mult timp inainte, de la ultima glaciatiune majora. Oare crezi ca scandinavii ce au ajuns prin Islanda pana pe coasta de Vest a Americii au gasit acelasi peisaj ca astazi ? Noua ne pare acum un proces accelerat datorita faptului ca il putem masura si probabil fiindca este aproape la apogeul sau. Oare cum era daca oamenii aveau tehnologia de azi la momentul marelui dezghet, ce constatau, ca a inceput sfarsitul nu ? Tot oamenii de stiinta preconizau acum 50 de ani ca ramanem fara gheata la poli, din fericire realitatea ca nu le da dreptate. Faptul ca o parte din organizatile guvernamentale si private gireaza o idee nu inseamna ca TOTI oamenii au acelasi punct de vedere, nici macar toti cercetatorii din cadrul lor nu au. Si chiar daca suna a conspiratie sa nu uitam ca lipsa Apocalipsei ii va lasa fara gologani. Mie imi pare cei ca voi neaga realitatea si faptele, Apocalipsa mult trambitata se lasa asteptata, ghinion de nesansa. Dar e bine ca vrem sa reducem amprenta de carbon (sa mancam iarba ca vacile dau prea multe parturi), sa ne cotonogim economia (dar aia prin India, China, etc sa produca ieftin), sa ne inchidem nuclearele (dar sa ardem carbuni si gaze rusesti), sa facem baterii din materiale rare scumpe si poluante (dar interzicem diselul, abia astept primul cargobot electric o sa fie ceva demn de retinut, la concurenta cu primul avion electric), sa facem biodisel in loc sa cultivam hrana, etc. Deci cine e cu rugul pus sub civilizatie si are „solutii” ? Corect, va invit sa va extrageti din lumea asta cruda si poluanta si sa dati un exemplu personal despre cum se poate salva planeta exact prin fapte si nu vorbe goale. Pai deh, daca in articol se insinueaza ca e posibil ca Terra sa ajunga ca Venus nu e din cauza mea. Consider ca fiecare este, inca, liber sa se bucure de avantajele timpului in care traim precum si de libertatea de opinie, bineinteles pana cand minti „luminate” ne vor „salva” cu voie sau fara voie.
Ma incinta seria articolelor despre spatiu, mai ales ca stiu extrem de putin despre subiect. Parca se potriveste cumva si cu Pastele, cu Invierea, cind privim catre cer.
Un pic offtopic, pt viitor, poate ca se va considera si ce fac japonezii https://www.spaceflightinsider.com/video/jaxa-releases-video-of-dramatic-hayabusa-2-asteroid-touchdown/
Paste fericit!
Ma bucur mult ca v-am trezit interesul! Citirea textelor scrise de dvs mi-a adus mari satisfactii si sunt fericit sa va regasesc si de cealalta parte a fileului.
JAXA si Hayabusa au fost parte din rubrica „Satelitul” care a urmarit constant misiunea nipona, ba chiar in 2 episoade a fost cap de afis:
https://www.rumaniamilitary.ro/satelitul-saptamanile-2019-09-10-11-12
https://www.rumaniamilitary.ro/satelitul-saptamana-2019-08
Asemenea maestre, Paste fericit !
friedly fire
inca un offtopic, care poate ca va bucura… un MIG 31 a doborit un alt MIG 31,
https://www.flugrevue.de/militaer/friendly-fire-in-russland-mig-31-schoss-andere-mig-31-ab/
Incidentul e din 2017… și în curtea NATO s-a întâmplat asta…cu olandezii prin ianuarie…când un f16 a doborât un altul iar oficiali au ascuns incidentul și numai prin presă s-a aflat adevărul, asta prin martie.
Marius, e bun articolul 🙂
Achiesez! 🙂
🙂
Asteptam saptamana marinei!
Multumesc Iulian! Invat si descopar multe pe RM si ma bucur ca am ocazia sa impartasesc o parte din ce am acumulat.
Am avut o zi dezagraebila care m-a tinut ocupat si desi am mai aruncat cate o privire pe RM nu am reusit sa raspund pe cat de repede mi-as fi dorit. Cred ca ar trebui sa spun mai multe ca sa-mi exprim aprecirea dar astept sa am capul mai limpede.Pana atunci : abia astept articolele noi!
Cel mai probabil diferenta intre Terra si Venus se datoreaza „zilei”. O zi de 243 de zile terester insemna generarea prin carbonizare/evaporare a unei atmosfere cu puternic efect de sera.
Ceea ce putini stiu este ca Venus este „locuibila” Dar nu la suprafata. La aproximativ 40 de km inaltime (daca nu ma insala memoria, presiunea atmosferica este in jur de 1 Bar (adica atmosfera terestra la nivelul marii) iar temperatura oscileaza in jurul a 0 grade C. Ramane doar „mica problema” a acidului sulfuric ce pluteste in atmosfera de CO2 aproape pur.
In anii 70 se visa la colonizarea planetei cu aerostate ce plutesc vesnic in aceasta zona de conditii optime.
Interesant! In textele intalnite pana acum nu am regasit nimic despre un scenariu al colonizarii lui Venus. Nu stiam presiunea la 40 km alitudine dar m-am uitat pe net si am gasit 3.5 atmosfere. Un pic mai sus intalnim 1 atmosfera. Nu stiu ce sa zic despre aerostate ; afara de compozitia despre care aminteai mai avem si vanturile, care pe Venus par a fi puternice (300km/h in medie, 200 km/h la 55km) iar rusii au detectat intensificari temporare (furtuni?) cu peste 400 km.h.
https://www.rumaniamilitary.ro/in-spatiu-saptamana-2018-42
Vezi sectiunea Maruntis unde spuneam ca NASA se gindeste la colonizare.
Bla-bla-bla, nu se gandeste nimeni sa colonizeze Venus. Ce sa faci acolo? Este doar un exercitiu intelectual. Chiar adca i-am curata atmosfera, vulcanismul venusian este un fel de Yellowstone inmultit cu o mie. Care ar fi mobilul?
Da, acum am vazut! Nu-mi aduceam aminte despre asta.Si multe informatii si poze cu Verele ! Poate ca nu ar fi rau sa reiau satelitii…
Nu vad de ce cineva s-ar gandi, intr-un fel sau altul, sa colonizeze (?!) Venus. N-are absolut nimic atragator, resursele minerale nu pot fi atinse, pe de alta parte Sistemul Solar este destul de bogat in reurse, nu trebuie sa le cautam exact pe Venus.
La fel ca in filmele SF cu scenaristi mai putini dotati intelectual care ne asigura ca vom fi invadati de alieni pentru: aur, apa si alte chestii banale la scara sistemului solar, nemaivorbind de coltul nostru de galaxie, dar, pana la urma, si alienii aia tre sa-si poata justifica bugetul expeditionar in fata propriilor contribuabili.
Daca nu, motiunea de cenzura si le pica guvernul…
Nu vad de ce cineva s-ar gandi, intr-un fel sau altul, sa colonizeze (?!) Venus.
Destinatie de vacanta. 🙂
Adica ca si cum te-ai duce in India sa-i vezi pe aia?! Turism extrem?! Ce Doamne iarta-ma sa vezi pe Venus ca nici nu poti sa vezi ceva, te uiti pe ecranul radarului si ghidul iti explica ce si cum?!
Bicarbonat de sodiu!
Dam cu bicarbonat de sodiu ca sa mai atenueze din aciditate!
are ceva foarte atragator. gravitatie asemanatoare cu pamantul. marte are doar 0.4 din graviatia noastra si orice colonie de durata ar avea probleme. pe cand o colonie in orase plutitoare pe venus n-ar avea problemele gravitatiei.
https://www.youtube.com/watch?v=gJ5KV3rzuag
O colonizare inutila, inoportuna, dificila… dar un exercitiu care te-a prins 🙂 Nu stiu de ce ai vrea asta, dar putem explora posibilitatea unei colonii in atmosfera.
Nu ai acces la materiale de constructii si in acelasi timp ai nevoie de multe materiale de constructii (nu poti beneficia de excavatii pentru crearea spatiului de locuit sau depozitare). O combinatie nefericita.
Cred ca o colonizare are nevoie de transport suprafata exterior pentru legatura cu Terra sau alte locatii (mine/asteroizi?). Pentru moment propulsia chimica este alegerea logica. E nevoie de apa pentru oxigen (sustinerea vietii + propulsie) si hidrogen (combustibil). Oare se pot extrage O si H din altceva in afara de apa? Oare exista alti combustibili disponibili afara de H? Ma refer la variante plauzibile. Venus are putina apa in atmosfera. Din acid sulfuric nu poti extrage nimic fara a implica alte elemete (metale). Altceva nu ai in atmosfera.
Campul magnetic nu e stralucit; atmosfera superioara nu suna bine in lupta cu radiatiile. Cred ca prezenta campului magnetic este unul dintre putinele avantaje ale lui Venus. Dar e prea slab.
Ok si ce sa faci intr-un oras plutitor pe Venus?!
poti sa faci orice gradinarit, cercetare, trait. imaginatia e limita
Si de ce trebuie sa mergem pana pe Venus pt asta, adica care este beneficiul?
Ti am postat un clip care explica tot
„Snowstorm” în română se traduce prin ninsoare, poate viscol, în nici un caz „furtună de zăpadă”.
Mars…quake:
https://www.space.com/insight-mars-lander-first-marsquake.html
sound of Mars 🙂
https://www.youtube.com/watch?v=DLBP-5KoSCc
Pe venus cam asta ar merge da nu prea ai ce sa faci https://images.adsttc.com/media/images/5595/5b10/e58e/ce2f/b500/055f/newsletter/Portada.jpg?1435851530
acolo ce resurse o avea ?
Abia acum am putut savura articolul, sunt i tr-un sat ignorat de portocala. Din pacate am ratat o discuție interesanta.
In primul rand Marius, foarte fain si interesant articolul. Nici eu nu stiam despre presiune
Intreba George de ce am merge pe Venus? Eu cred ca răspunsul e simplu. Pt spatiu, mai ales daca nu vom descoperi o propulsie superluminica, singura soluție va fi sa ne intindem la maxim in sistemul solar. Se va gasi o solutie si pt Venus la.nevoie