Indienii au dat cu INS Chakra in ceva

INS Chakra

…nu stim exact in ce dar oricum am privi situatia hindusii par printre cei mai incompetenti marinari  submarinisti din lume, reusind destul de des performata de asi ciocni submarinele, de a le exploda sau macar ca le da un pic foc.

Asadar, INS Chakra a lovit ceva, suferind ceva pagube, se pare insa ca ”cele ceva” pagube sunt mai grave pentru ca nava va avea nevoie de ”ceva” reparatii mai aprofundate si de anvergura. Necazul ar fi survenit cu nu foarte mult timp in urma, in acest moment sub-ul fiind ancorat de peste o luna in portul Visakhapatnam asteptand spasit…instalatorii.

INS Chakra nici nu este pana la urma o nava aflata in propietatea hindusilor ci o nava ruseasca (Akula II) inchiriata pe zece ani de la guvernul rus. Surse din marina hindusa au declarat ca avariile ar fi in zona domului sonarului, adica intr-o arie aflata in prova navei, in fata tuburilor lans-torpila, asadar putem presupune ca au dat cu submarinul in ceva, sau „ceva” a dat in submarinul lor, n-au pastrat distanta regulamentara fata de nava din fata etc.

Probabil ca rusii vor veni sa-si repare fieratania, pe bani multi, hindusi vor plati si cu asta basta, pana cand un alt submarin va da in ceva, va exploda sau macar va lua un pic foc.

Pacat de dotarea lor…

Asta se intampla in luna octombrie 2017.

Si au uitat ceva deschis pe INS Arihant…

Aflam astfel ca prin februarie-martie 2017 INS Arihant, primul submarin nuclear construit in India, a luat apa la bord. Acest lucru, ca a luat apa, n-ar trebui sa ne mire daca tinem cont ca este construit in India, socanta este modalitatea prin care apa a patruns la bordul celui mai nou sub hindus, pentru ca doamna apa n-a intrat si ea prin nus’ ce fisura microscopica, nu pe la etansarile arborelui port-elice  ci direct printr-un tambuchiu lasat deschis de unu’ cu ceva trebi prin zona.

Din presa locala aflam ca tambuchiul cu pricina a fost lasat deschis de hindusii din compartimentul unde indienii si-au montat propulsia navei. Necazul s-a infaptuit destul de curand dupa ce nava tocmai ce fusese, cu flori multe, lansata la apa. Bafta indienilor a fost ca submarinul era in port pentru ca altfel, putem presupune la cat sunt de profesionisti, il cautau si acum.

Si de atunci si pana in zilele noastre hindusii inca mai sterg apa cu mopul, usuca electronicele cu foehnul, schimba conducte si contactori etc, pentru ca apa de mare este cam a dracului de coroziva si un echipament electric odata ce-a fost submers cam trebuie inlocuit.

Ca o sa va faceti o idee despre cata minte au indienii, toate navele lor militare sunt operate pe baza, tineti-va bine, Windows XP program lansat in 2001 si la care Windows a anuntat inca din 2014 ca nu-i mai asigura suport.

Dar aici nu indienii sunt rusinea planetei ci britanicii, care si ei foloseasca acelasi soft de baza pentru navele lor de lupta, de exemplu HMS Queen Elizabeth va merge la lupta bine-merci cu XPul prin calculatoare.

Asadar or fi hindusii rusinea militara a lumii, dar se vedea treaba ca nici britancii sau germanii nu sunt foarte mult in urma lor.

Iar XPul este acelasi „gunoi” care a lasat 90% din sistemul de sanatate britanic pe intuneric in mai 2017.

Se duce lumea dracului si noi nici nu observam…

PS Ca sa fim cat mai obiectivi va spunem ca o parte a presei indiene nu este de acord cu tambuchiul deschis de pe Arihant si sustine chiar ca in pupa navei n-ar fi deloc astfel de …gauri, dar nu poate explica de ce nava nu se afla in serviciul activ de 10 luni. Pe de alta parte nici marina n-a dezmintit stirea pana acum…

GeorgeGMT

83 de comentarii:

  1. o parcare laterala nereusita.
    probabil pe urmatorul il vor comanda cu senzori de parcare inclusi.

  2. Salut. Ma baieti de ce faceti voi bascalie de hindusi,se mai intampla, cel care manevra volanul si pedala nu a calculat bine distanta,probabil avea parbrizul aburit

  3. Cand am iesit noi cu Akula noastra din port ? Radem noi …..dar amar

  4. Cu reparația cred că o să mai aștepte puțin indienii.
    Incidentul cu accesul americanilor l-a bordul submarinului Akula II nu e terminat. Rușii nu uită☺.
    Vreau să zic că la bord permanent se află ofițeri ruși de servici conform contractului de închiriere.☺
    Indienii sunt indieni?

    • Ofiteri specialisti submarinisti care ii asista si consiliaza pe cei indieni pentru a exploata corrspunzator submarinul?Pentru posturile cheie?

      • Da și nu numai pentru asta. Indienii chear dc au făcut scoala la rusi sunt ca niște copii tot au nevoie de asistență permanentă la sub nucleare mai ales nu poți săi lași singuri de capul lor. La sub clasice se mai descurcă cât de cât. Pe când la cele nucleare? Apar întrebări.
        Ei vor să parcurgă în 5-10 ani o distanță pe care americanii, rușii, englezii cu francezii au parcurs cu multă sudoare în zeci de ani, mai mult de jumătate de secol muncă muncă muncă……

  5. Indienilor li s-au cam incurcat chakrele ca sa zic asa… Presimt ca le va creste rata la leasing.
    Nu-i pacat de asa minunatie de Akula?
    Dar lasa ca noi n-avem probleme din astea cu Delfinul.

  6. Si acum ca sa fiu eu Gica-contra. desi acum XP are multe probleme. tot il consider cel mai reusit os scos de Windows (nu mai am pe computer XP, dar mi-a parut rau ca a trebuit sa-l inlocuiesc) nu -i consider foarte prosti pe britanici ca inca il folosesc

  7. Eu admir indienii.
    Vor Ferrari , Rolls Royce cind au vaca sfinta pe strada , milioane de analfabeti si muritori de foame dar au construit bomba atomica , au rachete sa le trimita la ” prieteni”.
    O tara cu contraste colosale si totusi cu incapatinare , perseverenta , vor sa intre in „lumea buna”. Chestia cu submarinul asta e de ris dar si de plins.
    Macar ei au cu ce gresii , tampona , invata.
    Noi ? Tara NATO cu citeva parteneriate declarate ” strategice” avem una bucata submarin care poate fi folosit doar ca muzeu. Ca altceva nu e capabil sa faca.
    Din 1996 e legat de uscat , personalul a iesit la pensie si deci , cine e de luat la bascalie ?
    ( avem si ziua submergibilistului ca da nu uitam ce eram cindva )

    • Asa radeam si de chinezi prin anii 50-70 si am ramas doar cu rasul iar altii doar cu un rictus. Rade lumea de indieni dar sunt pline corporatiile americane si vest europene de manageri de top indieni. La fel si prin institutele de cercetare si facultatile de top e plin de indieni. Sa mai amintesc ca fosta perla a coroanei siderurgiei romanesti e la indieni?

      • Si atunci cum iti explici ca 72% din „senior management” la firmele din Fortune 500 sunt niste baieti albi? Faptul ca sunt o mana de oameni de genul Mittal, Pichai si Nadella nu ii face pe astia zmei. Acelasi lucru este aplicabil si la cercetare. Cercetarea teoretica este nu lucru, iar cercetarea aplicata cu totul altceva. Ar fi interesant sa vedem cate „minoritati” aplica pentru patente.

        • Nu sunt zmei dar pe termen mediu si lung or sa devina. Au numerele de partea lor! Au devenit independent de briti in 1950 si in 58 de ani au trimis un satelit in jurul lunii. Mai taras mai grapis, cu greseli, cu trante, strang din dinti si se duc inaite. Lumea face misto de ei, par un fel de ciuca batailor dar numai par. In 50 de ani nu stiu cine o sa mai rada de indieni. Asa radea lumea si de chinezi, ca-s imbracati toti la fel, ca fac numai tenisi si maieuri, ca fac baraje carand pamantul cu cosurile, etc. Azi mai rade cineva de chinezi cand au portavioane, submarine nucleare, ICBM-uri si avioane de lupta de generatia 5? N-or fi cele mai reusite dar le au! Altii ce au facut in 50 de ani?

          Referitor la procente nu te pot contrazice ca nu am studiat subiectul. Pe undeva mi se pare normal ca in firmele respective sa fie promovati manageri din tarile de origine ale firmelor. Ar fi interesant de vazut cati din managerii de top expati sunt de origine asiatica sau indiana?

          http://foreignpolicy.com/2015/08/18/why-are-so-many-of-the-worlds-best-companies-run-by-indians-google-sundar-pichai/

          • China? Serios? O singura conceptie de la inceputul acestui secol care a fost adoptata la o scara cat de cat seminificativa.

            Sa luam exemplul Vodafone. Au avut un director executiv indian, urmat acum de un italian. Este o chestie care tine cont de talent si nu neaparat de etnie/rasa.

            Asiatici = 21%

            http://fortune.com/2017/06/09/white-men-senior-executives-fortune-500-companies-diversity-data/

            • Am vazut articolul dar procentul de 21% este din numarul total de manageri din Fortune 500 nu din numarul total de expati. Ochiometric apreciez ca daca ne raportam la numarul de expati procentul uraca la 40-50%.
              Exemplu care-l dai e confuz: schimbi un indian cu un italian dar e vorba de talent nu de rasa? Hmm, deci italianul e mai talentat decat indianul:
              – daca e la modul general e vorba de criterii de rasa/etnie
              – daca e la modul particular e un exeplu care nu are nici o relevanta in discutie

              Inventii chinezesti, cate vrei: hartia, tiparul, praful de pusca, busola, bateriile electrice, etc

              https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Chinese_inventions

              • Fortune 500 sunt companii multinationale. Te raportezi la expati degeaba. Exemplul cu Vodafone este bazat strict pentru a exemplifica ca rasa/etnia nu are ceva de a face cu numirea in functia respectiva. Te poti uita la consiliul de administratie al ArcellorMittal, firma controlata de un indian. Unde este preponderenta de manageri/executive indieni?

                http://corporate.arcelormittal.com/who-we-are/leadership/management-committee

                Nu incurca borcanele cu chinezii. Am cerut on conceptie din acest secol nu de acum 8-900 de ani.

                • Nu am afirmat ca sunt preponderenti managerii indieni sau ca ar avea IQ-ul mai mare decat altii. Ce am vrut sa spune e asta: acum 50 de ani expatii indieni carau bagaje prin garile britanice sau erau cel mult taximetristi in Londra insa acum sunt din ce in ce mai multi prin firmele multinationale inclusiv in cele din F500. Nu am afirmat nici ca ar fi manageri grozavi pentru ca din experienta proprie m-am lovit doar de „bolovani” (din astia mai mititei). Faptul ca au impanzit lumea (din lumea araba pana in cea vestica) si ca au oameni la nivele de varf atat in management cat si prin institutele de cercetare nu va ramane fara impact asupra tarii mama.

                  Nu am incurcat borcanele cu chinezii. Uita-te pe lista de pe vikipedia si la sfarsit vei vedea inventii din secolul 20. Uite cateva: SM FO (single mode fiber optic), insulina bovina sintetica, carbon aerogel, tigara electronica, etc.

                  • Asta este ca si cum mi-ai spune ca Paulescu a inventat insulina canina. Hai ca suntem pe teren mai bun cu stiulourile Rainbow…dar cred ca si alea sunt niste copii de Sheaffer sau Parker.

          • nu sunt promovati managerii indieni nu din motive de rasa, ci de competenta. Exista o mana de indieni foarte buni, dar pt fiecare unul din asta exista prin corporatii mii, zeci de mii de robotei care fac doar ce li se spune. Ca sa fii manager de top trebuie gandire creativa si rapiditate in reactie si decizie, ceea ce le lipseste cu desavarsire.
            Eu lucrez cu indienii zilnic

  8. Din cate stiu (pentru ca la noi totul este mega secret) CMS-ul instalat pe Marasesti in timpul reparatiei de la mijlocul anilor 2000 este bazat pe Windows NT 4, OS aparut prin 1996. In general sistemele de la bordul navelor sunt bazate pe versiuni embedded adica sisteme de operare curatate de o gramada de functionalitati care nu sunt necesare acelei aplicatii si optimizate la maximum pentru a minimiza incarcarea hardului. De asemenea nici hardware-ul nu este niciodata ultimul racnet ci sisteme testate in timp, stiute ca fiind fiabile din care ai mereu mai multe pentru redundanta.

    Daca ne intoarcem in timp prin anii 70-80, de exemplu fregatele type 22 pe care le avem noi aveau sisteme proprietare Ferranti FM1600E cu o putere de procesare infima fata de ce este disponibil azi (procesoare pe 24 de biti, benzi magnetice pentru stocare) si totusi faceau fata multor sarcini operationale.

    Pe genul asta de nave (sau avioane de altminteri) nu-ti trebuie ultimul i9 cu windows 10 decat daca vrei sa ai radarul in overlay pe ecran peste o pornoaca sau un meci pe care il vezi in acelasi timp, iar pe ecranul din dreapta sa stai pe facebook. Azi poti avea pe cateva placi din rack-uri mai multa putere de procesare decat aveau tone de electronica din anii 80 si poti folosi (adapta) un sistem de operare gata disponibil pe piata pentru a integra si interfata tot ce misca pe o nava (de la masini pana la armament si senzori), de fapt asta e si norma curenta pe navele moderne.

    Faptul ca noi, vestita patrie a IT-istilor si absolventilor de Electonica si de Automatica nu suntem in stare sa facem sisteme viabile de comanda si control de exemplu pentru nave de lupta, nu reusim sa digitalizam radarele din anii 60-70 pe care le avem la bordul navelor si multe altele arata ca degeaba ai vrea daca nu stii si degeaba ai sti daca nu vrei.

    • la fel este si la navele spatiale care, pe motive de fiabilitate, utilizeaza sisteme de operare si unitati hardware destul de vechi.
      https://www.theverge.com/2015/1/15/7551365/playstation-cpu-powers-new-horizons-pluto-probe
      Intrebare: daca ai sistem de operare ca englezii, Windows XP sau whatever, poti sa faci update usor la unul nou peste 10 ani sa zicem?
      Merci!

      • Sal, Nic!

        Ma indoiesc ca merita sa tii hardul vechi si sa faci update doar de soft insa apropos de ce se poate face (daca se vrea a se face) iti recomand programul FELEX care mie mi s-a parut foarte interesant (si daca vrei sa scrii un articol pe tema asta iti pot furniza un material complet). Daca te uiti aici: https://www.youtube.com/watch?v=W1cFECTHeM4 la 13:20 o sa vezi cam ce scot oamenii astia dintr-o nava lansata in anii 90 si multe multe alte detalii foarte interesante din „matele” unei nave de lupta.

        Deci, dupa mine, politica standard in Vest sa faci un Mid Life Update pe bune la 12-15 ani in care sa inlocuiesti echipamente perimate cu unele noi este calea cea mai buna.

        • Dap, am vazut filmul mai demult (pe cand cautam sa vad cat costa o modernizare adevarata a unei fregate), foarte fain.
          Mustele, VB-urile si monitoarele chiar ar merita o astfel de modernizare.

      • Statiile de lucru sunt bazate pe Windows (the middlewear daca vrei). Sistemul propriu zis este bazat pe Linux si C++.

        • middleware. Subsistemele sunt controlate de sisteme de operare in timp real (RTOS) dedicate in general. Linux (embedded) nu prea indeplineste conditiile de RTOS. De exemplu un CIWS nu poate fi controlat eficient decat de un RTOS; speculez chiar ca multe functii sunt hardwired (FPGA) pentru viteza de reactie.
          C++ e compilator (pentru scris programe) si nu are ce cauta in CIC sau mai nou SMC.
          Pe Zumwalt sistemul, aka SMC (Ship Mission Center), e controlat de o versiune proprietara (Raytheon) de Linux.

            • Pentru asta se foloseste real time Linux kernel, unde reactia/functia este atat in „real time” cat si deterministica sau LynxOS RTOS.

              FPGA/ASICS au alte calitati cum ar fi toleranta radiologica si/sau electro-magnetica, compatibilitatea cu anumite unde particulare (ex. Link 16) in spectrul electro-magentic si probabil si compatibilitate cu anumite „protocoluri” de grafica. Nu toata lumea este dispusa sau are posibilitatea sa investeasca in chestii de la Green Hills sau Wind River

              • @Alex, @bumblebee, va multumesc pentru informatii, domnilor!

              • Iar te avanti unde nu esti pe felie…
                LynxOS nu este din familia Linux; este un RTOS din famila UNIX. Nu mai intru in detalii tehnice dar se poate spune ca este „prietenos” cu aplicatiile Linux si UNIX, adica pot fi portate de pe Linux si UNIX pe LynxOS prin recompilare.OS kernel este nucleul OS si nu se utilizeaza separat de acesta.
                Caracteristica principala a logicii hardwired (placi cu componente logice mai demult inlocuite de ASIC care pot fi PLA, FPGA, FCGA, mixed mode ASIC, etc) este viteza pentru ca executia unei comenzi este aproape instantanee (viteza de propagare prin portile logicii – cam de ordinul nanosecundelor) comparativ cu logica microprogramata care are ca timp de executie pentru o secventa durata tuturor instructiunilor executate pentru acea secventa (poate fi de ordinul uS, ms sau mai mult functie de complexitate).
                Rad Hard componets pot fi si ASIC-urile dar si componentele unui calculator, nu e o caracteristica numai a ASIC-urilor. Avand in vedere cerintele pietei militare este posibil sa fie mai multe ASIC-uri RH pe piata decat CPU-uri. La EMP fara ecranare speciala orice componenta electronica e muci.
                Link 16 este un sistem militar de comunicatii care foloseste in hardware ASIC-uri proprietare (pentru codare, criptare, etc – pt. viteza!) dar asta nu inseamna ca toate ASIC-urile sunt „compatibile cu anumite unde particulare gen Link 16” sau „protocoale grafice”. ASIC e o denumire generica iar „caramizile” de baza pentru ASIC-urile digitale de exemplu sunt aceleasi ca si cele pentru CPU-uri, GPU-uri, memorii DRAM, s.a: portile logice sau mai jos cu un nivel, comutatorul CMOS, SOI sau FinFET.

      • La navele spatiale care ies de sub protectia campului magnetic terestru in general sunt utilizate componente RH (radiation hardened) care sunt destul de putine; procesoarele RH apar, cand apar, la 5-10 ani de la lansarea modelului standard.

        http://www.militaryaerospace.com/articles/2016/06/radiation-hardened-space-processor.html

        Se mai pune si problema consumului electric care e cam in relatie invers proportionala cu complexitatea procesorului. De mentionat si faptul ca la calculatoarele personale extrem de multa putere de calcul (CPU+GPU) se foloseste in interfata cu utilizatorul. Sitemele de operare embeded cu o interfata utilizator rudimentara pentru sonde spatiale sau sateliti au alte cerinte: fiabilitate, redondanta, consum redus, etc.

        Daca vorbim de Widows sau orice OS cu GUI (graphical user interface) mai pretentios, 10 ani reprezinta un handicap serios sau insurmontabil pentru hardware si pentru multe din aplicatiile care ruleaza sub sistemul de operare. Chiar si la PC-ul de acasa trecerea de la Windows XP la Windows 10 nu este in toate cazurile posibila sau fara upgrade-uri harware majore (lipsa driveri pentru componentele vechi, lipsa suport Microsoft pentru CPU-urile vechi, resurse hard gen memorie sau hdd insuficiente, etc). La un sistem specializat cu interfete si driveri proprietari, cu hardware proprietar este aproape imposibil de facut update la SO fara suportul producatorului iar producatorul, daca nu a disparut intre timp, o sa-ti propuna in schimb MLU pentu o frumoasa suma care te va face sa te socotesti de doua ori.
        O ultima remarca: stabilitatea si fiabilitatea OS embeded folosite in echipamentele militare sau industriale nu are prea mare legatura cu a versiunilor comerciale folosite in PC-uri chiar daca au acelasi denumire generica (in cazul de fata Windows XP). E ca si cum ai compara un ceas elvetian cu o replica facuta in Asia.

      • Iti face Microsoft updates la XP cat vrei, daca platesti. Incetarea suportului anuntata in 2014 e pentru publicul larg.

        • In general la sistemele dedicate update-urile si patch-urile vin numai de la producator. Sigur ca originea lor este in general Microsoft insa sunt reduse la strictul necesar si testate la sange de catre producatorul echipamentului in configuratiile proprii. Daca aplici update-uri si patch-uri care vin direct de la Microsoft sau terti producatorul nu mai garanteaza stabilitatea, performantele si nu-ti mai acorda suport tehnic.

  9. La noi nu e vorba ca nu putem face. La noi problema e ca doar firme gen UTI ori Asesoft si care mai sunt, de ale lor, castiga ori primesc contracte. Iar ei nu au nici un interes sa faca treaba buna.

  10. Radu, nu e problema de IT-isti, este problema de spaga si alegeri imbecile. Peste 50% din bancomate folosest Windows NT.
    Cele mai multe sisteme de operare embedded sunt Unix/Linux din cauza suportului si disponibilitatii de modificare, nefiind prins intr-o licenta Microsoft ce costa de iti vinzi rinichii.
    Nu am vazut Mapn organizand un program de contributie dpdv software/electronic sub forma de concurs pe care se construim ceva militar de viitor.

    • @Petrudez, AndreiG

      Probabil ca am fost prea eliptic, dupa parerea mea problema Romaniei in general la toate nivelurile administratiei, armatei, educatiei, sanatatii, etc sta in faptul ca aceia care sunt pusi sa gestioneze aceste domenii sunt in imensa lor majoritate niste incompetenti de clasa mondiala care prefera sa lase lucrurile exact asa cum le-au gasit decat sa incerce programe de modernizare pe care nici nu le pot concepe si nici (daca le-ar concepe altii pentru ei) gestiona in mod eficient. Daca nu muncesti nimic nu ai cum sa gresesti nimic! Nava pluteste, Migul zboara, T55-ul merge cat de cat, ce-ti trebuie mai mult?!

      Mai e un aspect pe care putini oameni il spun (sau chiar cunosc): pentru firme profesioniste care nu stau in mila statului este mult mai eficient sa lucrezi cu o selectie de parteneri (romani sau internationali) cu care poti colabora eficient si rentabil dpdv economic. Pentru stat exista Teamnet, UTI, Asesoft, Siveco si inca 2-3 insa firmele astea traiesc in simbioza nu doar cu politicul ci si cu reprezentantii „tehnici” de la stat care sunt in 90% din cazuri cele mai nereusite exemplare din domeniile lor. E un win-win pentru ei, e un lose-lose pentru noi.

      • Fara a-ncerca sa iau apararea unuia sau altuia.
        Avem nevoie ca tehnicii nostri (inclusiv cei care fac caiete de sarcini) sa faca scoala afara pentru ca noi avem acces doar la tehnica din anii 60 – 70.
        Nu stiu daca exista un program al MAPN in acest sens dar, pe domeniile inalt tehnologizate, ar trebui sa existe asa ceva.
        Cand omul a tras cu P15-Termit toata viata este greu sa-l pui sa-si imagineze ce face o racheta anti-nava cu adevarat moderna. Valabil pentru tot ce inseamna tehnologie moderna: CMS-uri, radare, senzori, rachete etc
        Adu-ti aminte de episodul cu radarul de navigatie de la una din licitatiile de anul trecut, cred ca de la VB-uri sau monitoare.

        • @Nicolae Sunt o multime de ofiteri si subofiteri care au facut cursuri pe afara, de la nivel de Saint-Cyr sau West Point pana la cursuri de stat-major, trecand prin cursuri de specialitate, inclusiv tehnice. Asta inseamna ca s-au pregatit pe tehnica diferita, ca nu te duci cu Termitul la curs, utilizezi tehnica institutiei respective. Primul ofiter de marina a plecat la curs in UK prin 1992 sau 93 si pregatirea lui a fost exact la fel cu a unui ofiter britanic, fara vreo diferentiere.

          Deci nu e vorba de un sat din varful muntelui, fara curent, unde vine posta la o luna si citeste unu in sopron din ziar ce s-a mai intamplat prin lume.
          Asta e un stereotip al civililor.

          Ca sunt unii ingusti la minte e adevarat, spre exemplu un fost sef din STS se ratoia la firmele IT romanesti la o conferinta cyberblabla de la Cercul Militar ca au pretentii prea mari si se plang prea mult.
          Si e celebra o carte despre noile tehnologii scrisa de un amiral ajuns sef SMG, cu zeci de pagini copiate din publicatii straine.

          • OK, atunci e o problema, inseamna ca oamenii aia nu au ajuns unde trebuie, adica la departamentele care lucreaza pe inzestrare. Spun asta pentru ca sunt doua cazuri de care stiu/am auzit eu din care reiese ca oamenii cu pricina nu erau la curent cu ultimele noutati.
            Nu-s prea multi amirali ajunsi sefi SMG si ala de care stiu eu se face „remarcat” prin cateva chestii cel putin controversate, una chiar avand legatura cu Delfinul… 🙂 Pare sa fie un om cu „viziune”…

            • De curiozitate, sa te uiti cine sunt sefi la DpA, fie ei civili, fie militari.

              In institutiile de stat birocratia e imensa, iar in ministere e exponentiala. Si totul porneste de la legi, regulamente, norme, care uneori se bat cap in cap, nu mai pun la socoteala feudele meschine dintre diversi sefuleti.
              Daca legilslatia achizitiilor publice e proasta, nu ai cum sa faci cele mai bune achizitii.
              Iar in domeniul militar exista si mai multe constrangeri pentru ca specificul e cu totul altul decat cel civil.
              Adauga la asta faptul ca varfurile din MApN sunt politicieni, nu militari, deci oameni cu o agenda politica.
              Rareori achizitiile se fac pe criterii strict militare, prioritare sunt cele economice si mai ales politice, plus ciupelile.
              In privat lucrurile se misca altfel, desi sunt cazuri si cazuri, inertia institutionala e mult mai redusa. Imi povestea un prieten ca o echipa de la el a vrut o imprimanta 3D doar sa experimenteze, fara proiect bugetat, a doua zi au discutat in sedinta si intr-o saptamana deja o aveau. Inca nu se stia bine nici pe afara ce e aia imprimanta 3D.
              La stat ar fi imposibil asa ceva. E ban public si evident ca s-ar profita la greu, de altfel am inteles ca aia de la Firea si-au luat deja ultimul model de iPhone.

              Este nu greu, ci enorm de greu sa faci achizitii destepte din punct de vedere militar, la stat.

          • ramane doar teorie fara practica si dupa ani de zile doar o simpla amintire avand in vedere capabiltatile tehnice ale marinei militare romanesti.

        • Ma stii ca sunt mai radical decat tine! 🙂 Eu cred ca se pleaca de la coada in loc sa se plece de la cap: un caiet de sarcini nu este o culegere de 200-300 de pagini in care „organul statului” ii invata pe constructori in detaliu cum se scoate dg-ul vechi de pe nava si cum se baga cel nou ci se cer niste performante si se ofera niste bani.

          Tot ce am gasit pe domeniul naval sunt chestii inutile in practica si care au un singur scop: sa justifice functia si salariul respectivului. De genul: se schimba piesa A cu o piesa identica dar noua sau se reface resursa, fara prea multe griji apropos de ce a mai aparut in ultimii zeci de ani. Fara nicio dorinta de a imbunatati calitatea navelor, performantele, armamentul si eficacitatea in exploatare. Chiar si asa, cu banii astia putini care au existat in 20 si ceva de ani e greu de crezut ca nu se putea face mai mult decat s-a facut. Pentru ca s-a facut (aproape) nimic.

          Oamenii astia nu au cum sa se planga de ceea ce au obtinut atat timp cat N-AU CERUT NIMIC!!!!!!

  11. radeti voi, radeti dar nu este rasul vostru.
    Ghici pe ce OS merg ATM-urile?
    Windows XP

    Stiu pentru ca am fost bagat intr-un proiect de fabricatie, acum se ocupa alt coleg de el, si si eu am crezut ca este o gluma proasta cand am vazut Win XP si credeam ca este doar pentru etapa initiala de concept functional.
    Nope! Anul trecut in Septembrie a pornit fabricatia la el si foloseste … Windows XP.
    Aici sunt banii dv-stra! Pana isi da seama hackerul cum ii ia…. 😛

    • Exagerezi.
      Pentru clienti speciali si platitori, Microsoft asigura actualizari atat pentru XP cat si pentru NT.
      Aia cu incetarea suportului in 2014 e pentru publicul larg.
      Portavioanele englezilor, sub-ul indienilor, CMS-ul de pe Marasesti si ATM-urile unor banci nu intra la categoria „publicul larg”.

  12. INS Arihant a stat asa mult la reparat pt ca apa care a intrat in compartimentul a corodat tevile de racire a reactorului nuclear, care au trebuit inlocuite toate. sau cel putin asa am citit eu pe un site de stiri navale. Ar explica de ce a durat asa de mult reparatia.

    Stau si ma gandesc, daca apa a ajuns acolo, cat de multa apa a fost de fapt? Totusi nu cred ca exista tambunchi care sa dea din compatimentul reactorului direct in afara? Deci a intrat ceva apa in sala motoarelor daca a ajuns la circuitul de racire a reactorului

  13. India e putere nucleara, in 1974 au avut primul test nuclear, au posibilitate sa isi lanseze capetele nucleare din aer, subacvatic si de la sol, inclusiv (se pare) cu rachete intercontinentale. Din punctul asta de vedere fac parte dintr-un club relativ restrans, select.
    In ultimii 20 de ani s-au aflat tot timpul in topul primelor 10 tari din punctul de vedere al cheltuielilor militare. In ultimii 2015 ani, au ajuns pe pozitia 6, dupa SUA, RPC, Arabia Saudita, Rusia, UK, dar inaintea Frantei, Japoniei, Germaniei, coreenilor din sud, Braziliei.
    Problema lor e legata de coruptie, stratificarea sociala, balamucul din sistemul de achizitii. Totusi, tineti cont ca din 1950 au participat la un conflict local aproape la fiecare 5 ani, este imposibil sa nu fi tras concluzii din experientele avute…
    Sunt multi, au (ceva) bani si vor sa ii cheltuiasca. Vor trece si peste balbaieli, mai devreme sau mai tarziu.

  14. Dorel reporterul, pana si mareata US Navy foloseste tot Windows XP.

    Ca de obicei, daca nu primiti articolele scrise de la Itic, nu sunteti in stare sa faceti nimic decent.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *