JIANGKAI I/II –PLA NAVY

Fregatele Marinei Chineze (PLA Navy) din clasa JIANGKAI, reprezinta la ora actuala unele dintre cele mai moderne nave de care dispune aceasta. Ele au inceput sa fie construite incepand cu anul 2003, la santierele navale din Hudong-Zhonghua, Guangzhou, Huangpu, ce tin de China State Shipbuilding Corporation (CSSC), reprezentand primele fregate multi-misiune moderne din dotarea acestui stat. Aceste fregate, au fost proiectate inca de la inceput cu caracteristici stealth, Rusia banuind ca, printre altele, chinezii s-au inspirat in conceperea acestei clase de fregate, de la distrugatoarele din clasa SOVREMENNY (doua asemenea distrugatoare au fost achizitionate de catre chinezi si modernizate cu senzori si armament de productie autohtona).

JIANGKAI I

JIANGKAI II

JIANGKAI II -TYPE 054A

   Primele fregate din clasa JIANGKAI I (Type 054), in numar de doua (desi initial se intentiona construirea a patru nave, ulterior insa, s-a trecut la standard, JIANGKAI II), botezate FFG 525 MAANSHAN (construita intre anii 2003-2005. Operationala in cadrul Flotei Marii de Est din data de 18 februarie 2005) si FFG 526 WENZHOU (construita intre anii 2003-2006. Operationala in cadrul Flotei Marii de Est din anul 2006), au urmatoarele caracteristici: lungimea de 134 m; deplasament 4300 tone, cu incarcatura completa; dispune de propulsie tip CODAD (combinat Diesel/Diesel), avand doua motoare MAN (asemanatoare cu cele de pe clasa de fregate franceze, LA FAYETTE, produse local prin “reverse engineering” la Shaanxi Diesel Factory, dupa ce initial cumparasera 12 motoare la inceputul anilor *90) –SA 16 PA6V -280 STC, cu doi arbori, fiecare dezvoltand cate 6330 CP (4720 kW); viteza maxima de peste 27 de noduri (peste 50 km/h); autonomie mai mare de 6500 mile nautice; echipaj estimat la 250 de oameni. 

  Navele din clasa JIANGKAI I, dispun de mai multe tipuri de senzori de productie autohtona, dar si copii ale unor echipamente de fabricatie franceza.  
Radar Type 360 S, aer-suprafata, 2D, construit la Yangzhou Marine Electronic Instruments Research Institute (mai este cunoscut si sub numele de Institutul nr.723), fiind varianta chineza a celui italian, SELENIA RAN -10S/SPS-774. Radarul este in banda E/F cu salt in frecventa, avand posibilitatea de a detecta avioane de la 150 km distanta si rachete anti-nava de la 50 km distanta. Are putere de emisie de 140 kW/28 dB, rata de scanare cuprinsa intre 15-30 rpm, altitudinea maxima de detectie este de 10000 m, greutate 900 kg, dimensiunile antenei fiind de 4,3×0,7 m. Dispune de o antenna IFF, ce lucreaza in paralel cu radarul.

TYPE 726

SHTIL -1(HQ-16)

 

Radar Type 347G (NATO-RICE LAMP), este destinat conducerii focului (FCR), lucrand in banda I, avand raza de actiune cuprinsa intre 6-12 km (urmareste tinte de 2m/patrati de la 12 km si de 0,1 m/patrati de la 6 km). Este realizat cu tehnologie italiana, achizitionata in vederea evaluarii la inceputul anilor *80 si copiata ulterior, OTO BREDA si sistemul de conducere a focului SELENIA SPG -74. Radarul, ghideaza focul tunului de 100 mm (Type 210, construit la Institutul 713, pe baza celui francez, CREUSOT-LOIRE T100C, capabil sa angajeze tinte aeriene de la 6000 m si tinte navale de la 12000 m. Rata de foc este de 78 proiectile/minut, iar viteza initiala a proiectilului este de 870 m/s. Tunul este complet automatizat) dar si a sistemelor CIWS de tip AK-630 (patru la numar, construite local, Gatling cu sase tevi de 30 mm, putand trage 5000 lovituri/minut. Distruge rachete anti-nava de la 4000 m si tinte navale mici, de suprafata, de la 5000 m).

FM-90 SAM

 

AK-630

Radar Type 344 (MR-34), destinat achizitiei tintelor si control al focului –FCR, ce lucreaza in banda I/J, construit la Xian Research Institute of  Navigation Technology, destinat conducerii focului tunului de calibru 100 mm, avand camera TV si sistem de marcare cu laser a tintelor (LRF).

Radar Type 345 (MR-35), destinat ghidarii rachetelor SAM. Lucreaza in banda J, fiind copia locala a celui frantuzesc THOMSON CSF CASTOR CTM (Conduite de Tir Multisensor) –obtinut de la francezi in anii *80, avand puterea de emisie de 30 kW/48 db, avand FLIR–PIRANA cu bataie maxima de 15 km, camera TV zi-noapte, PIRANA CCD, putand detecta tinte aeriene in maxim 2,8 secunde si rachete anti-nava in maxim 1,7 secunde.

HARBIN Z-9C ASW

 

HQ-16 VLS

Rachetele SAM sunt de tipul HQ-7 (copie dupa cele franceze CROTALE, produse de catre firma THALES, numite FM-80 –in varianta navala, aceste rachete avand si varianta terestra mobila) dispuse pe lansator cu 8 rachete –fiecare cantarind aproximativ 85 kg, racheta avand 3 m lungime, cu raza scurta/medie de actiune, putand angaja tinte aeriene pe orice vreme, ziua/noaptea, avand raza maxima operationala cuprinsa intre: 8600 m/pentru tinte ce evolueaza cu 400 m/s; 10000 m/pentru tinte ce evolueaza cu 300 m/s; 12000 m/pentru tinte ce evolueaza cu viteza mica, precum elicoptere si UAV-uri, dar poate distruge si rachete anti-nava de la o distanta cuprinsa intre 4-6 km. Racheta este supersonica, Mach 2,3 (750 m/s), fiind operationala la o altitudine cuprinsa intre 30-5000 m. Exista informatii neconfirmate, care sugereaza echiparea acestor fregate cu varianta mai moderna, HQ-7A (FM-90), o modernizare substantiala a celei franceze CROTALE, avand capacitate anti-racheta, putand dobori rachete de croaziera de mare altitudine (probabil, detectarea acestora are loc de la o distanta de cel putin 17-25 km).

TYPE 344 FCR

TYPE 345 FCR

TYPE 347G

Type 360

 

Are doua radare de navigatie de tip RACAL RM-1290, de fabricatie franceza, similare celor de pe fregatele Marinei Franceze, din clasa FLOREAL si PAIRIAL, ce opereaza in banda I.

Nava dispune de un sistem de management al luptei, de tip ZKJ-4B/6, copie chinezeasca a celui francez, THOMSON –CSF TAVITAC (Traitement Automatique et Visualition Tactique). Mai este numit inChinasi ECIC -1, fiind fabricat incepand cu anii *80, dar dezvoltat in permanenta.

Acest sistem este in legatura cu cel HN-900 DATA LINK, care este varianta chinezeasca a LINK 11 A/B/LINK 16, fiind cel mai probabil de inspiratie ruseasca. In componenta sa intra sisteme de comunicatie digitale de frecventa redusa (LF), frecventa inalta (VHF) si frecventa ultrainalta (UHF). Acest sistem, dispune de facilitate de comunicatii prin satelit, avand si capabilitati C3 (Consultation, Command and Control). Exista informatii care mentioneaza integrarea de catre Marina Chineza, pe seria de fregate JIANGKAI I/II, a sistemului de comunicatii SEAFOX –de provenienta MARCONI, precum si a antenei de navigatie prin satelit (GPS/GLONASS) de productie ruseasca –R -793 PRITDEP, operand intre 4-6 gigahertzi. Cu toate acestea,Chinadispune de proprii sateliti de navigatie GPS, numiti BEIDOU –realizati in colaborare cu Rusia, compatibili cu sistemul rusesc, GPS/GLONASS, si avand cu siguranta aplicabilitate militara. La acesta, se adauga sistemul de comunicatii prin satelit de fabricatie britanica, SNTI-240 SATCOM/GENERAL DYNAMICS, ce echipeaza ambele variante de fregate din clasa JIANGKAI.

JIANGKAI II -TUNUL

 

KA-28 HELIX

 

 MGK-335

Radar MR-36A, de suprafata, in banda I, este varianta chinezeasca a celui italian, SELENIA RAN-10S/SPS-774, avand dupa unele surse bataia maxima de cel putin 160 km (se afla deja operational radarul de tip AESA, numit Type 346, deocamdata doar pe distrugatoarele Type 052C, ce ar avea bataia maxima de cel putin 400 km, probabil de conceptie ucraineana –Kvant Design Bureau, deservind rachetele HQ-9 SAM. Se intentioneaza si dotarea fregatelor din clasa JIANGKAI I/II cu radar AESA, dar deocamdata nu s-a demarat nimic in acest sens).

TUN 100 MM

TYPE 87

TYPE 730 CIWS

YJ-83

 

Nava dispune de un sonar Type 054 (copie a celui rusesc, MGK-335) activ/pasiv, ce permite: detectarea submarinelor in mod activ; urmarirea automata a mai multor tinte; detectarea tintelor in mod pasiv, pe baza zgomotului emis de catre acestea; directionarea automata a armelor de riposta anti-submarin de la bordul navei, odata cu detectarea locului in care se afla tinta, a tipului acesteia si vitezei in imersiune; detectarea comunicatiilor hidroacustice, LF/HF, precum si interogarea automata IFF a tintei detectate; clasificarea automata a tintelor detectate; control al interferentelor si bruiajului; predictia evolutiei tintei in functie de directie, viteza si adancime; afisaj pe computere si ecrane digitale. Nu este deocamdata certa folosirea de catre fregatele din clasa JIANGKAI I/II a antenelor remorcate, EM-01/02, de fabricatie ruseasca, dar acest lucru este foarte probabil.

YU-7

 

JIANGKAI I, dispune de contramasuri electronice/chaff/flare, in numar de doua, fiecare dispunand de cate 6 recipiente a cate 18 tevi fiecare, precum si de sisteme de razboi radio-electronic, precum: un RWR –Type 922; MZ-100, ECM/ELINT –destinat detectarii, interceptarii, analizarii si identificarii emisiilor electromagnetice radar ostile, pe mare si in aer, oferind in timp util reactii si contramasuri electronice de bruiaj (acopera frecventa 2-19 GHz, asigurand contramasuri impotriva radarelor, IR,TV, armelor cu ghidaj laser –generand ecrane de fum, lansare de dipoli si capcane termice, bruiaj, etc.).

De asemenea, JIANGKAI I dispune de 2 lansatoare a cate 4 tuburi, de rachete anti-nava C-803/YJ-83/EAGLE STRIKE, ce teoretic ar putea fi dotata si cu ogiva nucleara de mica putere, fapt neconfirmat inca de catre chinezi, fiind deocamdata doar o supozitie. Ogiva conventionala are 165 kg greutate, racheta fiind supersonica –Mach 2,5, putand zbura la inaltimi cuprinse intre 5-50 m (in functie de distanta parcursa pana la tinta -5 m, in faza finala a zborului, de la aproximativ 20 km distanta de tinta), maxim 200-255 km.

Z-9C

Lansatoare triple de torpile ASW, de 324 mm, in numar de doua, YU-7, care sunt varianta autohtona a celor americane, MK 46MOD3. YU-7, are urmatoarele caracteristici: calibrul 324 mm; lungime 2,6 m; ogiva conventionala de 45 kg; greutate 235 kg; ghidaj activ/pasiv; autodirijare acustica; autonomie peste 7300 m, la adancimea maxima de 400 m; viteza maxima de aproximativ 70 km/h.

Cel putin doua lansatoare de rachete antisubmarin, varianta locala a celor rusesti de tip RBD-1200, probabil numita, Type 87 (36 de rachete de 240 mm, cu ogiva de 34 kg, bataie maxima 1200 m).

Navele din clasa JIANGKAI I/II, dispun de cate un elicopter ambarcat, de tipul KAMOV-28HELIX sauHARBINZ-9C.

KA-28 HELIX, de fabricatie ruseasca, dispune de aproximativ 2800 km autonomie de zbor, sarcina utila de 800 kg, fiind utilizat de la bordul fregatelor in misiuni SAR/ASW, dispunand de radar propriu, sonar imersabil de tip VGS-3 si detector de anomalii magnetice (MAD). Poate fi folosit in ghidarea prin radar, a rachetelor MOSKIT (SS-N-22 – supersonica, Mach 3, considerata ca fiind una dintre cele mai bune rachete antinava din lume.China, produce sub licenta o varianta proprie, ce poate fi echipata cu focos nuclear/termonuclear de 120 KT, sau conventional de 300 kg. Autonomia este cuprinsa intre 10-150 km) si probabil, a celor KLUB –S (supersonica, Mach 3, considerata ca fiind una dintre cele mai bune rachete antinava din lume.China, se pare ca ar produce sub licenta o varianta proprie –ipoteza neconfirmata inca – ce poate fi echipata cu focos nuclear/termonuclear de 120 KT, sau conventional de 300 kg. Autonomia este cuprinsa intre 150-300 km, putand zbura la inaltimi mici, de 10-15 m).

HARBINZ-9C, este varianta facuta sub licenta, a elicopterului de fabricatie franceza, EUROCOPTER AS 565 –PANTHER, folosit la randul sau in misiuni SAR/ASW. Dispune de un radar de suprafata, KLC-1, in banda X –cel mai probabil de fabricatie indigena, ce poate dirija inclusiv rachetele antinava de tip, YJ-83, de la bordul navei- sonar imersabil (Type 605 –copie a celui american, AN/AQS -13, putand detecta submarine in imersiune de la 10 km distanta/la viteza de 120 km/h, a elicopterului), MAD, rezervor suplimentar de combustibil de 400 litri si doi piloni exteriori destinati acrosarii a: doua torpile antisubmarin de tipul,  ET 52 (copie chinezeasca a celei italiene,WHITEHEAD A 244/S, avand bataia maxima de 9,5 km si ghidaj activ/pasiv)/2 rachete anti-nava, TL-10 (realizate la Hongdu Aviation Industry Group, avand Mach 0,85, ogiva de 30 kg si 15 km autonomie, avand radar activ).

JIANGKAI II (Type 054A), dispune de echipamente si dotari similare cu cea din varianta I, precum: MR-36A, Type 344 –FCR, RACAL RM-1290, ZKJ-4B/^, THOMSON CSF –TAVITAC, HN-900DATALINK, HZ-100 ECM/ELINT, Type 922 –RWR, rachete anti-nava YJ-83 (C-803, doua containere a cate 4 rachete), torpile YU-7 (2 lansatoare a cate trei torpile), Type 345I (MR-35, modernizat insa la standard MR-90 FRONT DOME, nava dispune de 4 sisteme radar de control al focului destinate rachetelor HQ-16, de fabricatie autohtona, putand detecta nave de suprafata si rachete anti-nava de la o distanta de 18 km, iar avioane de la distanta de 30 km),Type 726 (lansatoare de momeli si capcane termice, 2 lansatoare a cate 6 recipiente, fiecare continand 18 tuburi), SNTI-240SATCOM (sistem de comunicatii prin satelit), elicopter KA-28 H/HARBIN Z-9C, dar dispune si de echipamente diferite fata de prima varianta. Au inceput sa fie fabricate incepand din anul 2006, avand corpul modificat si o semnatura radar mai redusa decat varianta I, fiind cunoscute ca Type 054A. Cam 3-5 asemenea fregate sunt construite pe an, pana in prezent cel putin 17 sunt deja operationale, fiind numerotate astfel: FFG 529 ZHOUSAN, FFG 530 XOUZHOU, FFG 538 YANTAI, FFG 546 YANCHENG, FFG 547 LINYI, FFG 548 YIYANG, FFG 549 CHANGZHOU, FFG 550 SIPING, FFG 568 CHAOHU, FFG 569 YULIN, FFG 570 HUANGSHAN, FFG 571 YUNCHENG,  FFG 572/531/573/532/574 –a caror nume de “botez” nu se cunoaste.

  Motorizarea navei este identica cu cea din varianta I, dar viteza este marita la peste 30 de noduri, datorita modificarii constructive a cocii. Fata de varianta JIANGKAI I, cea JIANGKAI II, este mai bine dotata in ceea ce priveste apararea AA, avand cate 32 de containere cu lansare verticala (VLS) a rachetelor de tip HQ-16 SAM, cunoscuta si ca LY-80 (varianta chinezeasca dupa cea ruseasca, 9M 317M/SA-N-12 GRIZZLY, realizata la Luoyang Electro-Optics Technology Development Centre -EOTDC), fiind capabila de a angaja tinte aeriene ce evolueaza la inaltime mare, dar si de a intercepta tinte mici la o distanta de aproximativ 40 km. Are viteza supersonica, de Mach 4,5, ogiva conventionala de 581 kg, putand dobora tinte ce evolueaza intre 15-15000 m, chiar si rachete de croaziera.

De asemenea, dispune de doua instalatii CIWS –Type 730, Gatling, avand 7 tevi de 30 mm, putand trage 5800 de proiectile/minut la distanta maxima de 3000 m, pe o arie de 360º, controlat electro-optic, fiind varianta chineza a THALES GOALKEEPER si probabil, AK-630. La acestea se adauga un tun cu o singura teava de 76 mm, complet automatizat si cu tragere rapida, cel mai probabil copie dupa cel rusesc, HK-176 sau italian, OTOMELARA, controlat de un radar de productie indigena –TR-47C (posibil copie a celui italian, SELENIA RAN-10S/SPS-774, dar acesta poate deservi si tunuri de calibrul 100/130 mm).

Are in dotare un radar Type 382 (Type 381/SEA EAGLE, modernizat –cel mai probabil la nivel de software), in banda C, avand putere de emisie de 150 kW bataia maxima de 100 km/60 mile marine si altitudinea operationala de 8000 m. La acesta se adauga unul Type 347 G –radar de achizitie a tintelor de suprafata si control al focului (FCR), in banda I, destinat printre altele si controlului/ghidarii tragerii cu tunul de 76 mm.  

   Pentru mai multe detalii despre navele de suprafata ale Marinei Chineze, aici: www.vostokstation.com.au/PLAN_Ships.pdf –

In concluzie, despre aceasta clasa de fregate ale Marinei Chineze nu putem spune decat ca sunt bine dotate si foarte moderne, existand proiecte si pentru variantele, JIANGKAI III/IV/V, ce aproape sigur vor beneficia de radar AESA, printre altele. Am citit afirmatii ale unor specialisti straini care mentionau ca pretul de cost al unei asemenea fregate, este mult scazut fata de cele similare produse in SUA, Franta,Germania, Olanda si chiar, Rusia. Iar la un numar de 3-5 fabricate pe an,Chinaa depasit deja ca numar de fregate, unele state europene, iar Rusia nu este departe de a fi lasata in urma.

Cum i-ar fi stat Marinei Romane cu un numar de 3-4 asemenea fregate? Mai bine sa nu ne imaginam, fiindca asa evitam a ne face sange rau…degeaba. Stim insa cum ii sta cu cele doua ex-britanice sh. JALNIC!

 

 

 

WW  

 

Surse poze si date: Wikipedia, Enciclopedia Libera, Internet.
www.vostokstation.com.au/PLAN_Ships.pdf –

www.sinodefence.com/navy/…/type344.asp – ; books.google.ro/books?isbn=159114955X

z9.invisionfree.com/21c/ar/t7884.htm –

www.china-defens…Statele Unite ale Americii

 

13 comentarii:

  1. Frumoase nave… si ce mix de tehnologie frantuzeasca si ruseasca!

    Poate ar trebui sa ne gandim si la optiunea asta pentru echiparea flotei romanesti, eventual modernizarea fregatelor.

    • Ai punctat corect.Romania ar trebui sa coopereze cu China in domeniul achizitiilor militare, inclusiv in dotarea si modernizarea navelor de suprafata.Fregatele chinezesti ar fi bune si pentru noi.Sa nu mai vorbim de avionul J10, care cu o avionica de ultima generatie, poate ca sterge pe jos cu F16.Unii analisti americani considera ca J10 ar fi mai performant ca si FA18.

      • J 10 si o cooperare militara cu China…si eu m-am gandit la asa ceva, dar ar fi prea frumos. Ma gandesc cum ar arata J-10 cu radar AESA si avionica plus ceva arme israeliene pe el, iar la cat costa bucata, presupunand ca si mentenenta este la fel de ieftina, ma surprind cateodata visand cat de mult ar putea zbura pilotii nostri pe un asemenea avion.
        Cu J 10 chiar putem spera din nou la o flota de de peste 100 de aparate operationale, iar offsetul sunt sigur nu ne-ar dezamagi de loc, mai ales daca tinem cont de muntele de bani pe care sta China.
        Oricum J-10 si varul sau pakistanez JF-17 sunt avioane pe care le urmaresc cu foarte multa atentie si imi place foarte mult filosofia din spatele lor.

  2. Oare cat ( cate zeci , sute mil euro ) costa o fregata ( noua , dimenisuni cam ce avem noi acum ) echipata la cel mai inalt nivel ?

  3. incredibil frate – nimic proiectat / gandit local de chinezi pe aceste nave! eu nu ii inteleg pe astia care desi stiu cate tepe a dat china pana acum, de inca le mai vand arme.

    • Asa este, insa nu trebuie uitat ca nici rusii nu s-au dat in laturi de furt tehnologic dupa WW2. Dar pana la urma toate au un pret, iar costul furtului de tehnologie versus dezvoltare proprie, este faptul ca mereu vei fi in urma competitoriilor directi. Probabil ca in cativa ani industria chineza se va maturiza suficient pt a produce armament dezvoltat de ei.

  4. Furtul de tehnologie militara se pare ca e la mare moda si in zilele actuale. Pe vremea vechiului regim il practicam si noi cu bune rezultate.Intre timp ne-am facut cuminti si am renuntat si la acest sport. Dar ce bine ne prindea acum daca tot nu avem bani sa achizitionam tehnica de ultima generatie! Pe de alta parte degeaba avem specialisti dornici sa-si puna inteligenta in slujba imbunatatirii sigurantei nationale, daca nu sunt ajutati de clasa politica. Altele sunt interesele acestora din urma, iar rezultatele se vad.

    • Perfect adevarat ceea ce spui! Candva, excelam si noi la spionajul tehnologic, chiar daca n-aveam capacitatea de a asimila totul in fabricatie. China, este renumita pentru priceperea sa in „reverse engineering” si pentru spionaj tehnologic. Chiar daca toti stiu ca astia „fura si copiaza’, n-au ce le face…Cert este ca AU si FAC, diferenta tehnologica intre EI si RESTUL, dupa unii specialisti americani, este in continua scadere -vin tare din urma si au bani, asa ca, cheltuielile nu conteaza!

  5. Totusi , atata timp cat SUA are portavioane, inca sunt stapanii oceanelor. Iar China inca mai are de recuperat, desi vine foarte tare din urma, incat SUA isi regandeste asezarea pe tabla a flotelor:
    http://www.bbc.co.uk/news/world-us-canada-18305750
    cu marea masa a flotei in Pacific 60%
    „”By 2020, the navy will reposture its forces from today’s roughly 50-50% split between the Pacific and the Atlantic to about a 60-40 split between those oceans,” Mr Panetta told the annual Shangri-La Dialogue conference.” Desi ei zic ca nu asta ar fi cauza 🙂

  6. Salut. Cine spune spune ca Rusia banuieste ca la aceste fregate chinezii s-au inspirat din distrugatoarele de tip Sovremeny se pricepe ca porcu la portocale , daca pui 2-3 radare/sisteme pe o alta nava asta inseamna ca te-ai inspirat dupa o alta nava , carena nu mai conteaza?! Ce asemanare vedeti intre asa zisele nave . Nu zic ca nu s-au orientat chinezii dupa alte vase de acest tip dar astai ceva ce nu pre seamana cu vreo alta fregata din alte navy . In cadrul marinei lor chinezii desi se bazeaza poate pe copii de sisteme electronice si unele de armament sau altele adaptate/dezvoltate de ei ,in cazul navelor aici isi scot propriile vase de lupta pt ca asa cum aacum realizeaza acele super naveportcontainer au stiut sa aplice vorba meseria se fura nu se invata . In anii 80 in braila exista un bloc intreg ocupat de specialisti chinezi ce receptionau cargourile si petrolierele facute aici ,in anii 90 le-am facut 2 nave portcontainer un fel de soarece pe langa elefantul portcontainerele pe care le fac ei acuma. Nave ce cu anumite modificari pot fi transformate in portelicotere sau portavion daca ajung sa „realizeze” un avion ca Harrrier .
    Pe mine ma face sa ma intreb cat va mai dura pana cind China va intra intr-un razboi, caci uitativa la cate tipuri de masini de lupta au realizat pt infanteria marina (nici US Marines nu au asa ceva ) ori sa inarmezi un astfel de tip de corp de armata asta inseamna te pregatesti de ofensiva .
    Aici aveti ultimul tip cu variantele sale dar mai sunt si alte tipurihttp://www.ausairpower.net/APA-PLA-AAAV.html

    • Specialisti rusi au lansat aceasta idee! La ei, atunci cand vine vorba de China, se nasc controverse, considerand ca astia le cam copiaza sistemele. De fapt, durerea lor de cap, este faptul ca chinezii le si exporta, la preturi mai scazute decat ale lor, facandu-le concurenta. Sunt piete pe care China este lider in exportul de armament si tehnica militara, precum: Venezuela, Pakistan, Iran, Coreea de Nord, tari din Africa, etc. Tari, unde candva, URSS/Rusia era pe val!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *